ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 11.03.2021

1ra-429/21 — art. 361 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
11.03.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 361 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6 CP
Citează această cauză
1ra-429/21 — art. 361 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-429/2021

Curtea Supremă de Justiție

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 septembrie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

Zaporojanu Cristian xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

Cristian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(1) Cod penal, la

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul

sumei de 25.000 lei;

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare

în mărime de 5.250 lei din contul inculpatului Zaporojanu Cristian, ca fiind

neîntemeiată.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Zaporojanu

Cristian, având scopul, confecționării și deținerii unor documente oficiale false, care

acordă drepturi, sau eliberează de obligații, la 01.02.2018, în jurul orelor 20:50

minute s-a prezentat la punctul de trecere al frontierei de stat „Albița” pe sensul de

„intrare” în România și, în urma controlului de nivelul II, la ultimul s-a depistat

documentul oficial tip carte de identitate a cetățeanului român seria xxxxx, eliberat la

05.01.2017 din numele autorităților României, confecționat pe numele Zaporojanu

Cristian.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018, blancheta

cărții de identitate a României cu seria și xxxxx eliberată pe numele lui Zaporojanu

Cristian, cu termen de valabilitate 05.01.2017-15.11.2024, este confecționată din

material sintetic, laminat pe ambele părți, cu elemente fluorescente în raze UV, cu

folosirea imprimantei jet de cerneală color - la imprimarea plasei de fond, rubricilor,

datelor, fotografiei și nu corespunde metodei de confecționare a blanchetei cărții de

identitate autentice a României. Imaginea titularului cărții de identitate a României

1

indicate mai sus și imaginea cet. Zaporojanu Cristian extrasă din Registrul de Stat a

Populației reprezintă una și aceeași persoană.

în Procuratura raionului Cahul, Marga Viorica, în care a solicitat casarea parțială a

sentinței, în partea respingerii solicitării de încasare a cheltuielilor de judecată de la

inculpatul Zaporojanu Cristian și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat în contul statului, în sumă de

5.250 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare nr.305 din

10.09.2018.

2.1 În motivarea apelului apărarea a indicat că:

- nu au fost constatate temeiuri de eliberare a inculpatului de la plata

cheltuielilor judiciare, ultimul nu este căsătorit, nu are persoane la întreținere, nu

dispune de grad de dizabilitate, nefiind în stare materială dificilă, iar suma de 5.250

lei nu ar pune în dificultate inculpatul. Suportarea cheltuielilor de judecată a fost

provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi

penale, și a judecării cauzei, ca urmare cheltuielile judiciare sunt imputabile

inculpatului recunoscut vinovat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

fapta sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar

fi efectuat. Orice prejudiciu cauzat fie persoanei fizice/juridice sau statului trebuie

reparat. În practica judiciară de recuperare a cheltuielilor legate de efectuarea

expertizelor judiciare, instanța de apel adoptă soluții diferite vis-a-vis de recuperarea

cheltuielilor judiciare.

2020, a fost respins apelul procurorului cu menținerea sentinței.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și a apreciat corect împrejurările

constatate din totalitatea probelor acumulate la cauza penală, care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată solicitarea procurorului privind

încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian în contul statului a cheltuielilor

suportate în scopul efectuării expertizei tehnico-criminalistice a documentelor și

întocmirii raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018, în cuantum de

5.250 lei, or aceste sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale, în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii încriminate.

Instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei se constată cu certitudine că,

în baza ordonanței emisă la 08.08.2018 de ofițerul de urmărire penală al SUP al DR

Sud, Bragagiu M., a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a cărții

de identitate a României, eliberată pe numele Zaporojanu Cristian, în vederea

detectării falsului în documente.

Prin urmare, atât normele procesual-penale, cuprinse în art.227-229 Cod de

procedură penală, precum și cele din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul

2

expertului judiciar nr.68 din 14.04.2016, stabilesc că responsabilul pentru achitarea

plăților încasate de experți judiciari, sunt ordonatorii unor atare acțiuni procesuale.

Din aceste considerente rezultă, că cheltuielile judiciare suportate pentru

instrumentarea cauze urmează a fi acoperite din bugetul de stat.

Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat oportun de a

menține hotărârea primei instanțe privitor la respingerea cerinței procurorului privind

încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian a cheltuielilor de judecată în mărime

de 5.250 lei. Toate aceste cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului, potrivit

prevederilor art.227 alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează: „cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate”.

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, care

indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, invocând că, instanțele de fond au interpretat eronat prevederile

art. 227 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art. 229 alin.(1) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că

instanța de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului

de stat, privind încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian a cheltuielilor judiciare

în beneficiul statului, în sumă de 5.250 lei.

Colegiul lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect,

constată că, această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul

3

prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Prin urmare, instanța de recurs reține că, prima instanță, l-a recunoscut vinovat

pe Zaporojanu Cristian în baza art. 361 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul sumei de

25.000 lei.

Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului, privind încasarea

din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de

5.250 lei, soluție menținută de către instanța de apel.

Potrivit recursului, se reține că procurorul solicită încasarea de la Zaporojanu

Cristian a cheltuielilor judiciare, în sumă de 5.250 lei, în beneficiul statului, în

legătură cu efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018.

Colegiul lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau

neîncasarea din contul inculpatului Zaporojanu Cristian a cheltuielilor judiciare, ce

țin de efectuarea raportului de expertiză judiciară, instanța de apel și cea de fond

făcând trimitere la prevederile art. art. 227 alin.(3), 229 alin. (2), 143 Cod de

procedură penală, art.2, art.11 alin. (2) din Legea nr. 68 din 14.04.2016, ,,Cu privire

la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, a omis faptul că prin Legea

nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu

nr.40- 47 art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură

penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la

alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede cazurile

când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu.

Instanțele judecătorești inferioare nu au dat răspuns la argumentele procurorului

din apel privind aplicabilitatea art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, care

stipulează că cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în

contul statului. Or, motivându-și soluția instanțele judecătorești inferioare au

interpretat eronat legea – art. 143 și art. 229 Cod de procedură penală și nu și-au

motivat eficient soluția respingerii încasării cheltuielilor pentru expertizele suportate

de stat în cadrul procesului penal, care s-a soldat cu condamnarea inculpatului

Zaporojanu Cristian.

Totodată, Colegiul menționează că conform art. 229 alin. (2) Cod de procedură

penală prevede că „instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor,

precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare

poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a

fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată pe temeiuri de nereabilitare”, iar potrivit art. 227 alin. (1) și alin. (2)

pct. 5) Cod de procedură penală „cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate

potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile

4

judiciare cuprind sumele: cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

cauza penală”.

În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de

apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că, aceasta dispunând

menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului

privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5.250 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale,

adoptând o soluție pripită.

Reieșind din cele menționate, Colegiul conchide că, erorile de drept constatate

supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, și, ținând cont de faptul, că erorile comise de către instanța de apel,

nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul – Tomița Mihail, casează parțial decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 09 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Zaporojanu Cristian xxxxx, în partea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea

rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de

judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei, în rest fiind

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 11 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-07-09
0,96
1ra-973/2020 — art. 349 alin.1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-973/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Ana
CSJ 2021-04-29
0,96
1ra-68/2021 — art.171 alin.3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-68/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan
CSJ 2022-02-10
0,95
1ra-1531/2021 — art.264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1531/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 14 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Co
CSJ 2021-05-20
0,95
1ra-307/21 — art.287 al.1 lt.b CP
conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție C
CSJ 2021-06-24
0,95
1ra-936/2021 — art. 141 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-936/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 26 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și Toma Na
Sursă