1ra-1477/21 — art.264 alin.1 CP

1ra-1477/21 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1477/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Reșulschi Galina în numele părții vătămate, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 aprilie 2021, în cauza

penală în privința lui

Iurașcu Iulian XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXXX, r-nul

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 08.09.2020 - 10.02.2021;

Instanța de apel: 01.103.2021 - 06.04.2021;

Instanța de recurs: 02.06.2021 - 13.10.2021.

a c o n s t a t a t :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Iurașcu Iulian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.264 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul a 25 000 lei.

S-a încasat de la Iurașcu Iulian în folosul Statului suma de 11 160 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare.

S-a încasat de la Iurașcu Iulian în beneficiul lui Pleșcan Iuliana suma de 7 158

lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciul moral.

S-a admis în principiu capătul de cerere din acțiunea civilă privind încasarea

de la Iurașcu Iulian în beneficiul lui Pleșcan Iuliana costul motocicletei de model

”Alpha” în suma de 7 200 lei, urmând ca asupra acestuia să se expună instanța de

judecată în procedură civilă.

10 august 2018, la aproximativ ora 17:00, fiind posesor al permisului de conducere

nr. XXXXX, categoria „B”, eliberat pe XXXXX, conducând autoturismul de model

„Renault Kangoo”, cu n/î XXXXX, se deplasa pe traseul L-671 din s. XXXXX, r-l

XXXXX, direcția s. XXXXX, r-l XXXXX. În timpul deplasării, efectuând manevra

1

de depășirea a motocicletei de model „Alpha”, fără n/î, a ignorat prevederile

Regulamentului circulației rutiere al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.357 din 13.05.2009, și anume:

- art.3, care prevede, că participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile

de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile

agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși

pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente;

- art.10 alin.(1) lit. b), care prevede că, persoana care conduce vehiculul,

trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum

și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum;

- art.45. alin.(1) care prevede, că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în

conducere care iar permite să prevadă situațiile periculoase; situația rutieră;

- art.51 alin.(1) lit. b), înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să

se asigure că cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a

depăși sau intenția de a preselecta spre stânga;

- art.52. alin.(2), conducătorul trebuie să mențină în timpul depășirii un

interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe care îl depășește, mai cu seamă la

depășirea bicicletelor, ciclomotoarelor și motocicletelor fără ataș.

Ca urmare, fără a ține cont de situația rutieră, manifestând încrederea în sine

exagerată, nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și a accidentat motocicleta

de model „Alpha”, fără nr. de înmatriculare, la ghidonul căreia se afla Pleșcan Ion,

având-o în calitate de pasager pe Pleșcan Iuliana, care se deplasa regulamentar și

efectua manevra de virare la stânga.

În urma impactului pasagerului de pe motocicleta de model „Alpha”, fără nr.

de înmatriculare, Pleșcanu Iuliana, i-a fost cauzate conform raportului de expertiză

medico-legală nr.XXXXX din XXXXX, leziuni corporale sub formă de: fracturi

închise a arcurilor vertebrei lombare L3 și arcului stâng a vertebrei lombare L4,

fractura închisă vertebrelor coccigiene, fractura închisă a tibiei drepte, excoriații

plantei drepte, formate la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, ce

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare

corporală medie.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod penal, individualizată

prin - „ Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății”.

sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Iurașcu Iulian să

2

fie condamnat în baza art.264 alin.(2) Cod penal, la 2 ani închisoare și în baza art.90

Cod penal să-i suspende executarea pedepsei pe un termen de 2 ani, cu privarea de

dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 2 ani.

La fel, a solicitat încasarea în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în

mărime de 100 000 lei, prejudiciul material în mărime de 50 000 lei, recunoașterea

minorului Pleșcan Ion ca parte vătămată, precum și recunoașterea ca corp delict –

motocicleta de model Alpha cu încasarea costului în mărime de 7 200 lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu este de acord cu pedeapsa

aplicată inculpatului Iurașcu Iulian considerând-o prea blândă, reieșind din

circumstanțele cauzei, pedeapsa nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului.

Avocatul a notat că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Pentru ca pedeapsa aplicată

inculpatului să atingă scopurile sus-menționate, legea penală stabilește anumite

criterii de individualizare a pedepsei. Criteriile de individualizare a pedepsei sunt

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul

stabilirii și aplicării pedepsei.

În aceiași ordine de idei, a mai menționat că, pentru ca pedeapsa să-și atingă

scopul de corectare și reeducare a inculpatului, instanța urma să stabilească

pedeapsa sub formă de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru fapta

comisă cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport, pentru prevenirea

infracțiunilor comise în domeniul transportului.

De către instanța de judecată nu a fost luat în considerație faptul că, la etapa

actuală mijloacele de transport prezintă un grad sporit de pericol, iar conducerea

acestora de către persoane care încalcă conștient regulamentul circulației rutiere (la

caz inculpatul era obligat să se asigure cu privire la posibilitatea efectuării manevrei

de depășire a mijlocului de transport, să se deplaseze cu o viteză încât să prevadă

situațiile de pericol) în consecință să nu sufere pietonii sau alți participanți ai

traficului rutier, precum și aceasta este una din prioritățile stringente a politicii

Republicii Moldova în lupta contra conducătorilor nedisciplinați, iar asigurarea

aplicării de către instanțele judiciare a unor măsuri aspre de pedeapsă față de

persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor din această categorie constituie unul

din mijloacele eficiente de luptă împotriva acestui flagel.

La data de 30 octombrie 2020 a fost depusă în instanța de fond o cerere pe

faptul urgentării examinării cauzei penale, recunoașterea în calitate de parte

vătămată pe Pleșcan Ion fiindcă, deoarece în urma acțiunilor inculpatului s-a cauzat

un prejudiciu material și moral, însă instanța a lăsat fără examinare acest subiect de

recunoaștere în calitate de parte vătămată pe Pleșcan Ion, de recunoaștere a

motocicletei de model ”Alpha” drept - corp delict pe cauza penală, lucru care a fost

omis intenționat de procuror.

În opinia apelantei prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei este foarte

mic, deoarece a suferit în urma accidentului rutier, i s-a provocat leziuni corporale

sub formă de: fracturi închise a arcurilor vertebrei lombare L3 și arcului stâng a

3

vertebrei lombare L4, fractură închisă a vertebrelor coccigiene, fractură închisă a

tibiei drepte, excoriații plantei drepte, formate la acțiunea traumatică cu obiect

contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică

ca vătămare corporală medie, motive din care consideră oportun de a încasa paguba

morală de la inculpat în mărime de 100 000 lei.

De asemenea, avocatul a menționat că, paguba morală s-a născut din trăirea

emoțiilor negative, durere, stres, prin încălcarea ritmului și modului normal de viață,

în pierderea calmului și a siguranței sufletești în urma acțiunilor inculpatului și

incapacitatea îndelungată permanentă de muncă, în urma accidentului rutier nu mai

este angajată în câmpul muncii, nu poate duce un mod de viață normal, fiind nevoită

să stea permanent pe tratamente. În contextul faptului că este în incapacitate de

muncă pe o perioadă îndelungată și va mai urma tratamente, având grad de

invaliditate, a considerat întemeiată solicitarea de încasare a prejudiciului moral în

mărimea de 100 000 lei.

Totodată, la moment face cheltuieli pentru tratament, procurarea

medicamentelor, cârje și baston, consultație la medic și efectuarea rezonanței din

data de 18.02.2021, mai face cheltuieli și urmează să facă tratamente pe viitor, astfel

a evaluat prejudiciul material la suma de 50 000 lei.

a fost admis apelul, casată parțial sentința în latura civilă, în partea soluționării

acțiunii civile depuse de partea vătămată Pleșcan Iuliana, în capătul încasării

prejudiciului moral și pronunță în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează:

S-a încasat de la inculpatul Iurașcu Iulian în beneficiul părții vătămate Pleșcan

Iuliana suma de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest sentința a fost

menținută.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, verificând

legalitatea și temeinicia sentinței contestate, Colegiul judiciar constată că instanța de

fond, judecând cauza, a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de

drept, și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Iurașcu Iulian corect

au fost încadrate în baza prevederilor art.264 alin.(1) Cod penal, conform indicilor:

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale sau a sănătății.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.art.7,16, 61 și 75 Cod penal, a menționat că fiind acordată eficientă

principiilor de individualizare a pedepsei, și analizând ansamblul de circumstanțe ce

caracterizează persoana inculpatului Iurașcu Iulian, care la locul de trai se

caracterizează pozitiv, anterior nu a fost atras la răspundere penală, lipsa

circumstanțelor care atenuează și a celor care agravează răspundere acestuia,

gravitatea infracțiunii comise, precum și că urmărire prejudiciabile cauzate părții

vătămate sunt din imprudență, instanța de apel a considerat că corectarea și

resocializarea inculpatului Iurașcu Iulian, precum și restabilirea echității sociale este

posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, reieșind

4

din noile limite a pedepsei stabilite în conformitate cu prevederile art.3641 alin.(8)

Cod de procedură penală.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Iurașcu Iulian sub

formă de amendă, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea

faptei comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de

consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea

acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Cu referire la neaplicarea pedepsei cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, instanța de apel a menționat că respectiva pedeapsă

complementară se aplică în cazul stabilirii inculpatului pedeapsa cu închisoare, ceia

ce rezultă direct din sancțiunea art.264 alin.(1) Cod penal, pe când la caz,

inculpatului Iurașcu Iulia i-a fost stabilită pedeapsa cu amendă.

Referitor la repararea prejudiciului cauzat instanța de apel a conchis că, în

urma analizei materialele anexate la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Pleșcan Iuliana sub aspectul recuperării prejudiciului material cauzat prin comiterea

infracțiunii de către inculpatul Iurașcu Iulian, instanța de apel a considerat că prima

instanță întemeiat a încasat de la inculpatul Iurașcu Iulian în beneficiul părții

vătămate suma de 7 158 lei cu titlu de prejudiciu material, care a fost confirmat prin

probe pertinente și concludente. Cât privește prejudiciul material în sumă de 50 000

lei solicitat de partea vătămată la înaintarea cererii de apel, instanța de apel a

apreciat ca fiind unul neîntemeiat, în condițiile în care la depunerea acțiunii civile

împotriva inculpatului, partea vătămată nu a înaintat pretenții cu privire la cauzarea

daunelor materiale la suma de 50 000 lei, invocând prejudiciu material la suma de 7

158 lei suportate pentru medicamente și tratament, care a fost admis și încasat prin

sentința judecătorească din contul inculpatului Iurașcu Iulia. Mai mult, partea

vătămată nu a prezentat probe pertinente în vederea demonstrării cuantumului

prejudiciului material suportat pentru tratament și medicamente la suma de 50 000

lei. Iar, bonurile, cecurile, rezonanța magnetică anexate la cererea de apel, nu

dovedesc cuantumul prejudiciului material în sumă de 50 000 lei. Argumentele

părții vătămate că nu are posibilitate de a dovedi prin probe cuantumul real al

prejudiciului material, astfel l-a estimat la suma de 50 000 lei care i-ar fi suficientă

pentru a se trata, instanța de apel le-a respins, întrucât prejudiciul material, reieșind

din sensul art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă, urmează a fi dovedit prin probe

pertinente și suficiente în comparație cu prejudiciul moral care poate fi estimat de

partea vătămată. Pe astfel de rațiuni, instanța de apel a ajuns la concluzia că, instanța

de fond întemeiat a încasat prejudiciul material în limita cuantumului care a fost

solicitat la înaintarea acțiunii civile și demonstrat prin înscrisuri confirmative.

recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu trimiterea la rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare

celor menționate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).

5

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că deși

titularul acestuia nu a invocat careva temeiuri pentru recurs stipulate la alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, totuși acesta îl motivează prin prisma temeiurilor

de casare prevăzute de pct.6) și 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

În primul rând, referitor la temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin. (1)

pct.6) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, în latura civilă a hotărârilor adoptate de instanțiile de

judecată.

Astfel, verificând alegațiile avocatei, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

admiterea a apelului acesteia în numele părții vătămate Pleșcan Iuliana, casarea

parțială a sentinței primei instanțe în latura civilă, în partea prejudiciului moral cu

pronunțarea unei noi hotărâri, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție

corectă și întemeiată.

Deci, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel examinând

argumentele invocate în apel de avocat, referitor la admiterea parțială a acțiunii

civile de către prima instanță în partea prejudiciului moral în cuantum de 10 000 lei,

corect a conchis asupra faptului că prima instanță la evaluarea daunei morale nu a

ținut cont de suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune.

În acest context, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

prejudiciile morale se disting de cele pentru prejudiciile materiale prin faptul că

acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanță de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil care au fost cauzate prin

fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.

Anume în acest context, instanța de apel a evaluat corect dauna morală pentru

Pleșcan Iuliana în sumă de 40 000 lei, fiind luate în considerare suferințele fizice ale

acestuia, statutul părții vătămate în societate, gradul de vinovăție al autorului

6

prejudiciului, consecințele survenite, precum și măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție părții vătămate.

Referitor la recuperarea prejudiciului material de la inculpat în sumă de

50 000 lei solicitat de partea vătămată, Colegiul penal ține să sublinieze că,

instanțele ierarhic inferioare au emis soluția, ținând cont de faptul că, la depunerea

acțiunii civile împotriva inculpatului, partea vătămată nu a înaintat pretenții cu

privire la cauzarea daunelor materiale la suma de 50 000 lei, invocând prejudiciul

material la suma totală de 7 158 lei suportate pentru medicamente și tratament, care

a fost admis și încasat de prima instanță și menținută de instanța de apel.

Mai mult, partea vătămată nu a prezentat probe pertinente în vederea

demonstrării cuantumului prejudiciului material suportat pentru tratament și

medicamente în sumă de 50 000 lei. Iar, bonurile, cecurile, rezonanța magnetică

anexate la materialele cauzei penale, nu dovedesc cuantumul prejudiciului material

în sumă de 50 000 lei. Argumentele părții vătămate că nu are posibilitate de a

dovedi prin probe cuantumul real al prejudiciului material, astfel l-a estimat la suma

de 50 000 lei care i-ar fi suficientă pentru a se trata, Colegiul penal le respinge,

întrucât prejudiciul material, reieșind din sensul art.118 alin.(1) Cod de procedură

penală, urmează a fi dovedit prin probe pertinente și suficiente în comparație cu

prejudiciul moral care poate fi estimat de partea vătămată. În aceste condiții se

ajunge la concluzia că, instanțiile ierarhic inferioare întemeiat au încasat prejudiciul

material în limita cuantumului care a fost solicitat la înaintarea acțiunii civile și

demonstrat prin înscrisuri confirmative.

În ceia ce privește alegațiile recurentului că minorul Pleșcan Ion a fost

implicat în accidentul din 10 august 2018 în calitate de șofer a motocicletei și i-a

fost cauzat leziuni corporale, urmând fă fie recunoscut în calitate de parte vătămată,

Colegiul penale notează că, cererea de recunoaștere a fost depusă în instanțiile de

judecată în condițiile în care recunoașterea ca parte vătămată în cadrul unui proces

penal se efectuează prin ordonanța organului de urmărire penală, în faza de urmărire

penală, conform dispozițiilor art.59 alin.(2) Cod de procedură penală, dar nu în faza

de judecare a cauzei în instanța de judecată.

Subsecvent, Colegiul penal ține să menționeze că, Pleșcan Ion fiind audiat la

etapa urmăririi penale nu a înaintat careva cereri în sensul recunoașterii sale în

calitate de parte vătămată. Așadar, partea vătămată Pleșcan Iuliana, care este mama

și reprezentantul legal al minorului Pleșcan Ion, beneficiind de asistența juridică a

unui avocat ales în faza de urmărire penală, nu a înaintat nici o cerere organului de

urmărire penală pentru a fi recunoscut în calitate de parte vătămată fiul său Pleșcan

Ion. În consecință cererea de recunoaștere în calitate de parte vătămată la etapa

judecării cauzei nu poate fi depusă.

În al doilea rând, referitor la criticile recurentului, invocate prin prisma

temeiului de recurs prevăzut de art.427 alin (1) pct.10) Cod de procedură penală, s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din motiv că eronat a

fost aplicată pedeapsa cu amendă în privința inculpatului.

7

La acest capitol Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are

pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare

a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Complementar, potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului.

Închisoarea este una dintre cele mai severe pedepse și se aplică doar în

cazurile când corectarea și reeducarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui

de societate.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Iurașcu Iulian, instanțele de

fond au ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.art.7, 61

Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii

săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea

infracțiunii, de lipsa circumstanțelor care agravează s-au atenuează răspunderea

acestuia, caracteristica pozitivă de la locul de trai, corect au conchis că stabilirea față

de acesta a pedepsei sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale

este echitabilă, și că aceasta poate să își atingă scopul de restabilire a echității

sociale, corijare și reeducare a inculpatului.

Cu referire la argumentul avocatului că, pedeapsa cu amendă stabilită

inculpatului este una prea blândă, urmând să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pe un termen de 2 ani,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani,

Colegiul penal le respinge ca neîntemeiate, deoarece pedeapsa cu închisoare are un

caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea

infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este

insuficientă și nu și-a atinge scopul, conform art.75 alin.(2) Cod penal. Avocatul

părții vătămate solicitând pedeapsa cu închisoare în privința inculpatului nu a adus

argumente relevante și suficiente care ar dovedit că aplicarea pedepsei cu amendă

8

este una ineficientă și nu ar atinge scopul pedepsei penale reglementat în art.61 Cod

penal, avându-se în vedere gravitatea infracțiunii și personalitatea inculpatului.

În sinteza celor expuse, analizând textul deciziei atacate în coraport cu

motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Reșulschi Galina în

numele părții vătămate, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 06 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Iurașcu Iulian XXXXX,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

9