1ra-1531/2021 — art.264 alin. 1 CP

1ra-1531/2021 — art.264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1531/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Țurcan Anatolie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Barbarov Eduard în numele părților

vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail, Rotaru Cristina și de către inculpată,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 martie

2021, în cauza penală în privința lui

Condur Teodora …………………………..

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 29.08.2017 – 03.05.2019;

Instanța de apel: 24.05.2019 – 10.08.2020;

21.01.2021 – 29.03.2021;

Instanța de recurs: 22.10.2020 – 15.12.2020;

11.06.2021 – 14.12.2021;

A C O N S T A T A T :

inculpata Condur Teodora a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale,

echivalentul a 30 000 lei.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria

și Rotaru Cristina au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului

prejudiciului să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Cerința procurorului privind încasarea de la inculpata Condur Teodora,

a cheltuielilor de judecată în mărime de 7 118 lei, a fost respinsă ca nefondată.

Teodora la 07 ianuarie 2017, aproximativ la ora 09:15, conducând automobilul

de model ,,DODGE 150”, cu număr de înmatriculare CD xx (America),

deplasându-se pe traseul R-37, prin s. Cania, r-nul Cantemir, nu a manifestat

prudență în conducerea mijlocului de transport, prin ce a încălcat prevederile

pct. 45 alin. (1) și (2), pct. 46 al Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărui,

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă

1

situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului, situația rutieră, iar în cazul

în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, manifestând o neglijență în trafic, nu a redus viteza de

deplasare a vehiculului, nu a aplicat frânarea pentru evitarea tamponării, nu s-

a isprăvit cu conducerea automobilului și derapând pe contrasens a tamponat

automobilul de model ,,Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare CT AF xxx,

condus de către Rotaru Mihail, care la momentul impactului se deplasa

regulamentar la întâmpinarea automobilului de model ,,DODGE 150” cu

număr de înmatriculare CD xx și avea în calitate de pasageri pe Rotaru Maria

și Rotaru Cristina.

În rezultatul tamponării, conducătorului automobilului de model ,,Vaz

21150”, cu număr de înmatriculare CT AF xxx - Rotaru Mihail, i-au fost cauzate

conform raportului de expertiză judiciară nr. 11 ,,D” din 10 ianuarie 2017,

leziuni corporale sub formă de: traumă contuză a toracelui, manifestată prin

echimoză pe suprafața sternului spre regiunea pectoral stânga, fractura

coastelor IV, V, VI pe stânga pe linie axială anterioară fără deplasare, ce se

califică ca leziuni corporale medii; pasagerului Rotaru Maria, potrivit

raportului de constatare medico-legală nr. 12 ,,D” din 23 ianuarie 2017, i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de: traumă contuză asociată, traumă cranio

cerebrală, manifestată prin comoție cerebrală, traumă contuză a toracelui,

manifestată prin fractura coastelor V - VIII pe linia axilară din stânga; plăgi

conteze pleoapei stângi, regiunii occipitale și genunchiului stâng, excoriații

multiple regiunii frontale, ce se califică ca vătămări corporale medii, iar

pasagerului Rotaru Cristina, potrivit raportului de constatare medico-legală nr.

10, din 10 ianuarie 207, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de:

excoriație a regiunii zigomatice stângi, echimoză în jurul ochiului stâng cu

hemoragie în sclera ochiului, echimoze în regiunea umărului stâng, coapsa

stângă și contuzia umărului stâng, ce se califică ca vătămări corporale ușoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, prima instanță a reținut că în drept,

faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la

art. 264 alin. (1) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației

de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

3.1 Avocatul Barbarov Eduard și părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru

Maria și Rotaru Cristina, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Condur Teodora să-i fie

stabilită o pedeapsă mai aspră, inclusiv cu privarea acesteia de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani și expunerea instanței

asupra despăgubirilor materiale și morale solicitate.

2

În motivarea cererii de apel au invocat că:

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că după producerea

accidentului, inculpata a părăsit locul accidentului, cu tot cu automobilul pe

care îl conducea, nu a încercat să acorde ajutor medical părților vătămate sau

să cheme ambulanța și poliția, în consecință fiindu-i aplicată o pedeapsă prea

blândă care nu este proporțională și suficientă pentru atingerea scopului

pedepsei penale;

- incorect instanța de fond nu s-a expus asupra cuantumului

despăgubirilor materiale și morale înaintate în acțiunile civile depuse de părțile

vătămate, dar a admis în principiu și a lăsat spre examinare în ordinea

procedurii civile.

3.2 Inculpata Condur Teodora, prin care a solicitat casarea sentinței și

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea, din lipsa elementelor

infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că:

- accidentul rutier a avut loc pe timp de iarnă, în condiții meteo

nefavorabile, și conform certificatului prezentat de SA „Drumuri Cahul”, pe

sectorul unde a avut loc accidentul rutier, declivitatea drumului, conform

pașaportului drumului, reprezintă 45 % și în asemenea circumstanțe, aplicarea

frânei ar prezenta un pericol și mai grav, dar nu o situație de evitare a

tamponării;

- instanța de fond incorect a apreciat și nu a constatat neconcordanțele

între declarațiile părților vătămate, între declarațiile martorilor și acțiunile de

urmărire penală întreprinse, nu a constatat lipsa unor corpuri delicte, care

privite în ansamblu cu materialele cauzei penale, nu au înlăturat dubiile în

probarea învinuirii, lăsând fără argumentare coerentă mai multe circumstanțe.

Cu atât mai mult că, partea vătămată Rotaru Maria nici nu a fost audiată;

- greșit a concluzionat prima instanță referitor la încasarea din contul lui

Condur Gheorghe prejudiciul material, expunându-se că, potrivit înscrisurilor

anexate la materialele cauzei penale, dreptul de proprietate asupra

automobilului de model „DODGE 150”, cu numărul de înmatriculare CD xx

este deținut doar de către Condur Gheorghe, iar Condur Teodora nu deținea

dreptul de proprietate, sau în alt temei legal, automobilul dat. Astfel, instanța

a omis că potrivit procurii, Condur Teodora avea dreptul de a conduce mijlocul

de transport menționat;

- vinovăția sa nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente,

iar acțiunile ei nu întrunesc elementele infracțiunii și greșit au fost calificate în

baza art. 264 alin. (1) Cod penal.

2020, apelul declarat de inculpata Condur Teodora a fost respins, ca fiind

3

nefondat, admis apelul declarat de avocatul Barbarov Eduard în comun cu

părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casată parțial

sentința în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit

modului pentru prima instanță, prin care:

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru

Cristina suma de 2 000 lei, în beneficiul părții vătămate Rotaru Mihail suma de

6 000 lei și în beneficiul părții vătămate Rotaru Maria suma de 10 000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral, în rest, pretențiile părților vătămate privind încasarea

prejudiciului moral au fost respinse, ca fiind neîntemeiate.

Acțiunile civile privind încasarea prejudiciului material, înaintate de

părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina au fost admise

în principiu, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună

instanța în ordinea procedurii civile.

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru

Maria suma de 8 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru

Mihail suma de 6 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de partea

vătămată pentru efectuarea raportului de expertiză auto.

În rest, celelalte prevederi ale sentinței au fost menținute.

decembrie 2020 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de avocatul

Bondarenco Eduard, în numele inculpatei Condur Teodora.

A fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Barbarov Eduard în

numele părților vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina,

casată parțial decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 august

2020, în partea soluționării acțiunii civile, cât privește încasarea prejudiciului

material și moral, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în această parte, în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.

5.1 Pentru a decide astfel instanța de recurs ordinar a reținut următoarele:

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Eduard Bondarenco în numele

inculpatei instanța de recurs ordinar a constatat că titularul cererii, făcând

trimitere la erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, pledează pentru casarea totală a hotărârilor judecătorești

adoptate de instanțele de fond, cu dispunerea achitării lui Condur Teodora, din

motiv că în acțiunile inculpatei nu se întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, solicitare care de altfel cade sub incidența temeiului

pentru recurs prevăzut de pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală -

nu au fost întrunite elementele infracțiunii. De asemenea, avocatul indică

asupra faptului că, partea acuzării a eșuat să demonstreze prin careva probe

pertinente și concludente că producerea accidentului rutier a fost cauzată

4

anume de inculpata Condur Teodora, nefiind dată apreciere probelor

prezentate de acuzare, care dovedesc nevinovăția inculpatei.

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele aduse de apărătorul Eduard

Bondarenco, Colegiul penal lărgit, a constatat că cele invocate de recurent nu

și-au găsit confirmarea, iar vinovăția inculpatei a fost dovedită cu certitudine

și în afara oricărui dubiu de către procuror, prin probele administrate în dosar

și cercetate de instanțele inferioare.

Subsidiar s-a reținut că avocatul Eduard Bondarenco, în numele

inculpatei Condur Teodora, deși indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția și că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, de asemenea a omis să concretizeze prin ce se confirmă

acestea, lipsind o motivare corespunzătoare în acest sens.

Colegiul lărgit a constatat că, instanța de apel, la examinarea cauzei

penale a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală, adoptând o decizie legală și întemeiată și a dat răspuns la

toate argumentele invocate în apelul apărării. Așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, Colegiul a constatat că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel decizia

cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la menținerea în

parte a sentinței instanței de fond. Or, în fapt, decizia recurată corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Mai

mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, au

confirmat vinovăția inculpatei Condur Teodora în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Instanța de recurs a reținut că reieșind din alegațiile recurentului,

avocatul Eduard Bondarenco în numele inculpatei Condur Teodora, acesta

solicită achitarea ultimei pe motiv că „fapta nu întrunește elementele

infracțiunii” însă acesta nici măcar nu indică care anume elemente nu sunt

întrunite.

Cu referire la argumentul apărării precum că a fost solicitată atât în prima

instanță, cât și în instanța de apel dispunerea efectuării expertizei auto - tehnice

repetate, deoarece în concluziile raportului de expertiză auto-tehnică nu este

indicată care parte a automobilului de model „Dodge 150” cu n/î CD 07 (din

dreapta sau din stânga) a intrat în coliziune cu automobilul de model „VAZ

21150” cu n/î CT AF xxx, fiind menționat doar că în momentul coliziunii partea

5

din față a automobilului de model „Dodge 150” a intrat în coliziune cu partea

stângă din față a automobilului de model „VAZ 21150”, Colegiul lărgit a notat

că prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 martie

2020, s-a dispus respingerea cererii apărării privind dispunerea efectuării

expertizei auto-tehnice repetate, iar la declararea recursului, încheierea

respectivă nu a fost contestată și criticată de către apărare.

Instanța de recurs a mai atestat și faptul, că argumentele invocate de

avocatul Eduard Bondarenco în recursul declarat, au fost combătute de instanța

de apel în mod corespunzător, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o

și reiterarea căreia nu a considerat-o necesară, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CEDO.

Referitor la recursul declarat de avocatul Eduard Barbarov în numele părților

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, Colegiul penal lărgit a

reținut în primul rând că, drept temei de declarare a recursului, avocatul

Eduard Barbarov, în numele părților vătămate invocă și temeiul prevăzut de

pct. 10 alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond ori de apel atunci când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, solicitând aplicarea unei pedepse

mai aspre în privința inculpatei.

Verificând recursul sub acest aspect, Colegiul penal lărgit a constatat că

temeiul invocat de recurent nu este prezent în cauza supusă judecării. După

cum rezultă din recurs, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită

de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

însă critică hotărârea contestată în partea aplicării pedepsei, nefiind de acord

cu aplicarea în privința inculpatei Condur Teodora a pedepsei cub formă de

amendă în mărime de 600 unități convenționale, motivând că inculpata nu a

recunoscut vina pe tot parcursul urmăririi penale cât și examinării cauzei în

instanțele de judecată, și că aceasta ar fi părăsit locul accidentului rutier fără a

acorda primul ajutor medical părților vătămate care în urma producerii

accidentului au suferit vătămări corporale.

Referitor la motivele invocate de recurent Colegiul penal lărgit a

menționat că instanțele inferioare stabilind inculpatei Condur Teodora

pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 600 unități convenționale,

echivalent a 30 000 lei, corect a stabilit că corectarea și reeducarea acesteia este

posibilă fără aplicarea unei pedepse privative de libertate, punând la baza

soluției prevederile art. 7, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite,

motivul acesteia, personalitatea celei vinovate, precum și circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea.

Totodată, instanța de recurs a respins ca neîntemeiat argumentul

avocatului părților vătămate precum că, în privința inculpatei, urma a fi

6

aplicată și pedeapsa complementară privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport, or instanța de apel corect și-a expus opinia pe care Colegiul penal

lărgit a acceptat-o și susținut-o, și anume că „cu referire la conduita inculpatei

care nu a recunoscut vinovăția, atât la urmărirea penală cât și la examinarea

cauzei, a negat faptele ce i se impută, instanța de apel o calificată drept tactică

de apărare și eschivare de la răspundere pentru fapta săvârșită. Infracțiunea

săvârșită de inculpată este o infracțiune din imprudență și ținând cont de

consecințele infracțiunii, că inculpata anterior nu a fost judecată și se

caracterizează pozitiv, este încadrată în câmpul muncii, nu are persoane la

întreținere, instanța de fond just a stabilit că, corectarea și reeducarea inculpatei

Condur Teodora este posibilă fără izolarea ei de societate, ci prin aplicarea unei

pedepse sub formă de amendă, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport așa cum, aplicând pedeapsa cu amendă, nu se aplică și privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport, aceasta fiind aplicabilă în cazul

stabilirii pedepsei cu închisoare cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport”, iar Colegiul careva interdicții prevăzute de lege în acest

sens, nu a constatat.

Colegiul lărgit a reținut că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61

alin. (2) Cod penal.

În altă ordine de idei, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)

Cod de procedură penală, judecând recursul, Colegiul lărgit menționează că,

declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac

sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect

devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și

în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.

Sub acest aspect, a constatat că, instanța de apel la emiterea deciziei în

privința inculpatei Condur Teodora, nu a respectat prevederile legale întru

adoptarea unei soluții întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre pripită

prin care a dispus încasarea din contul inculpatei în beneficiul părților vătămate

Rotaru Cristina, Rotaru Mihail și Rotaru Maria, a prejudiciului moral în sumă

de 2 000 lei, 6 000 lei și respectiv, 10 000 lei, or conform acțiunilor civile, părțile

vătămate au solicitat încasarea prejudiciul moral în sumă a câte 100 000 lei.

Astfel, Colegiul a considerat că soluția instanței de apel este argumentată

insuficient deoarece aceasta și-a motivat soluția privind încasarea în beneficiul

părților vătămate a pagubei morale în sumă de 2 000 lei, 6 000 lei și respectiv,

10 000 lei, considerând că aceasta este una echitabilă vizavi de suferințele

psihice suportate de acestea, doar prin faptul că suma solicitată de părțile

vătămate este una neîntemeiată și exagerată, fără a argumenta micșorarea

cuantumului și fără a ține cont de faptul că cuantumul despăgubirilor stabilit,

se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

7

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit și să aibă un caracter compensatoriu,

ținând totodată cont și de cuantumurile prejudiciilor stabilite de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în cauzele similare, examinate în privința

Republicii Moldova.

S-a reținut că instanța de apel deși în textul deciziei face trimitere la

probele prezentate de părțile vătămate întru susținerea pretențiilor din

acțiunile civile, precum ar fi contractul de muncă și bonurile privind costul

investigațiilor medicale și costul tratamentelor suportate, aceasta indicând că

în speță sunt incidente prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, a

dispus admiterea în principiu a acțiunii civile privind încasarea prejudiciului

material, însă fără a ține cont de caracterul excepțional al normei sus-citate.

Pe cale de consecință, instanța de apel urma să stabilească cuantumul

prejudiciului material suportat de părțile vătămate care a fost probat și pentru

dovedirea căruia nu ar fi trebuit să fie amânată judecarea cauzei, soluționând

acțiunea civilă în această parte, iar în partea prejudiciului material solicitat de

părțile vătămate, pentru stabilirea căruia ar fi trebuit să fie amânată ședința de

judecată, să dispună admiterea în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Instanța de recurs a reținut că instanța de apel a motivat contradictoriu

menținerea soluției instanței de fond privind admiterea în principiu a acțiunii

civile în partea prejudiciului material, pe de o parte indicând că instanța de

fond corect a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile, la baza soluției

servind argumentul că inculpata nu ar fi proprietara automobilului de model

„DODGE 150” cu numărul de înmatriculare CD 07 – izvorul de pericol sporit,

argument pe care, de altfel l-a considerat ca fiind eronat, după care a indicat că

admiterea în principiu a acțiunii civile se datorează lipsei probelor privind

întinderea prejudiciului material.

2021, a fost admis apelul declarat de către avocatul Barbarov Eduard și părțile

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casată parțial, în

latura civilă, sentința Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 03.05.2019, și

emisă în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Cristina, în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a încasat de la

Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Cristina suma de 10000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Cristina în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului material, s-a admis în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Mihail în partea pretențiilor

8

privind repararea prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a încasat de la

Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Mihail suma de 15 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Mihail în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului material, s-a admis în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Maria în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a încasat de la

Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Maria suma de 20 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă înaintată de către Rotaru Maria în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului material, s-a admis în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a încasat de la Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Maria suma de

8 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată în cadrul

examinării cauzei penale în instanța de fond și instanța de apel.

S-a încasat de la Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Mihail suma de

6 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de partea vătămată pentru

efectuarea raportului de expertiză auto.

6.1 Pentru a hotărî astfel instanța de apel a constatat că din materialele

dosarului cert reiese că automobilul de model „DODGE 150” cu n/î JDMxxx

condus de Condur Teodora la data de 07 ianuarie 2017 avea valabilă polița de

asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă întocmită de

asiguratorul „Klassika Asigurări” SA pe un termen de 12 luni- 08 iulie 2016-07

iulie 2017 cu extinderea ei și față de Condur Teodora, fapt expres indicat în

contract. (f.d.35,154, vol. I)

Potrivit contractului de asigurare de răspundere civilă pentru pagubele

produse de autovehicule încheiat la 08 iulie 2016 cu persoana vinovată de

producerea accidentului rutier, Condur Teodora, „Klassika Asigurări” SA, în

calitate de asigurător s-a obligat să plătească la producerea riscului asigurat

asiguratului ori beneficiarului asigurării despăgubirea de asigurare, fapt dedus

din noțiunea contractului de asigurare dată de lege. Astfel, la data de 07

ianuarie 2017 s-a produs riscul asigurat, respectiv, asiguratorul este obligat prin

lege la exercitarea obligațiilor asumate în baza contractului de asigurare

obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehiculul

condus de asiguratul Condur Teodora.

Instanța de apel a considerat necesar a admite în principiu acțiunea civilă

în partea încasării prejudiciului material înaintată de către Rotaru Cristina,

Rotaru Mihail, Rotaru Maria, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să hotărască instanța civilă or, în cadrul cercetării judecătorești, nu a fost posibil

de constatat cu certitudine prejudiciului material cauzat prin infracțiune, de

9

vreme ce examinarea acestei pretenții impune atragerea în proces și a

companiei de asigurare „Klassika Asigurări” SA.

Referitor la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a menționat

că prima instanță nu a pus accent pe faptul că părțile vătămate au descris

suferințele cauzate, deci au motivat necesitatea încasării prejudiciului moral.

Din materialele cauzei a constatat că, potrivit concluziei raportului de expertiză

judiciară nr.20 „D” din 06 februarie 2017, Rotaru Cristina, în urma accidentului

rutier din 07 ianuarie 2017, a suportat următoarele leziuni corporale sub formă

de: traumă cranio-cerebrală manifestată prin comoție cerebrală, contuzia

regiunii cervicale și a umărului stâng, excoriație a regiunii zigomatice stângi,

echimoză în jurul ochiului stâng cu hemoragie în sclera ochiului, echimoze în

regiunea umărului stâng și coapsei stângi. (f.d.71-72, vol. I)

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 21 „D” din 06 februarie 2017,

la partea vătămată Rotaru Mihail, au fost depistate leziuni corporale sub formă

de: traumă contuză a toracelui manifestată prin echimoză pe suprafața

sternului cu trecere spre regiunea pectorală stânga, fractura coastelor IV, V, VI,

pe stânga, pe linia axilară anterioară, fără deplasare. Leziunile corporale puteau

fi produse la acțiunea traumatică a unui corp contondent bont la lovire sau prin

lovire de el, posibil în timpul și circumstanțele relatate, ce condiționează după

sine dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări corporale

medii. (f.d.73-74, vol. I)

Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. 22 din 06

februarie 2017, la partea vătămată Rotaru Maria, au fost depistate leziuni

corporale sub formă de: traumă contuză asociată, traumă cranio-cerebrală

manifestată prin comoție cerebrală, traumă contuză a toracelui manifestată prin

fractura coastelor V - VIII pe linia axilară din stânga, plăgi contuze pleoapei

stângi, regiunii occipitale și genunchiului stâng, excoriații multiple regiunii

frontale. Leziunile corporale, ce condiționează după sine dereglarea sănătății

de lungă durată se califică ca vătămări corporale medii. (f.d.75-76, vol. I)

În continuare instanța de apel a notat că, părților vătămate Rotaru

Cristina, Rotaru Mihail și Rotaru Maria le-au fost cauzate atât suferințe fizice,

manifestate prin vătămările indicate mai sus cât și psihice, manifestate prin

faptul că Rotaru Cristina, era elevă în cl. XII, în iunie 2017 trebuia să susțină

bacalaureatul, i-au fost create un șir de probleme, Rotaru Mihail timp de 3 luni

după accident nu a fost apt pentru a munci și conform datelor statistice, salariul

mediu lunar este de 5390 lei, și respectiv Rotaru Maria în urma accidentului

rutier a pierdut biletul la avion și totodată și locul de muncă, era angajată ca

femeie de serviciu cu salariu de 433 euro lunar.

Instanța de apel admis că, prin săvârșirea infracțiunii de către inculpata

Condur Teodora în privința părților vătămate, acestora le-au fost cauzate

suferințe psihice (au suportat diferite traumatisme, fiindu-le fracturate câteva

10

coaste), însă consideră că suma de 100 000 lei solicitată cu titlu de prejudiciu

moral de fiecare parte vătămată este una exagerat de mare, iar suma de 10 000

lei acordată lui Rotaru Cristina, suma de 15 000 lei acordată lui Rotaru Mihail

și suma de 20 000 lei acordată lui Rotaru Maria cu titlu de prejudiciu moral în

coraport cu condamnarea inculpatei va fi în măsură să aducă o satisfacție

echitabilă părților vătămate pentru suferințele psihice suportate ca urmare a

comiterii infracțiunii în privința acestora.

A menționat că recunoașterea dreptului încălcat și condamnarea

inculpatei Condur Teodora pentru comiterea faptelor prejudiciabile constituie

în sine o satisfacție.

În contextul expus, instanța de apel a mai notat că valoarea

despăgubirilor cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 10 000 lei, 15 000 lei și

respectiv 20 000 lei este o compensare echitabilă și care va fi în măsură să aducă

o satisfacție părților vătămate pentru suferințele cauzate.

Referitor la încasarea tuturor cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență

juridică a menționat că partea vătămată Rotaru Maria întru motivarea încasării

cheltuielilor de judecată a prezentat bonul de achitare a serviciilor avocatului

Barbarov Eduard la suma de 4000 lei în instanța de fond (f.d.48, vol. II) și la

suma de 4000 lei în instanța de apel (f.d.38, vol. III) iar instanța de apel

analizând complexitatea cauzei, lucrul real efectuat de către avocat, luând în

considerație faptul că la 27 februarie 2017 a încheiat contractul de asistență

juridică cu avocatul Barbarov Eduard (f.d.79, vol. I), a admis solicitarea părții

vătămate Rotaru Maria privind încasarea cheltuielilor de judecată referitor la

serviciile avocatului.

În acest sens, este de menționat că Rotaru Maria a confirmat că într-

adevăr a suportat cheltuieli de asistență juridică în cadrul dosarului penal,

sume necesare de a fi rambursate, acestea fiind reale, necesare și rezonabile, cât

și în raport complexitatea cauzei și aportul considerabil al avocatului. Ținând

cont de faptul că pe cauza penală au fost petrecute un șir de ședințe de judecată

(cauza parvenind în instanță spre examinare încă în anul 2017), la care a

participat avocatul părților vătămate, iar suma de 8 000 lei ce urmează a fi

încasată, nu este una prea mare în raport cu complexitatea cauzei și efortul

depus de avocat pe toată perioada examinării cauzei.

A mai menționat că, la dosar este anexată cererea depusă de Rotaru

Mihail, care solicită achitarea costului de efectuare a expertizei, achitată de

Rotaru Mihail, la suma de 6 300 lei, cu scopul de a debloca mersul urmăririi

penale (vol. I, f.d.180-181, vol. II, f.d.28). În conformitate cu art. 227 Cod de

procedură penală, instanța de apel a considerat necesar de încasat de la Condur

Teodora în beneficiul lui Rotaru Mihail suma de 6 300 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate de partea vătămată pentru efectuarea raportului de

expertiză auto.

11

- Avocatul Barbarov Eduard în numele părților vătămate, prin care

invocând incidența pct. 4), 6) și 10) și 16) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

insrtanță.

- Inculpata Condur Teodora prin care invocând incidența pct. 6) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei în latura ce ține de încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor

de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, încasarea

prejudiciului moral de la Condur Teodora fiecărei părți-vătămate în limitele

3 000 - 5 000 lei fiecărui.

7.1 În susținerea recursului avocatul Barbarov Eduard în numele părților

vătămate a invocat că:

- atât instanța de apel, cât și prima instanță au dat o apreciere juridică

incorectă probelor acumulate în dosar, aplicând o pedeapsă individualizată

contrar prevederilor legale în privința inculpatului Condur Teodora;

- instanța de apel s-a expus asupra acțiunii civile, care a fost depusă în

instanța de judecată, însă consideră că cuantumul despăgubirilor morale

încasate de la inculpata Condur Teodora în favoarea lui Rotaru Cristina suma

de 10 000 (zece mii) lei, Rotaru Mihail suma de 15 000 (cincisprezece mii) lei și

Rotaru Maria suma de 20 000 (douăzeci mii) lei – nu corespund realității, fiind

mici în comparație cu suferințele fizice și psihice prin care au trecut părțile

vătămate, fapte ce se contrazic cu Decizia CSJ din 15.12.2020 și anume: „fără a

argumenta micșorarea cuantumului și fără a ține cont de faptul că cuantumul

despăgubirilor stabilit, se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit și să aibă un

caracter compensatoriu, ținând totodată cont și de cuantumurile prejudiciilor

stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele similare,

examinate în privința Republicii Moldova.”;

- instanța de apel nu s-a expus asupra prejudiciului material cauzat lui:

Rotaru Cristina în mărime de 4899,32 lei, cheltuieli suportate pentru consultații,

aparate, medicamente, transport; Rotaru Mihail în mărime de 2756,06 lei

cheltuieli suportate pentru consultații, aparate, medicamente, transport, 16170

lei (pe 3 luni inapt de muncă), pentru compensarea venitului ratat, în urma

accidentului; Rotaru Maria în mărime de 5972 lei, cheltuieli suportate pentru

consultații, aparate, medicamente, transport, traducerea documentelor, bilet de

avion, de 2500 euro, pentru automobilul deteriorat VAZ 21150 sau restituirea

în natură a automobilului, de 1299 euro, pentru compensarea venitului ratat, în

urma accidentului.

7.2 În susținerea recursului ordinar inculpata Condur Teodora a invocat că:

12

- prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 15.12.2020 s-a casat Decizia

Curții de Apel Cahul din 10.08.2020 doar în partea soluționării acțiunii civile

cât privește încasarea prejudiciului material și moral cu rejudecarea în această

parte a cauzei penale. În ce privește cheltuielile de judecată (asistența juridică

și expertiză auto) dispozițiile instanței de apel s-au menținut, însă contrar

deciziei CSJ din 15.12.2020, instanța de apel rejudecând cauza și-a depășit

atribuțiile. Necătând la faptul că s-a casat Decizia Curții de Apel Cahul din

10.08.2020 doar în partea prejudiciului moral și material în rest fiind menținută,

la rejudecare, Curtea de Apel Cahul prin decizia sa din 29.03.2021 repetat a mai

încasat încă odată cheltuielile de judecată (asistența juridică 8 000 lei și

expertiza auto - 6300 lei), depășind limitele pretențiilor impunând o dublă

condamnare referitor la cheltuieli judiciare;

- la rejudecarea cauzei în apel, de avocatul Galupa Marina în numele

inculpatei Condur Feodora a fost depusă la 16.03.2021 o cerere în care s-a

solicitat: Atragerea în procesul penal dat în calitate de parte civil mentă

responsabilă compania de asigurare KLASSIKA ASIGURĂRI S.A. (Chișinău,

bd Grigore Vieru 9 of. 109) în baza contractului de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto internă din 08.07.2016 în legătură cu survenirea cazului

asigurat. Ținând cont de faptul că atragerea unei noi părți în dosar duce la

examinarea ei de instanța de fond în scopul neîncălcării drepturilor procesuale

a persoanei atrase urmează cuantumul despăgubirilor materiale cuvenite să fie

hotărâtă de instanța civilă, art. 387 (3) Cod de procedură penală. La stabilirea

cuantumului prejudiciului moral necesită să se țină cont de starea precară

materială a lui Condur Teodora, de faptul că dânsa nu lucrează deoarece

îngrijește fiica în vârstă de 3 luni;

- la materialele dosarului nu este adoptată o hotărâre privind

recunoașterea părții civilmente responsabile pe Condur Teodora o astfel de

cerință nefiind invocată nici în acțiunile civile, deși o asemenea hotărâre este

obligatorie în baza art. 223 Cod de procedură penală, cu înmânarea informație

în scris despre drepturile și obligațiile ei prevăzute în art. 74, fapt ce a dus la

încălcarea drepturilor inculpatei, dânsa neavând statut de parte civilmente

responsabilă a fost obligată la achitări materiale;

- ținând cont de faptul că codul de procedură penală nu prevede careva

interdicții privind atragerea în proces în calitate de parte civilmente

responsabilă pe compania de asigurări, este cazul ca asigurătorul KLASSIKA

ASIGURĂRI S.A. să fie atras în proces în calitate de parte civilmente

responsabilă;

- survenirea cazului asigurat în care compania de asigurare poartă

răspundere totală față de prejudiciul cauzat prin accidentul rutier produs de

Condur Teodora sau Biroul Național Asigurătorilor Auto;

- instanța de apel a respins cererea de atragere în proces în calitate de

13

parte civilmente responsabilă pe KLASSIKA ASIGURĂRI S.A. invocând că

această cerere urma să fie depusă cel târziu până la terminarea cercetării

judecătorești în cadrul judecării cauzei penale în prima instanță. Însă atragerea

în proces nu este numai obligația părții dar și obligația instanței din oficiu să

atragă în proces intervenientul accesoriu, fapt expres prevăzut de art. 67 Cod

de procedură civilă. Această obligație survenea și reclamanților adică părților -

vătămate care au făcut cunoștință cu materialele dosarului;

- referitor la sumele prejudiciului moral încasate de instanța de apel față

de părțile - vătămate o consideră exagerată, nefiind nici cum argumentată de

instanța de apel;

- consideră că însuși faptul comiterii accidentului rutier este insuficient

pentru achitarea prejudiciului moral fără a argumenta aceasta. În cadrul

ședinței de judecată în apel au fost prezentată în scris o Practică judiciară a CSJ

pertinentă cauzei privind mărimea prejudiciului moral pe cauze similare - pe

art. 264 alin. (1) Cod penal în perioada a respectivă (anii 2016-2017) examinate

de Curtea Supremă de Justiție, suma prejudiciului moral este în limitele

sumelor 3 000-10 000 lei;

- instanța de apel, încasând repetat suma de bani legată de cheltuieli de

asistență juridică - 8 000 lei și cheltuieli de efectuarea expertizei auto - 6 300 lei

care deja a fost încasată prin Decizia Curții de Apel Cahul din 10.08.2020 și

menținută de CSJ în această parte, nu și-a motivat soluția fiind neclară

concluzia care a dus la încasarea repetată a acestor sume;

- sunt neclare și neargumentate sumele prejudiciului moral încasate,

neclar este modul de stabilire a sumei concrete, care este extrem de exagerată

în cazul dat ținând cont de circumstanțele cauzei și starea precară a inculpatei.

Marina Galupa în numele și interesele inculpatei Condur Teodora, a prezentat

referință pe marginea recursului declarat de avocatul Barbarov Eduard în

numele părților vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail, Rotaru Cristina,

pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Totodată, în temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală,

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Sergiu Crijanovschi, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate,

pledând pentru admiterea recursului declarat de avocatul Barbarov Eduard în

numele părților vătămate și pentru netemeinicia recursului inculpatei

considerat inadmisibil.

și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile declarate

urmează a fi admise, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

14

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, din conținutul cererii de recurs declarată de către avocatul

Barbarov Eduard în numele părților vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail,

Rotaru Cristina, se constată că aceasta este bazată pe temeiurile pentru recurs

prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 10) și 16) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când judecata

a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului,

interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii;

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale; norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție.

Din conținutul cererii de recurs declarată de către inculpata Condur

Teodora se constată că aceasta este bazată pe temeiul pentru recurs prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau acesta este expus neclar.

Verificând criticile expuse în recursurile declarate de avocat în numele

părților vătămate și de către inculpată, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de apel la judecarea

cauzei a omis de a cerceta complet unele aspecte ce țin de latura civilă a

procesului penal.

9.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Barbarov

Eduard în numele părților vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail, Rotaru

Cristina, Colegiul penal lărgit reține următoarele:

În conformitate cu art. 219 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice

sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz,

15

le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau

inacțiunea) prevăzută de legea penală. Persoanele fizice și juridice cărora le-a

fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile infracționale pot înainta o

acțiune civilă privitor la despăgubirea prejudiciului cauzat.

În același context, potrivit art. 221 alin. (2) Cod de procedură penală,

acțiunea civilă se înaintează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o

persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de

persoana care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.

Din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit a conchis că părțile vătămate

Rotaru Maria, Rotaru Mihail și Rotaru Cristina au înaintat acțiuni civile privind

încasarea prejudiciului material și moral.

Potrivit art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, odată cu sentința

de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în

parte, ori o respinge. În cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei,

instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Pornind de le considerentele expuse supra, instanța de recurs, apreciază

ca fiind neîntemeiată soluția instanței de apel cu privire la soluționarea acțiunii

civile, or în speță nu s-a stabilit care sunt temeiurile ce au stat la baza concluziei

instanței de apel de constatare a cazului excepțional ce face imposibil stabilirea

exactă a sumei prejudiciului material.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia

contestată nu conține motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă,

că în speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 15 decembrie 2020, decizia instanței de apel din 10

august 2020, a fost casată în partea soluționării acțiunii civile, cât privește

încasarea prejudiciului material și moral, cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, unul din motivele de bază care au constituit temei de remitere a

16

cauzei la rejudecare în partea soluționării prejudiciului material și moral,

reprezintă faptul, că ”instanța de apel deși în textul deciziei face trimitere la probele

prezentate de părțile vătămate întru susținerea pretențiilor din acțiunile civile, precum

ar fi contractul de muncă și bonurile privind costul investigațiilor medicale și costul

tratamentelor suportate, aceasta indicând că în speță sunt incidente prevederile art. 387

alin. (3) Cod de procedură penală, a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile

privind încasarea prejudiciului material, însă fără a ține cont de caracterul excepțional

al normei sus-citate. Pe cale de consecință, instanța de apel urma să stabilească

cuantumul prejudiciului material suportat de părțile vătămate care a fost probat și

pentru dovedirea căruia nu ar fi trebuit să fie amânată judecarea cauzei, soluționând

acțiunea civilă în această parte, iar în partea prejudiciului material solicitat de părțile

vătămate, pentru stabilirea căruia ar fi trebuit să fie amânată ședința de judecată, să

dispună admiterea în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

În susținerea considerentului expus, instanța de recurs precizează că

rejudecând cauza instanța de apel nu a înlăturat încălcările depistate, pentru

excluderea cărora nemijlocit a și fost remisă cauza la o nouă judecare, le-a

repetat, neglijând întru totul că la materialele cauzei penale sunt prezente

acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail și

Rotaru Cristina conform cărora ultimele înaintează pretenții materiale și

morale față de inculpata Condur Teodora anexând în probarea celor invocate

bonuri, cecuri și acte ce confirmă cheltuielile suportate pentru consultații,

aparate, medicamente, transport etc., omițând în fapt să se expună asupra

acestora.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului în

partea acțiunii civile, Colegiul lărgit atestă că, motivarea soluției instanței de

apel în această parte contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce este incident

cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Referitor la temeiul de recurs invocat de avocatul părților vătămate,

Barbarov Eduard, prin prisma pct. 4) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit menționează, că analizând actele și lucrările dosarului în

raport cu argumentele din recurs, constată că astfel de erori de drept nu și-au

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. Mai mult, pe parcursul

examinării cauzei nici una din părți nu a invocat o asemenea încălcare, nu au

înaintat careva cereri, demersuri sau obiecții în acest sens. Totodată la

materialele cauzei sunt anexate citațiile recepționate de inculpată, fapt

confirmat prin avizele de recepție prezente la f.d. 145, 158 vol. III, mai mult

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din

29.03.2021, fiind pusă în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa

inculpatei, avocatul recurent, Barbarov Eduard a subliniat posibilitatea

17

examinării cauzei penale în lipsa inculpatei Condur Teodora dat fiind faptul

reprezentării acesteia de către un avocat calificat. Astfel, Colegiul penal notează

că, încălcarea normei date nu a fost confirmată în prezenta speță.

În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, recurentul deși invocă

temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10),

16) Cod de procedură penală, în conținutul recursului nu expune nici o

argumentare în susținerea respectivelor temeiuri, or instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale părților cu circumstanțe

în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Mai mult instanța de recurs reamintește că temeiul pentru declararea

recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, nici nu poate fi examinat

în ordinea recursului ordinar, or în această parte există deja o hotărâre

irevocabilă.

9.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpata Condur

Teodora, Colegiul penal lărgit verificând și analizând per ansamblu decizia

instanței de apel, raportată la criticile ultimei, constată că instanța de apel la

adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând

exigențele legii procesual-penale, depășind limitele rejudecării prevăzute la art.

436 alin. (3) Cod de procedură penală.

Astfel, prin decizia Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 10

august 2020, apelul declarat de inculpata Condur Teodora a fost respins, ca

fiind nefondat, admis apelul declarat de avocatul Barbarov Eduard în comun

cu părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casată

parțial sentința în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre în această parte,

potrivit modului pentru prima instanță, prin care:

”De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Cristina

suma de 2 000 lei, în beneficiul părții vătămate Rotaru Mihail suma de 6 000 lei și în

beneficiul părții vătămate Rotaru Maria suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, în rest, pretențiile părților vătămate privind încasarea prejudiciului moral au

fost respinse, ca fiind neîntemeiate.

Acțiunile civile privind încasarea prejudiciului material, înaintate de părțile

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina au fost admise în principiu,

urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Maria

suma de 8 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. De la Condur Teodora

s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Mihail suma de 6 300 lei, cu titlu de

18

cheltuieli judiciare suportate de partea vătămată pentru efectuarea raportului de

expertiză auto. În rest, celelalte prevederi ale sentinței au fost menținute.”

Respectiv, fiind contestată cu recurs ordinar, prin decizia Curții Supreme

de Justiție din 15 decembrie 2020 a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de

avocatul Bondarenco Eduard, în numele inculpatei Condur Teodora. A fost admis

recursul ordinar declarat de avocatul Barbarov Eduard în numele părților vătămate

Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casată parțial decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 august 2020, în partea soluționării acțiunii

civile, cât privește încasarea prejudiciului material și moral, cu dispunerea rejudecării

cauzei penale în această parte, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Au

fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei.

Rejudecând cauza în latura civilă, instanța de apel, prin decizia din 29

martie 2021, nerespectând întocmai prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, depășind limitele în care decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 10 august 2020 a fost casată, a dispus repetat încasarea ”de

la Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru Maria suma de 8 000 lei, cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică acordată în cadrul examinării cauzei penale

în instanța de fond și instanța de apel”, și respectiv încasarea ”de la Condur

Teodora în beneficiul lui Rotaru Mihail suma de 6 300 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate de partea vătămată pentru efectuarea raportului de

expertiză auto„.

Cheltuieli de judecată care anterior au fost încasate de la inculpată în

contul părților vătămate prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 10 august 2020, depozițiile căreia, prin decizia Curții Supreme de Justiție

din 15 decembrie 2020, în această parte, au fost menținute.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că motivarea

soluției adoptate contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce este incident

cazului de casare invocat de inculpată și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul Penal lărgit consideră că, decizia instanței

de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță, în alt complet de judecată deoarece erorile comise de către

instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

19

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel și recurs în ce privește latura civilă; să verifice și să aprecieze

profund probele prezentate instanței în susținerea recuperării prejudiciului

material, în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită

în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate în ce privește latura civilă în partea prejudiciului material și

moral; și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Barbarov

Eduard în numele părților vătămate Rotaru Maria, Rotaru Mihail, Rotaru

Cristina și de către inculpată, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 29 martie 2021, în cauza penală în privința lui Condur

Teodora xxxxxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

20