1ra-2213/2020 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-2213/2020 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2213/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Iurie Diaconu

judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

a judecat, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Bondarenco Eduard, în numele inculpatei Condur Teodora, și de avocatul Barbarov

Eduard, în numele părților vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 10

august 2020 în cauza penală privind-o pe

Condur Teodora Xxxxxxx, născută la xx xxxxx

xxxx, originară din s. Xxxxx or. Xxxxx,

domiciliată în or. Xxxxx, str. Xxxxxx xxX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.08.2017 – 03.05.2019;

Instanța de apel: 25.04.2019 – 10.08.2020;

Instanța de recurs: 22.10.2020-15.12.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Condur Teodora a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 264 alin. (1)

Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalentul a 30 000

lei.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și

Rotaru Cristina au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului

prejudiciului să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

1

Cerința procurorului privind încasarea de la inculpata Condur Teodora a

cheltuielilor de judecată în mărime de 7 118 lei, a fost respinsă ca nefondată.

Teodora la 07 ianuarie 2017, aproximativ la ora 09:15, conducând automobilul de

model ,,DODGE 150”, cu număr de înmatriculare XX XX (America), deplasându-se

pe traseul R-37, prin s. Cania, r-nul Cantemir, nu a manifestat prudență în conducerea

mijlocului de transport, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 alin. (1) și (2), pct. 46 al

Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărui, conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului, situația rutieră,

iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, manifestând o neglijență în trafic, nu a redus viteza de deplasare a

vehiculului, nu a aplicat frânarea pentru evitarea tamponării, nu s-a isprăvit cu

conducerea automobilului și derapând pe contrasens a tamponat automobilul de model

,,Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare XX XX, condus de către Rotaru Mihail, care

la momentul impactului se deplasa regulamentar la întâmpinarea automobilului de

model ,,DODGE 150” cu număr de înmatriculare XX XX și avea în calitate de pasageri

pe Rotaru Maria și Rotaru Cristina.

În rezultatul tamponării, conducătorului automobilului de model ,,Vaz 21150”,

cu număr de înmatriculare XX XX - Rotaru Mihail, i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză judiciară nr. 11 ,,D” din 10 ianuarie 2017, leziuni corporale sub

formă de: traumă contuză a toracelui, manifestată prin echimoză pe suprafața sternului

spre regiunea pectoral stânga, fractura coastelor IV, V, VI pe stânga pe linie axială

anterioară fără deplasare, ce se califică ca leziuni corporale medii; pasagerului Rotaru

Maria, potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 12 ,,D” din 23 ianuarie 2017,

i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: traumă contuză asociată, traumă

cranio cerebrală, manifestată prin comoție cerebrală, traumă contuză a toracelui,

manifestată prin fractura coastelor V - VIII pe linia axilară din stânga; plăgi conteze

pleoapei stângi, regiunii occipitale și genunchiului stâng, excoriații multiple regiunii

frontale, ce se califică ca vătămări corporale medii, iar pasagerului Rotaru Cristina,

potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 10, din 10 ianuarie 207, i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de: excoriație a regiunii zigomatice stângi,

echimoză în jurul ochiului stâng cu hemoragie în sclera ochiului, echimoze în regiunea

umărului stâng, coapsa stângă și contuzia umărului stâng, ce se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, prima instanță a reținut că, în drept, faptele

inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.

(1) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana

2

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății”.

3.1. Avocatul Barbarov Eduard și părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria

și Rotaru Cristina, solicitând casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Condur Teodora să-i fie stabilită o pedeapsă

mai aspră, inclusiv cu privarea acesteia de dreptul de a conduce mijloace de transport

pe un termen de 2 ani și expunerea instanței asupra despăgubirilor materiale și morale

solicitate.

În motivarea cererii de apel au invocat că:

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că, după producerea accidentului,

inculpata a părăsit locul accidentului, cu tot cu automobilul pe care îl conducea, nu a

încercat să acorde ajutor medical părților vătămate sau să cheme ambulanța și poliția,

în consecință fiindu-i aplicată o pedeapsă prea blândă care nu este proporțională și

suficientă pentru atingerea scopului pedepsei penale.

- incorect instanța de fond nu s-a expus asupra cuantumului despăgubirilor

materiale și morale înaintate în acțiunile civile depuse de părțile vătămate, dar a admis

în principiu și a lăsat spre examinare în ordinea procedurii civile.

3.2. Inculpata Condur Teodora, prin care a solicitat casarea sentinței și

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea, din lipsa elementelor infracțiunii.

În motivarea apelului a invocat că:

- accidentul rutier a avut loc pe timp de iarnă, în condiții meteo nefavorabile, și

conform certificatului prezentat de SA „Drumuri Cahul”, pe sectorul unde a avut loc

accidentul rutier, declivitatea drumului, conform pașaportului drumului, reprezintă 45

% și în asemenea circumstanțe, aplicarea frânei ar prezenta un pericol și mai grav, dar

o

nu o situație de evitare a tamponării;

- instanța de fond incorect a apreciat și nu a constatat neconcordanțele între

declarațiile părților vătămate, între declarațiile martorilor și acțiunile de urmărire

penală întreprinse, nu a constatat lipsa unor corpuri delicte, care privite în ansamblu cu

materialele cauzei penale, nu au înlăturat dubiile în probarea învinuirii, lăsând fără

argumentare coerentă mai multe circumstanțe. Cu atât mai mult că, partea vătămată

Rotaru Maria nici nu a fost audiată;

- greșit a concluzionat prima instanță referitor la încasarea din contul lui Condur

Gheorghe prejudiciul material, expunându-se că, potrivit înscrisurilor anexate la

materialele cauzei penale, dreptul de proprietate asupra automobilului de model

„DODGE 150”, cu numărul de înmatriculare XX XX este deținut doar de către Condur

Gheorghe, iar Condur Teodora nu deținea dreptul de proprietate, sau în alt temei legal,

automobilul dat. Astfel, instanța a omis că potrivit procurii, Condur Teodora avea

dreptul de a conduce mijlocul de transport menționat;

3

- vinovăția sa nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar

acțiunile ei nu întrunesc elementele infracțiunii și greșit au fost calificate în baza art.

264 alin. (1) Cod penal.

apelul declarat de inculpata Condur Teodora a fost respins, ca fiind nefondat, admis

apelul declarat de avocatul Barbarov Eduard în comun cu părțile vătămate Rotaru

Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casată parțial sentința în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului pentru prima instanță, prin

care:

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Cristina

suma de 2 000 lei, în beneficiul părții vătămate Rotaru Mihail suma de 6 000 lei și în

beneficiul părții vătămate Rotaru Maria suma de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral,

în rest, pretențiile părților vătămate privind încasarea prejudiciului moral au fost

respinse, ca fiind neîntemeiate.

Acțiunile civile privind încasarea prejudiciului material, înaintate de părțile

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina au fost admise în principiu,

urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța în ordinea procedurii

civile.

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Maria

suma de 8 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

De la Condur Teodora s-a încasat în beneficiul părții vătămate Rotaru Mihail

suma de 6 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de partea vătămată pentru

efectuarea raportului de expertiză auto.

În rest, celelalte prevederi ale sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, audiind participanții

la proces, cercetând suplimentar probele administrate în instanța de fond, inclusiv

audiind partea vătămată Rotaru Maria, și apreciind probele din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, s-a demonstrat că acțiunile inculpatei corect au fost calificate în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a

determinat circumstanțele de fapt și de drept și just a făcut concluzia că faptele penale

reținute în culpa Teodorei Condur, sunt anume cele prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal.

Mai mult ca atât, chiar dacă Condur Teodora nu recunoaște săvârșirea

infracțiunii, invocând că șoferul automobilului de model ,,Vaz 21150”, ar fi intrat în

automobilul de model ,,DODGE 150”, pe care ea îl conducea, aceste argumente sunt

4

combătute prin materialele anexate la dosar și nu pot fi reținute ca întemeiate. Aceste

împrejurări au fost constatate de totalitatea probelor acumulate la cauza penală sus-

indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, și anume: rapoartele de expertiză efectuate pe dosar, declarațiile

martorilor audiați; procesul - verbal de cercetare la fața locului, toate probele fiind

obținute pe cale legală și nu sunt lovite de nulitate.

Potrivit procesul-verbal de cercetare la fața locului, locul accidentului rutier din

07 ianuarie 2017, schema accidentului rutier și planșa fotografică la procesul-verbal

de cercetare la fața locului, rezultă locul producerii accidentului rutier, poziționarea

automobilului de model „Vaz 21150”, număr de înmatriculare XX XX, față de

carosabil, după accidentul rutier, și sunt vizibile defectele la acest automobil după

accidentul rutier (Vol. I, f.d.10-13).

Astfel, instanța de fond corect a conchis că, automobilul de model „Vaz 21150”,

cu număr de înmatriculare XX XX, se afla pe partea dreaptă a carosabilului, direcția

sa de deplasare, în apropiere de acostament. Automobilul avea partea din față

deteriorată esențial, inclusiv și părți din caroserie, parbrizul. Urme de frânare la locul

accidentului rutier lipseau.

În asemenea circumstanțe, corect s-au reținut ca întemeiate declarațiile părților

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, precum că automobilul

condus de Condur Teodora a ieșit pe contrasens și tamponarea unităților de transport

a avut loc pe partea dreaptă, partea de deplasare a automobilului de model „Vaz

21150”, cu număr de înmatriculare CA AF 335, pe acostament. Cele menționate fiind

confirmate și prin declarațiile martorului Balan Valentin, care a indicat că el a văzut

unitatea de transport de model „Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare XX XX, pe

acostament, direcția de deplasare s. Cania r-nul Cantemir – s. Porumbești r-nul

Cantemir, fiind tamponată din față, având deteriorări și că tamponarea unităților de

transport s-a produs anume în acel loc unde se afla unitatea de transport.

Astfel, fiind combătute declarațiile lui Condur Teodora, că automobilul „Vaz

21150”, cu numărul de înmatriculare XX XX, condus de partea vătămată Rotaru

Mihail a ieșit pe contrasens, pe direcția sa de deplasare și s-a tamponat în automobilul

condus de ea. Or, prin materialele cauzei, care coroborează și se completează între ele,

a fost confirmat faptul că, tamponarea unităților de transport a avut loc pe acostament,

partea de deplasare a automobilului de model „Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare

XX XX.

Mai mult ca atât, din procesul-verbal de examinare a automobilului de model

„DODGE 150”, cu numărul de înmatriculare XX XX, și planșa fotografică la el,

rezultă deteriorările la acest automobil ca rezultat al accidentului rutier și deteriorările

sunt anume din față (Vol. I, f.d. 24-26). Iar în rezultatul accidentului rutier, părților

vătămate le-au fost cauzate leziuni corporale, fapt ce se desprinde din raportul de

expertiză judiciară nr. 20 ,,D” din 06 februarie 2017, prin care se demonstrează că, la

5

partea vătămată Rotaru Cristina, au fost depistate leziuni corporale, ce condiționează

după sine dereglarea sănătății de scurtă durată și care se califică ca vătămări corporale

ușoare (Vol. I, f.d.71-72). Lui Rotaru Mihail i-au fost cauzate, conform raportul de

expertiză judiciară nr. 21 ,,D" din 06 februarie 2017, leziunile corporale, ce

condiționează după sine dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări

corporale medii (Vol. I, f.d.73-74). Iar lui Rotaru Maria, leziuni corporale, ce

condiționează după sine dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămări

corporale medii (Vol. I, f.d.75-76).

Subsidiar, instanța de apel a reținut că, în raportul de expertiză judiciară nr. 083

din 22 februarie 2017 și planșa fotografică la el, este indicat că, în sistemul de ghidare

și frânare a automobilului de model „DODGE 150”, cu număr de înmatriculare XX

XX, nu sunt defecte tehnice care puteau duce la refuzul funcționării sistemului.

Sistemul de ghidare a automobilului de model „Vaz 21150”, cu număr de

înmatriculare XX XX, însă are deteriorări sub formă de: deformarea volanului de

direcție, blocarea parțială a întoarcerii roții stângi din față și limitarea întoarcerii barei

stânga de direcție, încălcarea unghiurilor a roților din față. Toate defectele sunt

provocate în rezultatul tamponării mijloacelor de transport. Sistemul de frânare a

automobilului de model „Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare XX XX, are

deteriorări sub formă de: dislocarea cilindrului principal de frână, dislocarea pedalei

de frână, provocată de deformarea podelei caroseriei. Toate defectele sunt provocate

în rezultatul tamponării mijloacelor de transport (Vol. I, f.d.106-113).

Deci, ca rezultat al accidentului rutier, toate defecțiunile produse la automobilul

de model „Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare XX XX, sunt din față și ca rezultat

al defecțiunilor la sistemul de ghidare și frânare, automobilul nu putea fi pornit din

loc. Astfel, instanța de fond corect a stabilit că, concluzia raportul de expertiză

judiciară respectivă, coroborează în tot cu declarațiile martorului Martea Roman,

privitor la faptul că, automobilului de model „Vaz 21150” cu număr de înmatriculare

XX XX, după accidentul rutier, ca rezultat al deteriorărilor, nu putea fi pornit din loc,

nu putea să se deplaseze.

În asemenea circumstanțe, rezultă că Rotaru Mihail nu a avut posibilitatea de a

schimba după accident, poziția automobilului pe care îl conducea, ceea ce denotă și

netemeinicia argumentelor părții apărării, precum că ciocnirea unităților de transport

ar fi avut loc pe partea de deplasare a lui Condur Teodora, cât și faptul că Rotaru Mihail

ar fi schimbat poziția automobilului său, după producerea accidentului. Mai mult, din

planșa fotografică, anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07 ianuarie

2017, se vede localizarea defecțiunilor la automobilul de model „Vaz 21150”, cu

număr de înmatriculare XX XX, ca rezultat al accidentului rutier. La fel, se vede și

faptul că, automobilul de model „Vaz 21150”, după accidentul rutier se afla pe partea

dreaptă, partea sa de deplasare, pe acostament (Vol. I, f.d. 144-145). Iar, din procesul-

verbal de cercetare a automobilului de model „DODGE 150”, cu număr de

6

înmatriculare XX XX, din 10 aprilie 2017, și planșa fotografică la el, se constată

defecțiunile la acest automobil ca rezultat al accidentului rutier, fiind defectată anume

bara de protecție din față (Vol. I, f.d.163-165).

La fel, din raportul de expertiză judiciară nr. 0240 din 18 iulie 2017 și planșa

fotografică la el, rezultă că, în momentul coliziunii mijloacelor de transport, partea

stângă din față a automobilului „Vaz 21150”, a intrat în contact cu partea din față a

automobilului de model „DODGE 150”. În momentul tamponării automobilul „Vaz

21150” și automobilul „DODGE 150”, se deplasau la întâmpinarea unul altuia, iar

axele lor longitudinale se aflau la un unghi de aproximativ 200. Ca rezultat al

tamponării mijloacelor de transport, ușa din față stânga a automobilului „Vaz 21150”

s-a blocat și nu se deschidea. Conducătorul acestui mijloc de transport, nu putea ieși

din salon prin această ușă, prin deschiderea ei. Din punct de vedere tehnic,

automobilului „Vaz 21150”, după accidentul rutier nu putea să se deplaseze (Vol. I,

f.d.193-201).

Toate cele menționate în ansamblu, denotă vinovăția lui Condur Teodora de

săvârșirea faptei imputate, iar declarațiile acesteia vin în contradicție cu materialele

cauzei, care coroborează între ele și se completează. Mai mult ca atât, procesul -verbal

de cercetare la fața locului, coroborează cu rapoartele de expertiză efectuate pe dosar,

inclusiv cu declarațiile părților vătămate, care sunt aceleași de la început și nu sunt

schimbate pe parcurs la fiecare din audierile realizate, dar coroborează și se

completează între ele, inclusiv cu celelalte materiale anexate la dosar, probele în

ansamblu combătând afirmațiile lui Condur Teodora, care nu se confirmă prin nimic.

Rapoartele de expertiză efectuate pe prezenta cauză dau răspuns la toate

întrebările, neexistând careva dubii ce ar putea fi interpretate în favoarea inculpatei,

chiar dacă partea apărării invocă contrariul, urmele au fost lăsate la fața locului pe

banda de deplasare a automobilului „Vaz 21150”, iar toate probele demonstrează că

tamponarea a fost realizată pe banda de deplasare a automobilului „Vaz 21150”, dar

nu a celui „DODGE 150”, care a și plecat de la locul accidentului. Și chiar dacă Condur

Teodora indică că ar fi plecat deoarece părțile vătămate s-au năpustit asupra lor, acest

argument la fel, este combătut de materialele cauzei așa cum, leziunile corporale

cauzate părților vătămate după tamponare nu le acorda posibilitatea de a se năpusti la

inculpată. Acestea și-au pierdut cunoștința, șoferul nu putea să iasă pe ușa din partea

sa, și el a scos și fiica și soția din automobil, părțile vătămate având nevoie de ajutor

medical.

Argumentul inculpatei Condur Teodora, precum că accidentul rutier a avut loc

pe timp de iarnă, în condiții meteo nefavorabile, și conform certificatului prezentat de

SA „Drumuri Cahul”, pe sectorul unde a avut loc accidentul rutier, declivitatea

drumului, conform pașaportului drumului, reprezintă 45 % (promile), și în asemenea

0

circumstanțe, aplicarea frânei ar prezenta un pericol și mai grav, dar nu o situație de

evitare a tamponării, instanța de apel l-a reținut ca fiind unul întemeiat așa cum, din

7

materialele dosarului rezultă încălcarea Regulamentului de circulație rutieră de către

Condur Teodora, tamponarea unităților de transport a avut loc pe banda de deplasare

a lui Rotaru Mihail și nu cea de deplasare a lui Condur Teodora. Și, chiar de erau

condiții nefavorabile, acest fapt nu o lipseau pe aceasta de obligația de deplasare pe

partea dreaptă a drumului în direcția sa de deplasare, și nici de obligația de a conduce

cu o asemenea viteză încât să poată stopa mașina în caz de necesitate.

Inculpata nu a ținut cont de obligațiile impuse conducătorului de vehicul de către

Regulamentul circulației rutiere în caz de producere a accidentului rutier, inclusiv și

faptul că conducătorului auto îi este interzis să conducă vehiculul pe banda opusă. La

fel, nu a ținut cont de faptul că, în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului așa cum, conducătorul de vehicul

trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la

limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească. La caz, a fost

demonstrat faptul că, mijlocul de transport condus de Condur Teodora, în sistemul de

ghidare și frânare, nu au fost depistate careva defecte tehnice care puteau duce la

refuzul funcționării sistemului (Vol. I, f.d. 106-113), iar automobilul de model „Vaz

21150” în urma tamponării a fost defectat în așa mod, încât nu putea fi pornit și mișcat

din loc, circumstanțe care denotă faptul că automobilele implicate în accident rutier se

deplasau la întâmpinarea unul altuia, iar accidentul rutier a avut loc pe banda de

deplasare a automobilul de model „Vaz 21150”, cu număr de înmatriculare XX XX,

și nu pe cea de deplasare a automobilului de model DODGE 150”, cu număr de

înmatriculare XX XX, cum invocă partea apărării.

Cu referire la argumentul inculpatei precum că în ședința instanței de fond,

partea vătămată Rotaru Maria nu a fost audiată, instanța de apel a reținut că în urma

audierii acesteia în ședința instanței de apel, s-a stabilit că aceasta a dat declarații care

corespund cu cele date anterior și care la fel, coroborează și se completează cu

materialele cauzei.

Instanța de apel a apreciat ca fiind lipsit de relevanță și argumentul apărării

precum că automobilul de model „Vaz 21150” era echipat cu anvelope de vară, or, în

cadrul ședinței de judecată s-a stabilit cu certitudine că locul tamponării a fost anume

pe banda de deplasare a automobilului de model „Vaz 21150”, și nu a celui condus de

Condur Teodora. Deci, automobilul de model „Vaz 21150" era pe banda sa de

deplasare și chiar dacă s-ar admite că această mașină ar fi fost cu anvelope de vară pe

timp de iarnă, aceasta nu are nici o tangență cu acțiunile active manifestate de

inculpată, și nu de partea vătămată. Așa cum, Condur Teodora a fost cea care a intrat

pe banda de deplasare a automobilul de model „Vaz 21150”, care se deplasa în sensul

opus a automobilului marca „DODGE 150”.

La aprecierea corectitudinii stabilirii pedepsei de către in stanța de fond, instanța

de apel ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal, de conduita inculpatei care

8

nu a recunoscut vinovăția, atât la urmărirea penală cât și la examinarea cauzei a negat

faptele ce i se impută, ceea ce de instanța de apel este calificată ca o tactică de apărare

și eschivare de la răspundere pentru fapta săvârșită, că infracțiunea săvârșită de

inculpată este o infracțiune din imprudență, ținând cont de consecințele infracțiunii, că

inculpata anterior nu a fost judecată și se caracterizează pozitiv, este încadrată în

câmpul muncii, nu are persoane la întreținere, a concluzionat că instanța de fond just

a stabilit că, corectarea și reeducarea inculpatei Condur Teodora este posibilă fără

izolarea ei de societate, ci și prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, fără

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport așa cum, aplicând pedeapsa cu

amendă, nu se aplică și privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, aceasta

fiind aplicabilă în cazul stabilirii pedepsei cu închisoare cu (sau fără) privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

Cu referire la soluționarea acțiunii civile de către instanța de fond, instanța de

apel a notat că greșit a fost admisă în principiu acțiunea civilă și a lăsat spre examinare

în procedura civilă încasarea prejudiciului moral și material.

Astfel, făcând trimitere la prevederile art. 219, 220, 387 Cod de procedură

penală, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a interpretat prevederile art.

1410 Cod civil, indicând că, s-a constatat cu certitudine că, inculpata Condur Teodora

nu dispune de dreptul de proprietate asupra automobilului de model ,,DODGE 150”

cu număr de înmatriculare XX XX, dreptul de proprietate aparținând lui Condur

Gheorghe, motiv pentru care acțiunea civilă urma a fi respinsă, iar pe de altă parte în

dispozitiv a menționat că, acțiunile civile înaintate de părțile vătămate le admite în

principiu, fiind lăsate spre examinare în procedura civilă.

Totodată, instanța de apel a notat că în partea prejudiciului material, corect

instanța de fond a stabilit că acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate trebuie

admise în principiu, cu lăsarea spre examinare în procedura civilă așa cum, la caz, sunt

aplicabile prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală. Însă, cât privește

prejudiciul moral, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că părțile vătămate au

descris suferințele cauzate, deci au motivat necesitatea încasării prejudiciului moral.

Or, în speță, a fost demonstrată săvârșirea infracțiunii de către Condur Teodora,

care are și obligația de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune, chiar dacă aceasta

conducea unitatea de transport în baza procurii. Deci, chiar dacă Condur Teodora nu

dispune de dreptul de proprietate asupra automobilului de model „DODGE 150”, cu

număr de înmatriculare XX XX, aceasta poseda legal mașina, nimeni nu a invocat

contrariul și ea răspunde pentru acțiunile sale, vinovăția acesteia fiind demonstrată, în

baza art. 1410 Cod civil. Respectiv, impunându-se soluția admiterii în principiu a

acțiunilor civile înaintate de către părțile vătămate în partea încasării prejudiciului

material, cu lăsarea spre examinare în procedura civilă. Iar acțiunile civile, în partea

pretențiilor privind repararea prejudiciului moral, fiind necesar de admis parțial.

Astfel, instanța de apel a menționat că pentru a se expune asupra sumei necesare

9

de încasat pentru tratament, este necesar de prezentat mai multe date, chiar dacă

părților vătămate le-au fost cauzate leziuni corporale, nu au fost prezentate informații

din cartela medicală a bolnavului, din care să rezulte că aceștia s-au prezentat la

specialist, li s-a prescris tratament, cu indicarea diagnozei. Deci, se manifestă

necesitatea prezentării probelor suplimentare, iar conform art. 387 Cod de procedură

penală "(3) în cazuri excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă”.

La fel, s-a indicat că chiar dacă Rotaru Mihail și Rotaru Maria au prezentat

contracte de muncă că sunt angajați peste hotarele Republicii Moldova, și fiind pe

buletin nu sunt date dacă au beneficiat de careva sume de ajutor social cu privire la

lipsa de la serviciu. Iar în ședința instanței de apel nu a fost posibil de obținut toate

datele necesare întru stabilirea cuantumului prejudiciului material cauzat părților

vătămate, circumstanță ce denotă necesitatea admiterii, în principiu a acțiunii civile,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Conducându-se de prevederile art. 1398, 1410, 1422 și 1423, instanța de apel a

notat că părților vătămate în urma producerii accidentului rutier le-au fost aduse

atingere drepturilor sale nepatrimoniale, drepturi derivate din drepturile fundamentale

ale omului la viață și sănătate, garantate de normele de drept național și internațional,

cărora li s-au cauzat o totalitate de suferințe psihice și fizice, compensarea cărora ar

avea loc prin echivalentul bănesc.

În cazul dat, instanța de apel a stabilit că, acordarea unei compensații pentru

prejudiciul moral, este justificată așa cum, în urma accidentului rutier părților vătămate

le-au fost cauzate leziuni corporale, fapt confirmat prin rapoartele de expertiză

efectuate pe prezenta cauză penală. Suferințele psihice și fizice provocate de situația

creată, le-au cauzat consecințe determinate de retrăiri, încordare psihică, stare de

disconfort și alți factori care derivă suferințele morale. Deoarece, răspunderea pentru

prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează să se determine de către

instanța de judecată, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei, ținând-se cont de

persoana celui care înaintează acțiunea și de măsura în care această compensație poate

să-i aducă satisfacție. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se i-a obligatoriu în

considerație principiul general al echității și că suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețe similare. Sarcina

probării prejudiciului moral necesită a fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază

individual pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în

proces, situația de fapt și de drept reținută în speță.

Astfel, acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Rotaru Mihail, Rotaru

Maria și Rotaru Cristina împotriva lui Condur Teodora, în partea pretențiilor privind

repararea prejudiciului moral, este necesar de a fi admisă parțial. Manifestându-se

10

necesitatea încasării în beneficiul lui Rotaru Cristina suma de 2 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, în beneficiul lui Rotaru Mihail suma de 6 000

lei, iar, în beneficiul lui Rotaru Maria suma de 10 000 lei. În acest sens punându-se

accent pe leziunile corporale cauzate fiecăruia în parte, acestea reprezentând sume

adecvate, rezonabile și, care vor da compensare suficientă părților vătămate. În acest

sens este de reținut că, se pune accent și pe caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii săvârșite în privința acestora, deci anume sumele menționate sunt în

corespundere cu materialele cauzei și care pot atenua suferințele psihice suportate de

părțile vătămate.

Mai mult ca atât, instanța de apel a conchis ca fiind necesar de notat faptul că

chiar dacă părților vătămate le-a fost cauzat un prejudiciu moral, fapt ce justifică

dreptul acestora de a înainta pretenția cu privire la încasarea din contul lui Condur

Teodora a prejudiciului moral și acordarea unei compensații pentru prejudiciul moral

în această cauză este justificată, însă suma de 100 000 lei pentru fiecare parte vătămată

aparte, solicitată de acestea este una exagerată, în opinia instanței de apel, chiar dacă

se invocă contrariul.

În temeiul prevederilor art. 227 Cod de procedură penală și 94, 96 Cod de

procedură civilă, instanța de apel a constatat suportarea cheltuielilor pentru asistență

juridică acordată pe prezenta cauză în instanța de fond la suma de 4 000 lei (Vol. II,

f.d.48) și la suma de 4 000 lei (Vol. III, f.d.38) în instanța de apel, concluzionând că

sumele respective urmează a fi rambursate părții vătămate Rotaru Maria, prin

încasarea lor din contul inculpatei Condur Teodora cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

La fel, instanța de apel a reținut că, la dosar este anexată cererea depusă de

Rotaru Mihail, care solicită achitarea costului de efectuare a expertizei, achitată de

Rotaru Mihail la suma de 6 300 lei, cu scopul de a debloca mersul urmăririi penale

(Vol. I, f.d.180-181, Vol. II, f.d.28), sumă care în temeiul art. 227 Cod de procedură

penală, este necesar de a fi încasată de la Condur Teodora în beneficiul lui Rotaru

Mihail, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de partea vătămată pentru efectuarea

raportului de expertiză auto.

recursuri ordinare de către:

5.1. Avocatul Eduard Bondarenco în numele inculpatei Condur Teodora, care

invocă temeiul prevăzut de аrt. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de рrосеdură реnală, că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că

hоtărârea atacată nu cuprinde motivele ре саrе se întemeiază soluția, că instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și solicită casarea

hotărârilor cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Condur Teodora să fie achitată, din

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

11

În motivarea recursului, se invocă următoarele motive:

- condamnarea lui Condur Teodora se bazează pe faptul că ultima, conducând

automobilul de model „DODGE 150”, nu a aplicat frânarea pentru evitarea tamponării

și derapând pe contrasens, a tamponat automobilul de model „Vaz 21150”, condus de

către Rotaru Mihail, în care se aflau în calitate de pasageri Rotaru Maria și Rotaru

Cristina;

- faptele principale care urmează a fi soluționate în speța dată sunt: unde a avut

loc tamponarea - pe partea dreaptă a direcției de deplasare a automobilului de model

„DODGE 150”, condus de Condur Teodora sau pe partea dreaptă a direcției de

deplasare a automobilului de model „Vaz 21150”, condus de către Rotaru Mihail; care

erau condițiile meteo, deoarece accidentul a avut loc pe timp de iarnă, în condiții meteo

nefavorabile; erau oare automobilele dotate cu cauciucuri de iarnă; care era declivitatea

drumului pe sectorul unde a avut loc accidentul rutier; a avut posibilitatea tehnică

Condur Teodora de a evita impactul cu automobilul de model „Vaz 21150”, condus de

către Rotaru Mihail;

- conform procesului-verbal de cercetare la fata locului, la locul presupusului

accident rutier nu au fost depistate nici urme de ulei, nici urme de alte scurgeri, nici

cioburi, cu toate că impactul a fost destul de puternic (vol. 1, f.d. 10-13);

- în scopul stabilirii celorlalte circumstanțe de partea apărării au fost prezentate

următoarele probe: certificatul, eliberat de SA „Drumuri-Cahul”, conform căruia pe

sectorul unde a avut loc accidentul rutier, declivitatea drumului, conform pașaportului

drumului, reprezintă 45% (promile), ceia ce denotă faptul, că automobilul de model

o

„Vaz 21150”, condus de către Rotaru Mihail se mișca în pantă (vale), iar automobilul

de model „DODGE 150”, condus de Condur Teodora se mișca în rampă (deal) (vol. 2,

f.d.131), a fost anexată fotografia mărită a automobilului „DODGE”, unde se vede

foarte bine cum sunt îndoite cârligele de remorcare din partea dreaptă spre partea stângă

a automobilului din partea de față, ceea ce denotă faptul că lovitura a avut loc din partea

dreaptă a automobilului „DODGE”, din partea pasagerului spre partea șoferului, fapt

care întoarce toate circumstanțele cauzei într-o altă ipostază și într-o poziție nouă, fapt

care demonstrează că a avut loc lovitura automobilului „VAZ- 21150” din partea

dreaptă spre partea stângă a automobilului „DODGE 150”, condus de Condur Teodora,

respectiv cum sunt îndoite cârligele de remorcare a acestui automobil (voi.2, f.d.50-

55). Același lucru se vede și din fotografiile existente la materialele cauzei: planșa

fotografică la procesul verbal de cercetare a automobilului „DODGE' 150” din 07

ianuarie 2017 - foto nr. 3 (vol. I, f.d. 24-26), planșa fotografică la raportul de expertiză

nr. 0240 din 18 iulie 2017 - foto nr. 5,7 (vol. I, f.d. 192-201);

- a fost solicitată atât în prima instanță, cât și în instanța de apel dispunerea

efectuării expertizei auto - tehnice repetate, deoarece în concluziile raportului de

expertiză auto-tehnică (vol. I, f.d. 192-201) nu este indicat care parte a automobilului

de model „Dodge 150” cu n/î XX XX (din dreapta sau din stânga) a intrat în coliziune

12

cu automobilul de model „VAZ 21150” cu n/î XX XX, fiind menționat doar că în

momentul coliziunii partea din față a automobilului de model „Dodge 150” a intrat în

coliziune cu partea stângă din față a automobilului de model „VAZ 21150”;

- apărarea a prezentat și informația de la SA „Nistru-Lada” cu privire la

caracteristicile tehnice a automobilului de model „VAZ- 21150”, conform căreia

automobilul „VAZ- 21150” nu dispune de sistem de deblocare a frânei (ABS) și

caracteristicile tehnice a automobilului „DODGE 150”, conform cărora automobilul

„DODGE 150” dispune de sistem de stabilizare a automobilului în condițiile traficului

nefavorabil (Trafic control), de sistem de deblocare a frânei (ABS) și de sistem de

blocare automată a roților în caz de alunecare (vol. 2, f.d. 132-142);

- instanțele inferioare, concluzionând asupra vinovăției inculpatei nu au dat

apreciere probelor prezentate de apărare, iar cu referire la argumentul apărării precum

că accidentul rutier a avut loc pe timp de iarnă în condiții meteo nefavorabile și conform

certificatului prezentat de SA „Drumuri Cahul”, pe sectorul unde a avut loc accidentul

rutier, declivitatea drumului reprezintă 45 %o (promile), iar în asemenea circumstanțe

aplicarea frânei ar prezenta un pericol și mai grav dar nu o situație de evitare a

tamponării, instanța de apel a considerat că acest argument nu poate fi reținut ca fiind

unul întemeiat așa cum din materialele dosarului rezultă încălcarea Regulamentului de

circulație rutieră de către Condur Teodora, tamponarea unităților de transport a avut

loc pe banda de deplasare a lui Rotaru Mihail și nu cea de deplasare a lui Condur

Teodora, iar cu referire la argumentul apărării precum că automobilul de model „Vaz

21150” era echipat cu anvelope de vară, instanța de apel a reținut, că acest argument

nu are nici o tangență la speța, astfel de către instanța de apel fiind încălcată obligația

de a-și motiva hotărârea, care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența

unui proces echitabil.

5.2. Avocatul Barbarov Eduard în numele părților vătămate Rotaru Mihail,

Rotaru Maria și Rotaru Cristina, care invocă temeiul prevăzut de аrt. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de рrосеdură реnală că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă dc fapt, care a afectat soluția

instanței și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită

casarea parțială hotărârii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatei Condura Teodora să-i fie

aplicată o pedepasă mai aspră și acțiunile civile depuse de părțile vătămate să fie

admise integral.

În motivarea recursului, se invocă următoarele motive:

- atât instanța de apel cât și instanța de fond au dat o apreciere juridică incorectă

probelor acumulate în dosar, aplicând o pedeapsă individualizată contrar prevederilor

legale în privința inculpatei Condur Teodora și nu s-au expus asupra faptului că

13

inculpata Condur Teodora a părăsit locul accidentului, cu tot cu automobilul pe care îl

conducea, nu a încercat să acorde ajutor medical părților vătămate sau să cheme

ambulanța și poliția și nu a recunoscut vina;

- stabilirea pedepsei cu amendă în mărime de 600 unități convenționale este o

pedeapsă prea blândă și neproporțională cu fapta comisă, care nu va atinge scopul

pedepsei penale. Mai mult ca atât, inculpata nu a fost lipsită de dreptul de a conduce

mijloace de transport, fără a fi motivată soluția respectivă;

- cu toate că instanța de apel s-a expus asupra acțiunii civile, care a fost depusă

în instanța de judecată, a dispus încasarea de la inculpata Condur Teodora în favoarea

părții vătămate Rotaru Cristina suma de 2 000, părții vătămate Rotaru Mihail suma de

6 000 lei și a părții vătămate Rotaru Maria suma de 10 000 lei, sume care sunt prea

mici în comparație cu suferințele fizice și psihice prin care au trecut părțile vătămate;

- instanța de apel nu s-a expus asupra prejudiciului material cauzal lui Rotaru

Cristina în mărime de 4 899,32 lei, cheltuieli care au fost suportate pentru consultații,

aparate, medicamente, transport; Rotaru Mihail în mărime de 2 756.06 lei - suportate

penlru consultații, aparate, medicamente, transport și 16 170 Iei pentru pentru

compensarea venitului ratat, în urma accidentului, așa cum aceasta 3 luni de zile a fost

inaptă de muncă, cât și suma de 5 972 lei, cheltuieli suportate de Rotaru Maria pentru

consultații, aparate, medicamente, transport, traducerea documentelor, bilet de avion,

de 2 500 euro, pentru automobilul deteriorat VAZ 21 150 sau restituirea în natură a

automobilului, de 1299 euro, pentru compensarea venitului ratat în urma accidentului.

5.3. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate

menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca vădit neîntemeiate,

decizia instanței de apel fiind legală și întemeiată.

5.4. Avocarul Eduard Barbarov în numele părților vătămate, în conformitate cu

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind

opinia sa asupra recursului declarat de avocatul Eduard Bondarenco în numele

inculpatei menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca vădit neîntemeiat,

iar recursul depus de el, să fie admis.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că recursul avocatului

Eduard Bondarenco în numele inculpatei, urmează a fi respins, iar recursul avocatului

Barbarov Eduard în numele părților vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru

Cristina, urmează a fi admis, din următoarele considerente:

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Eduard Bondarenco în

numele inculpatei, Colegiul menționează că potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să-l respingă ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate.

14

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă

de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, atunci cînd titularul acestuia

invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt aplicabile circumstanțelor cauzei,

sau când nu este descrisă și argumentată esența încălcării, sau recurentul se referă

preponderent la starea de fapt și la chestiunea de apreciere a probelor, care nu este

obiect de cercetare în procedura de recurs.

La caz, s-a confirmat că argumentele expuse de partea apărării în cererea de recurs

sunt vădit nefondate.

Astfel, din conținutul cererii se constată că, titularul acesteia, făcând trimitere la

erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pledează

pentru casarea totală a hotărârilor judecătorești adoptate de instanțele de fond, cu

dispunerea achitării lui Condur Teodora, din motiv că în acțiunile inculpatei nu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, solicitare care de altfel

cade sub incidența temeiului pentru recurs prevăzut de pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii. De asemenea,

avocatul indică asupra faptului că, partea acuzării a eșuat să demonstreze prin careva

probe pertinente și concludente că producerea accidentului rutier a fost cauzată anume

de inculpata Condur Teodora, nefiind dată apreciere probelor prezentate de acuzare,

care dovedesc nevinovăția inculpatei.

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele aduse de apărătorul Eduard

Bondarenco, Colegiul penal lărgit, constată că cele invocate de recurent nu și-au găsit

confirmarea, iar vinovăția inculpatei a fost dovedită cu certitudine și în afara oricărui

dubiu de către procuror, prin probele administrate în dosar și cercetate de instanțele

inferioare.

Astfel, cu titlu introductiv, Colegiul menționează că invocarea unor pretinse erori

admise de instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare

privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se

circumscriu.

Subsidiar se reține că, avocatul Eduard Bondarenco, în numele inculpatei Condur

Teodora, deși indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că instanța a

15

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, de asemenea a omis să

concretizeze prin ce se confirmă acestea, lipsind o motivare corespunzătoare în acest

sens.

Colegiul lărgit constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei penale a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală, adoptând o decizie legală și întemeiată și a dat răspuns la toate argumentele

invocate în apelul apărării.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la

menținerea în parte a sentinței instanței de fond. Or, în fapt, decizia recurată corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101 Cod

de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, care coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatei Condur

Teodora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia

corectă de menținere în parte a sentinței atacate, totodată oferind răspuns la toate

argumentele invocate de apărare, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția

adoptată.

Cât privește pretinsa eroare de drept prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală, semnalată de apărare, instanța de recurs o consideră ca fiind

contrară stării de fapt constatate la caz, deoarece acest temei este prezent atunci când

instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația

prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu

au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor

constitutive ale infracțiunii respective.

Reieșind din alegațiile recurentului, avocatul Eduard Bondarenco în numele

inculpatei Condur Teodora, acesta solicită achitarea ultimei pe motiv că „fapta nu

întrunește elementele infracțiunii” însă acesta nici măcar nu indică care anume

elemente nu sunt întrunite.

Cu referire la argumentul apărării precum că a fost solicitată atât în prima instanță,

cât și în instanța de apel dispunerea efectuării expertizei auto - tehnice repetate,

deoarece în concluziile raportului de expertiză auto-tehnică nu este indicată care parte

a automobilului de model „Dodge 150” cu n/î XX XX (din dreapta sau din stânga) a

intrat în coliziune cu automobilul de model „VAZ 21150” cu n/î XX XX, fiind

16

menționat doar că în momentul coliziunii partea din față a automobilului de model

„Dodge 150” a intrat în coliziune cu partea stângă din față a automobilului de model

„VAZ 21150”, Colegiul lărgit notează că prin încheierea Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 03 martie 2020, s-a dispus respingerea cererii apărării privind

dispunerea efectuării expertizei auto-tehnice repetate, iar la declararea recursului,

încheierea respectivă nu a fost contestată și criticată de către apărare.

Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit,

atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu

și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o situație de fapt, instanța de

apel, ca urmare a efectuării recercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și a concluzionat corect ca aceasta se circumscrie

încadrării juridice în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, potrivit căreia inculpata Condur

Teodora a și fost recunoscută vinovată.

Instanța de recurs mai atestă și faptul, că argumentele invocate de avocatul Eduard

Bondarenco în recursul declarat, au fost combătute de instanța de apel în mod

corespunzător, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o

consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct.

37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.

6§1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de

Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinate chestiunile esențiale supuse atenției

sale.

Pe lângă aceasta, recursul declarat de avocatul Eduard Bondarenco, potrivit

argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, este întemeiat doar

pe critica modului în care instanțele inferioare au apreciat probele și circumstanțele

cauzei.

Pornind de la prevederile art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței

de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor

de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt

sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a

acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse

17

în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 6), 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care face

referință avocatul Eduard Bondarenco, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel, în această parte, iar recursul apărătorului Eduard

Bondarenco, urmează a fi respins ca inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Eduard Barbarov în numele

părților vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, Colegiul penal

lărgit reține în primul rând că, drept temei de declarare a recursului, avocatul Eduard

Barbarov, în numele părților vătămate invocă și temeiul prevăzut de pct. 10) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori

de apel atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

solicitând aplicarea unei pedepse mai aspre în privința inculpatei.

Verificând recursul sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că temeiul

invocat de recurent nu este prezent în cauza supusă judecării. După cum rezultă din

recurs, autorul acestuia este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică hotărârea

contestată în partea aplicării pedepsei, nefiind de acord cu aplicarea în privința

inculpatei Condur Teodora a pedepsei cub formă de amendă în mărime de 600 unități

convenționale, motivînd că inculpata nu a recunoscut vina pe tot parcursul urmaririi

penale cât și examinării cauzei în instanțele de judecată, și că aceasta ar fi părăsit locul

accidentului rutier fără a acorda primul ajutor medical părților vătămate care în urma

producerii accidentului au suferit vătămări corporale.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens se menționează că,

potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare

cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui

vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

18

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

La caz, Colegiul constată că instanțele inferioare stabilind inculpatei Condur

Teodora pedeapsă sub formă de amendă, în mărime de 600 unități convenționale,

echivalent a 30 000 lei, corect a stabilit că corectarea și reeducarea acesteia este posibilă

fără aplicarea unei pedepse privative de libertate, punând la baza soluției prevederile

art. 7, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, personalitatea

celei vinovate, precum și circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea.

Totodată, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

părților vătămate precum că, în privința inculpatei, urma a fi aplicată și pedeapsa

complementară privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, or instanța de

apel corect și-a expus opinia pe care Colegiul penal lărgit o acceptă și o susține, și

anume că „cu referire la conduita inculpatei care nu a recunoscut vinovăția, atât la

urmărirea penală cât și la examinarea cauzei, a negat faptele ce i se impută, instanța

de apel o calificată drept tactică de apărare și eschivare de la răspundere pentru fapta

săvârșită. Infracțiunea săvârșită de inculpată este o infracțiune din imprudență și

ținând cont de consecințele infracțiunii, că inculpata anterior nu a fost judecată și se

caracterizează pozitiv, este încadrată în câmpul muncii, nu are persoane la întreținere,

instanța de fond just a stabilit că, corectarea și reeducarea inculpatei Condur Teodora

este posibilă fără izolarea ei de societate, ci prin aplicarea unei pedepse sub formă de

amendă, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport așa cum,

aplicând pedeapsa cu amendă, nu se aplică și privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, aceasta fiind aplicabilă în cazul stabilirii pedepsei cu închisoare

cu (sau fără) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport”, iar Colegiul

careva interdicții prevăzute de lege în acest sens, nu a constatat.

Colegiul lărgit reține că, criticile formulate de avocatul părților vătămate vis-a-

vis de aplicarea în privința inculpatei a unei pedepse mai aspre, au format obiect de

discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat o motivare

corespunzătoare și pe larg expusă în prezenta decizie, iar argumentele invocate de

recurent în acest sens, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de

drept, care ar fi temei de implicare în sensul casării deciziei instanței de apel în această

parte.

Pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar declarat de avocatul părților vătămate în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, și potrivit legii se impune respingerea acestuia ca inadmisibil, în

această parte.

19

În altă ordine de idei, potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod

de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu

casarea totală sau parțială a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Erorile de drept pot fi considerate erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat.

Sub acest aspect, se constată că, instanța de apel la emiterea deciziei în privința

inculpatei Condur Teodora, nu a respectat prevederile legale întru adoptarea unei

soluții întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus

încasarea din contul inculpatei în beneficiul părților vătămate Rotaru Cristina, Rotaru

Mihail și Rotaru Maria, a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei, 6 000 lei și respectiv,

10 000 lei, or conform acțiunilor civile, părțile vătămate au solicitat încasarea

prejudiciul moral în sumă a câte 100 000 lei.

Astfel, Colegiul consideră că soluția instanței de apel este argumentată

insuficient deoarece aceasta și-a motivat soluția privind încasarea în beneficiul părților

vătămate a pagubei morale în sumă de 2 000 lei, 6 000 lei și respectiv, 10 000 lei,

considerând că aceasta este una echitabilă vizavi de suferințele psihice suportate de

acestea, doar prin faptul că suma solicitată de părțile vătămate este una neîntemeiată și

exagerată, fără a argumenta micșorarea cuantumului și fără a ține cont de faptul că

cuantumul despăgubirilor stabilit, se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit și să aibă un caracter

compensatoriu, ținând totodată cont și de cuantumurile prejudiciilor stabilite de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în cauzele similare, examinate în privința Republicii

Moldova.

De menționat că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii,

dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv

de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Se reține că, legiuitorul a acordat prerogative instanței de judecată de a aprecia

și determina cuantumul prejudiciului moral ce urmează a fi încasat, or art. 1423 alin.

(1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, expres prevede

20

că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în

funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice, circumstanțele în care

a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate. Ținând cont

de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori

pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei. Totodată, despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

Totodată, instanța de apel deși în textul deciziei face trimitere la probele

prezentate de părțile vătămate întru susținerea pretențiilor din acțiunile civile, precum

ar fi contractul de muncă și bonurile privind costul investigațiilor medicale și costul

tratamentelor suportate, aceasta indicând că în speță sunt incidente prevederile art. 387

alin. (3) Cod de procedură penală, a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile

privind încasarea prejudiciului material, însă fără a ține cont de caracterul excepțional

al normei sus-citate.

Pe cale de consecință, instanța de apel urma să stabilească cuantumul

prejudicului material suportat de părțile vătămate care a fost probat și pentru dovedirea

căruia nu ar fi trebuit să fie amânată judecarea cauzei, soluționând acțiunea civilă în

această parte, iar în partea prejudiciului material solicitat de părțile vătămate, pentru

stabilirea căruia ar fi trebuit să fie amânată ședința de judecată, să dispună admiterea

în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

Totodată, instanța de apel a motivat contradictoriu menținerea soluției instanței

de fond privind admiterea în principiu a acțiunii civile în partea prejudiciului material,

pe de o parte indicând că instanța de fond corect a dispus admiterea în principiu a

acțiunii civile, la baza soluției servind argumentul că inculpata nu ar fi proprietara automobilului

de model „DODGE 150” cu numărul de înmatriculare XX XX – izvorul de pericol sporit, argument

pe care, de altfel l-a considerat ca fiind eronat, după care a indicat că admiterea în

principiu a acțiunii civile se datorează lipsei probelor privind întinderea prejudiciului

material.

Prin urmare, rezultă că instanța de apel nu și-a motivat suficient soluția în latura

civilă, adoptând soluții pripite atât în partea încasării prejudiciului moral în beneficiul

părților vătămate cât și în partea soluționării acțiunii civile în partea prejudiciului

material, situație care cade și sub incidența erorii de drept cuprinsă în prevederea art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar decizia urmează a fi casată în partea

respectivă, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură

penală, întrucât asemenea erori nu pot fi corectate în instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de succesorul părții vătămate și

21

avocatul acestuia în apel, și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

prevederile art. 225 Cod de procedură penală și practica CEDO, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Bondarenco Eduard,

în numele inculpatei Condur Teodora.

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Barbarov Eduard, în numele părților

vătămate Rotaru Mihail, Rotaru Maria și Rotaru Cristina, casează decizia Colegiului

Judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 august 2020, în partea soluționării acțiunii

civile, cât privește încasarea prejudiciului material și moral, cu dispunerea rejudecării

cauzei penale privind-o pe Condur Teodora Gheorghe, în această parte, în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Se mențin celelalte dispoziții ale deciziei.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 14 ianuarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecător Liliana Catan

Judecător Ion Guzun

Judecător Victor Burduh

Judecător Nicolae Craiu

22