1ra-429/21 — art. 361 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CP
1ra-429/21 — art. 361 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-429/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Guzun Ion,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 septembrie 2020, în cauza penală
privindu-l pe
Zaporojanu Cristian xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.01.2020 - 03.08.2020;
Instanța de apel: 20.08.2020 - 09.09.2020;
Instanța de recurs: 13.11.2020 - 09.02.2021.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 03 august 2020 Zaporojanu
Cristian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.361 alin.(1) Cod penal, la
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul
sumei de 25.000 lei;
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare
în mărime de 5.250 lei din contul inculpatului Zaporojanu Cristian, ca fiind
neîntemeiată.
1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Zaporojanu
Cristian, având scopul, confecționării și deținerii unor documente oficiale false, care
acordă drepturi, sau eliberează de obligații, la 01.02.2018, în jurul orelor 20:50
minute s-a prezentat la punctul de trecere al frontierei de stat „Albița” pe sensul de
„intrare” în România și, în urma controlului de nivelul II, la ultimul s-a depistat
documentul oficial tip carte de identitate a cetățeanului român seria xxxxx, eliberat la
05.01.2017 din numele autorităților României, confecționat pe numele Zaporojanu
Cristian.
Conform raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018, blancheta
cărții de identitate a României cu seria și xxxxx eliberată pe numele lui Zaporojanu
Cristian, cu termen de valabilitate 05.01.2017-15.11.2024, este confecționată din
material sintetic, laminat pe ambele părți, cu elemente fluorescente în raze UV, cu
folosirea imprimantei jet de cerneală color - la imprimarea plasei de fond, rubricilor,
datelor, fotografiei și nu corespunde metodei de confecționare a blanchetei cărții de
identitate autentice a României. Imaginea titularului cărții de identitate a României
1
indicate mai sus și imaginea cet. Zaporojanu Cristian extrasă din Registrul de Stat a
Populației reprezintă una și aceeași persoană.
Sentința menționată a fost atacată cu apel, la 15.08.2020 de către procurorul
în Procuratura raionului Cahul, Marga Viorica, în care a solicitat casarea parțială a
sentinței, în partea respingerii solicitării de încasare a cheltuielilor de judecată de la
inculpatul Zaporojanu Cristian și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie
dispusă încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpat în contul statului, în sumă de
5.250 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare nr.305 din
10.09.2018.
2.1 În motivarea apelului apărarea a indicat că:
- nu au fost constatate temeiuri de eliberare a inculpatului de la plata
cheltuielilor judiciare, ultimul nu este căsătorit, nu are persoane la întreținere, nu
dispune de grad de dizabilitate, nefiind în stare materială dificilă, iar suma de 5.250
lei nu ar pune în dificultate inculpatul. Suportarea cheltuielilor de judecată a fost
provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi
penale, și a judecării cauzei, ca urmare cheltuielile judiciare sunt imputabile
inculpatului recunoscut vinovat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind
fapta sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar
fi efectuat. Orice prejudiciu cauzat fie persoanei fizice/juridice sau statului trebuie
reparat. În practica judiciară de recuperare a cheltuielilor legate de efectuarea
expertizelor judiciare, instanța de apel adoptă soluții diferite vis-a-vis de recuperarea
cheltuielilor judiciare.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 septembrie
2020, a fost respins apelul procurorului cu menținerea sentinței.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de
fond a stabilit în mod corect situația de fapt și a apreciat corect împrejurările
constatate din totalitatea probelor acumulate la cauza penală, care au fost corect
apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenței și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a apreciat ca nefondată solicitarea procurorului privind
încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian în contul statului a cheltuielilor
suportate în scopul efectuării expertizei tehnico-criminalistice a documentelor și
întocmirii raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018, în cuantum de
5.250 lei, or aceste sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale, în vederea
acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii încriminate.
Instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei se constată cu certitudine că,
în baza ordonanței emisă la 08.08.2018 de ofițerul de urmărire penală al SUP al DR
Sud, Bragagiu M., a fost dispusă efectuarea expertizei tehnico-criminalistice a cărții
de identitate a României, eliberată pe numele Zaporojanu Cristian, în vederea
detectării falsului în documente.
Prin urmare, atât normele procesual-penale, cuprinse în art.227-229 Cod de
procedură penală, precum și cele din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul
2
expertului judiciar nr.68 din 14.04.2016, stabilesc că responsabilul pentru achitarea
plăților încasate de experți judiciari, sunt ordonatorii unor atare acțiuni procesuale.
Din aceste considerente rezultă, că cheltuielile judiciare suportate pentru
instrumentarea cauze urmează a fi acoperite din bugetul de stat.
Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat oportun de a
menține hotărârea primei instanțe privitor la respingerea cerinței procurorului privind
încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian a cheltuielilor de judecată în mărime
de 5.250 lei. Toate aceste cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului, potrivit
prevederilor art.227 alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează: „cheltuielile
judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate”.
Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către acuzatorul
de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, care
indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de
către instanța de apel, invocând că, instanțele de fond au interpretat eronat prevederile
art. 227 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art. 229 alin.(1) Cod de
procedură penală.
Judecând recursul ordinar declarat în termen, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a
agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede
că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este
întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că
instanța de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului
de stat, privind încasarea de la inculpatul Zaporojanu Cristian a cheltuielilor judiciare
în beneficiul statului, în sumă de 5.250 lei.
Colegiul lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect,
constată că, această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul
3
prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Prin urmare, instanța de recurs reține că, prima instanță, l-a recunoscut vinovat
pe Zaporojanu Cristian în baza art. 361 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub
formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul sumei de
25.000 lei.
Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului, privind încasarea
din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de
5.250 lei, soluție menținută de către instanța de apel.
Potrivit recursului, se reține că procurorul solicită încasarea de la Zaporojanu
Cristian a cheltuielilor judiciare, în sumă de 5.250 lei, în beneficiul statului, în
legătură cu efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.305 din 11.09.2018.
Colegiul lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau
neîncasarea din contul inculpatului Zaporojanu Cristian a cheltuielilor judiciare, ce
țin de efectuarea raportului de expertiză judiciară, instanța de apel și cea de fond
făcând trimitere la prevederile art. art. 227 alin.(3), 229 alin. (2), 143 Cod de
procedură penală, art.2, art.11 alin. (2) din Legea nr. 68 din 14.04.2016, ,,Cu privire
la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, a omis faptul că prin Legea
nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu
nr.40- 47 art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură
penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la
alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede cazurile
când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu.
Instanțele judecătorești inferioare nu au dat răspuns la argumentele procurorului
din apel privind aplicabilitatea art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, care
stipulează că cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în
contul statului. Or, motivându-și soluția instanțele judecătorești inferioare au
interpretat eronat legea – art. 143 și art. 229 Cod de procedură penală și nu și-au
motivat eficient soluția respingerii încasării cheltuielilor pentru expertizele suportate
de stat în cadrul procesului penal, care s-a soldat cu condamnarea inculpatului
Zaporojanu Cristian.
Totodată, Colegiul menționează că conform art. 229 alin. (2) Cod de procedură
penală prevede că „instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor,
precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă
asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și
condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare
poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a
fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a
fost încetată pe temeiuri de nereabilitare”, iar potrivit art. 227 alin. (1) și alin. (2)
pct. 5) Cod de procedură penală „cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate
potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile
4
judiciare cuprind sumele: cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în
cauza penală”.
În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de
apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că, aceasta dispunând
menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului
privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5.250 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale,
adoptând o soluție pripită.
Reieșind din cele menționate, Colegiul conchide că, erorile de drept constatate
supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414 Cod de
procedură penală, și, ținând cont de faptul, că erorile comise de către instanța de apel,
nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată urmează a fi casată, cu
dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.
436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării deciziei
atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile
art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Cahul – Tomița Mihail, casează parțial decizia Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 09 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Zaporojanu Cristian xxxxx, în partea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea
rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de
judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei, în rest fiind
irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 11 martie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Guzun Ion
5