1ra-1504/2021 — Art. 188 alin.2 lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul central din 28 septembrie 2020, Pleșca Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Pleșca Nicolai, în beneficiul părții vătămate Xxxx, suma de 200 lei, cu titlul de prejudiciul moral și suma de 128 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Pleșca Nicolai a fost condamnat pentru că la 01.01.2019, aproximativ la ora 11:00, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu o persoană neidentificată de organul de urmărire penală, aflându-se pe o pășune de la marginea localități Antoneuca, Drochia, s-a apropiat de minorul Xxxx, ce păștea un cârd de ovine, lovindu-l cu pumnul în regiunea feței și doborându-l la pământ, în rezultat la ce i-a cauzat vătămări corporale neînsemnate, după care amenințându-l cu un topor ce i l-a pus la gât, i- a cerut o ovină, pe care a tăiat-o cu toporul ce-l avea asupra sa, sustrăgând-o în mod deschis și cauzându-i proprietarului Donici Constantin prejudiciu material considerabil în mărime de 2 000 lei. Acțiunile lui Pleșca Nicolai, au fost încadrate în baza art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de arme și cauzare de daune în proporții considerabile.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Munteanu Violina împreună 1 cu inculpatul, prin apelurile declarate au solicitat repunerea în termen a apelurilor, reieșind din data recepționării sentinței - 05.11.2020, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu reîncadrarea acțiunilor inculpatului de la componența tâlhăriei la cea de jaf, dat fiind lipsa acțiunii adiacente de amenințare cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătatea victimei, în raport cu amenințarea imaginară expusă de el, ce nu a creat pericol real pentru victimă, excluzând calificativele tâlhăriei, cu atenuarea pedepsei penale conform art.art.90, 901 Cod penal, ținându-se cont de lipsa antecedentelor penale, evidența narcologică și psihiatrică, recuperarea integrală a daunelor cauzate prin infracțiune și caracteristica pozitivă de la locul de trai.

Prin decizia Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2021, apelurile declarate au fost considerate repuse în termenul de atac, cu admiterea acestora, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Pleșca Nicolai recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani. În conformitate cu prevederile art.901 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatului Pleșca Nicolai a fost suspendată parțial, prima parte a pedepsei stabilite, perioada de 4 ani închisoare, se va executa în penitenciar de tip semiînchis, iar cealaltă parte, de 4 ani închisoare, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pentru perioada de probațiune de 5 ani. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, privind recunoașterea apelului ca fiind depus în termenul de atac, instanța de apel a reținut că potrivit dispoziției art.402 alin.(1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, precum și dispoziția art.404 alin.(1) Cod de procedură penală, în corespundere cu care, participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Instanța de apel a constatat, că potrivit materialelor cauzei, inculpatul Pleșca Nicolai a lipsit la deliberare și pronunțarea sentinței (f.d.174, vol. I), fiind anunțat în căutare și respectiv reținut la data de 04.11.2020 (f.d.219, vol. I), luând cunoștință cu sentința la 05.11.2020 (f.d.192, vol. I) și depunerea cererilor de apel la 12.11.2020 și 16.11.2020, motiv pentru care instanța a considerat depunerea apelurilor în termenul de atac stipulat la art.402 alin.(1) Cod de procedură penală. În continuare, instanța de apel a indicat că pronunțând sentința, prima instanță corect a constatat faptele și circumstanțele cauzei, ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în baza art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal. Instanța de apel a menționat că împrejurările ce determină vinovăția inculpatului au fost constatate prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată, acestea fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punctul de vedere al veridicității, pertinenței, concludenții și utilității, iar al tuturor probelor în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de apel a notat că vinovăția inculpatului în baza art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal este dovedită pe deplin, în afara oricăror dubii rezonabile, printr-un sistem de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și 2 anume prin declarațiile părții vătămate Donici Constantin, partea vătămată minoră Xxxx (audiat în prezența reprezentantului legal) și ale martorului Donici Anatolie, cât și prin sesizarea din 01.01.2019 a OUP de către reprezentantul legal al minorului A. Bunescu, cu solicitarea atragerii Pleșca Nicolai la răspunderea penală pentru sustragerea ovinei prin aplicarea violenței și amenințarea minorului cu toporul (f.d.7, vol. I); sesizarea făcută de Donici Constantin cu solicitarea atragerii la răspunderea penală a lui Pleșca Nicolai și persoanei necunoscute care la 01.01.2019 i-au sustras în mod deschis o ovină în timp ce Xxxx se afla cu ele la pășunat, pricinuindu-i prejudiciu considerabil în sumă de 2000 lei (f.d.5, vol. I), recunoscându-l prin ordonanțele din 01.01.2019 în calitate de parte vătămată și civilă (f.d.14, 17, vol. I), procesul-verbal din 01.01.2019 de cercetare la domiciliul lui Pleșca Nicolai din localitatea Antoneuca, Drochia au fost depistate și ridicate o funie, un pulover, o pielicică de ovină, două topoare și o țeavă metalică (f.d.8-10, vol. I), recunoscute de către Xxxx la 14.02.2019 (f.d.56-57, vol. I), recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la materialele cauzei ca corpuri delicte (f.d.62, vol. I), iar la 09.01.2019 fiind ridicată și o bucată de carne de ovină (f.d.46-49, vol. I), examinată (f.d.50, vol. I), recunoscută în calitate de corp delict (f.d.53, vol. I) și restituită proprietarului Donici Constantin (f.d.52, vol. I), raportul de expertiză medico-legală cu nr. 201918P0005 din 03.01.2019, la xxxx au fost depistate leziuni corporale sub forma de echimoză și excoriația obrazului stâng, ce puteau fi pricinuite prin acțiunea unui corp dur contondent, posibil la timpul indicat, ce se califică la leziuni corporale neînsemnate (f.d.28-29, vol. I). Instanța de apel a considerat că probele respective administrate în cauză, cercetate în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel și apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului Pleșca Nicolai de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal. La acest capitol instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu există dubii în ce privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, în acțiunile inculpatului Pleșca Nicolai, iar faptul că inculpatul nu recunoaște vinovăția în comiterea respectivei infracțiuni a fost considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul de probe administrat. Cu referire la dezacordul inculpatului cu învinuirea privind săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și solicitarea recalificării acțiunilor din tâlhărie în jaf, instanța de apel a reiterat constatările primei instanțe, potrivit cărora o asemenea recalificare a acțiunilor nu poate fi admisă, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că în acțiunile inculpatului Pleșca Nicolai sunt prezente semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, comiterea infracțiunii de tâlhărie în circumstanțele faptice descrise în învinuire, fiind dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. În acest sens, instanța de apel a menționat, că partea vătămată minoră Xxxx, în prezența reprezentantului legal, a declarat că în dimineața de 01.01.2019, pe la orele 08:00 în timp ce păștea ovinele pe imaș, de el s-a apropiat un necunoscut și Pleșca Nicolai ce era în stare de ebrietate alcoolică, ținând în mână un topor pe care-l poziționase la gâtul său cu partea tăioasă, cerându-i o ovină, iar la primirea refuzului, doborându-l la pământ și aplicându-i o lovitură cu palma. Astfel, din frică pentru viața și sănătatea sa, îl determinase pe ultimul să-i transmită ovina, pe care a luat-o părăsind locul faptei (f.d.177- 178, vol. I; 6-7, vol. II), declarații susținute de către reprezentantul lui legal Bunescu Aurica, care a confirmat frica real acceptată de feciorul său și absolut vizibilă la momentul sosirii la domiciliu (f.d.8, vol. II). 3 Astfel, instanța de apel a reținut realizarea de către inculpatul Pleșca Nicolai a laturii obiective a tâlhăriei, prin comiterea faptei prejudiciabile principale sustragerea consumată a ovinei în valoare de 2 000 lei ce aparține lui Donici Constantin, urmată de acțiunea adiacentă - amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei minore Xxxx, cu folosirea în calitate de armă a toporului pe care-l avea asupra sa și care a fost depistat la domiciliul său, în cazul refuzului de ai îndeplini cerința transmiterii ovinei, ce constituie obiectul material al infracțiunii, corect determinând încadrarea acțiunilor lui la art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal. În continuare, instanța de apel a indicat că, inculpatul își dădea seama de urmările prejudiciabile ce pot surveni în rezultatul realizării laturii obiective a tâlhăriei, săvârșită într-un loc neaglomerat, a cărei consecințe le-a dorit, prin consumarea ei la momentul atacului săvârșit asupra victimei minore în vederea sustragerii bunurilor materiale, prin amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viață și sănătate, cu folosirea toporului și cauzare de daune în proporții considerabile, de două persoane. Or, deși pentru calificare nu are relevanță forma exteriorizării amenințării, în prezenta speță ea a fost exprimată de către inculpat prin cuvinte însoțite de acțiuni concrete de amenințare cu aplicarea violenței fizice, prin punerea în aplicare a toporului, de o manieră evident clară victimei, ce a perceput-o ca una reală și imediată, creându-i convingerea, că în cazul împotrivirii amenințarea va fi realizată neîntârziat, mai cu seamă că până la aceasta primise și o lovitură cu palma, plecând de la locul faptei doar după realizarea intenției de însușire a ovinei. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a reținut că prima instanță, condamnându-l pe Pleșca Nicolai în baza art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, nu a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului, în coroborare cu prevederile art.61 din Codul penal. Astfel, instanța de apel a menționat că, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar prima instanță, deși a reiterat prevederile art.art.6, 7, 61, 75 – 78 din Codul penal, la stabilirea tipului și măsurii de pedeapsă stabilită inculpatului Pleșca Nicolai nu le-a aplicat corespunzător, considerent din care instanța de apel constatând o individualizare incorectă a pedepsei. În consecință instanța de apel a conchis că, inculpatului urmează a i se stabili pedeapsa prin aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, care va fi echitabilă și proporțională.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, avocatul Munteanu Violina în numele inculpatului, declară recurs ordinar prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului calificate ca tâlhărie să fie recalificate în acțiuni de jaf. În argumentarea recursului partea apărării a menționat că în pofida faptului că în decizie sunt enumerate probele pe care instanța de apel le-a pus la baza soluției sale, este evident că această instanță nu a făcut o analiză obiectivă a acestor probe și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Menționează că, potrivit materialelor cauzei se atestă că Pleșca Nicolai nu a avut intenția de ai cauza părții vătămate careva vătămări corporale periculoase pentru viața și sănătatea acestuia, motiv pentru care fapta acestuia nu a fost încadrată juridic corect. 4 Susține apărarea că, potrivit ordonanței de pornire a urmăririi penale din 09.01.2019 (f.d.1, vol. I) se menționează că, la data de 01.01.2019, aproximativ la ora 11.00, Pleșca Nicolai cu o persoană necunoscută s-a apropiat de cârdul de ovine care erau păscute de Xxxx și care aparțin lui Donici Constantin, unde Pleșca Nicolai l-a lovit cu palma peste față solicitându-i să-i dea o ovină, după care a fost dat jos printr-o izbitură. În acest timp persoana necunoscută a prins o ovină și Pleșca Nicolai a lovit-o cu toporul în regiunea gâtului după care au luat ovina și spate și au plecat într-o direcție necunoscută, astfel fiindu- i cauzată lui Donici Constantin o pagubă materială considerabilă în sumă de 2 000 lei. Indică apărarea că, în temeiul celor expuse s-a dispus începerea urmăririi penale conform semnelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal. Subliniază, că potrivit raportului de expertiză nr.201918P0005 din 03 ianuarie 2019, s-a concluzionat că în timpul examinării medico-legale la cet. Xxxx a.n.xxxx, s-au depistat leziuni corporale în formă de: Echimoza și excoriația obrazului stâng, care puteau fi cauzate de acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. În cadrul examinării cauzei, partea vătămată Donici Constantin a declarat instanței de fond că nu are pretenții fată de inculpat, deoarece prejudiciul cauzat i-a fost restituit integral (f.d.175). În opinia apărării, instanța de apel a examinat superficial chestiunea privind încadrarea juridică a faptei imputate inculpatului.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procuror, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Deși în conținutul recursului declarat de către avocat în numele inculpatului, nu a fost invocată expres nici o eroare din cele prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, în esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului că instanțele de fond eronat au calificat fapta inculpatului Pleșca Nicolai, și anume în art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, care în opinia părții apărării urma a fi calificată în infracțiune de jaf, apărarea expunându-și o proprie apreciere a circumstanțelor comiterii acestei infracțiuni. Astfel, analizând poziția apărării cu solicitările înaintate, Colegiul penal atestă că aceasta se circumscrie temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de 5 procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că temeiul respectiv nu și-a găsit confirmare, menționând în acest context următoarele. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă faptele au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul declarat, Colegiul penal atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând ferm prezența în acțiunile inculpatului Pleșca Nicolai a elementelor infracțiunii prevăzute la art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de arme și cauzare de daune în proporții considerabile. Potrivit jurisprudenței naționale, atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prevăzută de art.188 Cod penal, adică tâlhăria, se consideră fapta prejudiciabilă principală exprimată prin sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă, și cea adiacentă manifestată prin atacul săvârșit asupra unei persoane, însoțit alternativ de violența periculoasă pentru viața și sănătatea ei sau prin amenințarea aplicării unei asemenea violențe, ce este îndreptată spre atingerea scopului sustragerii, prestabilit în prealabil, ce comportă datorită metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, latura subiectivă exprimându-se prin vinovăție, ce preia strict forma intenției directe, făptuitorul dându-și seama de caracterul și urmările prejudiciabile, dorindu-le în mod conștient, fiind o infracțiune formală, consumată din momentul atacului asupra victimelor în vederea sustragerii bunurilor materiale. În conexiunea celor relatate, chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a componenței de jaf sau tâlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată, ținând cont de toate circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și timpul săvârșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc., iar ce ține de - alte obiecte folosite în calitate de armă, se au în vedere obiectele cu care victimei i s-au cauzat, sau putea să i se cauzeze vătămări periculoase pentru viață ori sănătate (cuțite, inclusiv de bucătărie, briciuri, topoare, răngi. Caracteristic speței și anume acțiuni comise de inculpat amenințarea cu un topor pus la gâtul părții vătămate, acțiune efectuată de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei. Totodată, Colegiul penal reține că pentru încadrarea acțiunilor criminale la componența tâlhăriei, important rămâne a fi modul în care victima a acceptat caracterul real 6 și iminent al atacului, cu consecințele lui, pentru calificare ne având relevanță forma exteriorizării amenințării, care de cele mai multe ori se exprimă prin cuvinte, dar și prin gesturi sau acțiuni concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie), important fiind faptul ca amenințarea, să fie expusă într-o formă evident clară victimei, fiind percepută de aceasta ca fiind reală și imediată, creând convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. În speță, în cazul tâlhăriei, amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate poartă un caracter determinat (concretizat) și se exteriorizează într-o formă a cărei semnificație este absolut evidentă și univocă pentru victimă, or victima se afla la pământ cu toporul la gât amenințată direct de inculpat. Astfel, instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, or, la acest capitol instanța de apel corect a reținut declarațiile părților vătămate minore Xxxx, care a declarat că în dimineața de 01.01.2019, pe la orele 08:00 în timp ce păștea ovinele pe imaș, de el s-a apropiat un necunoscut și Pleșca Nicolai ce era în stare de ebrietate alcoolică, ținând în mână un topor pe care-l poziționase la gâtul său cu partea tăioasă, cerându-i o ovină, iar la primirea refuzului, doborându-l la pământ și aplicându-i o lovitură cu palma, ce din frică pentru viața și sănătatea sa îl determinase să-i transmită ovina, pe care o luase părăsind locul faptei (f.d.177-178, vol. I; 6-7, vol. II), declarații susținute de către reprezentantul lui legal Bunescu Aurica ce a confirmat frica real acceptată de feciorul său și absolut vizibilă la momentul apariției lui la domiciliu (f.d.8, vol. II). Colegiul penal menționează, realizarea de către inculpatul Pleșca Nicolai a laturii obiective a tâlhăriei, prin comiterea faptei prejudiciabile principale sustragerea consumată a ovinei în valoare de 2 000 lei ce aparține lui Donici Constantin, urmată de acțiunea adiacentă - amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei minore Xxxx, cu folosirea în calitate de armă a toporului pe care-l avea asupra sa, ce constituie obiectul material al infracțiunii, corect fiind determinată încadrarea acțiunilor lui Pleșca Nicolai la art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal. În acest context, este de menționat că, inculpatul își dădea seama de urmările prejudiciabile ce pot surveni în rezultatul realizării laturii obiective a tâlhăriei, săvârșită într-un loc neaglomerat, a cărei consecințe le-a dorit, prin consumarea ei la momentul atacului săvârșit asupra victimei minore în vederea sustragerii bunurilor materiale, prin amenințarea aplicării violenței periculoase pentru viață și sănătate, cu folosirea toporului și cauzare de daune în proporții considerabile, de două persoane. Or, deși pentru calificare nu are relevanță forma exteriorizării amenințării, în prezenta speță ea a fost exprimată de către inculpat prin cuvinte însoțite de acțiuni concrete de amenințare cu aplicarea violenței fizice, prin punerea în aplicare a toporului, de o manieră evident clară victimei, ce a perceput-o ca una reală și imediată, creându-i convingerea, că în cazul împotrivirii amenințarea va fi realizată neîntârziat, mai cu seamă că până la aceasta primise și o lovitură cu palma, plecând de la locul faptei doar după realizarea intenției de însușire a ovinei. Prin urmare, instanța de recurs menționează că, instanța de apel, în urma cercetării probelor, corect a stabilit în acțiunile inculpatului prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, întrucât la caz a fost demonstrat pe deplin faptul că a avut loc sustragerea ovinei în valoare de 2 000 lei ce 7 aparține lui Donici Constantin, urmată de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei minore Xxxx, cu folosirea în calitate de armă a toporului. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 Cod de procedură penală, adoptând o hotărâre motivată și întemeiată legal. În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate, Colegiul penal consideră ca fiind nefondate criticile formulate de către recurent în recursul ordinar declarat, din care considerente se impune soluția privind inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Munteanu Violina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Pleșca Nicolai xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir 8