ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.04.2021

1ra-275/2021 — art.287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
23.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin. 8 CPP
Citează această cauză
1ra-275/2021 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-275/2021

Curtea Supremă de Justiție

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Bargan Iurie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală în privința lui

Iurcu Veronica xxxxxx, născută la xxxxxx,

originară din raionul xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 22 ianuarie 2019 - 04 martie 2020;

Instanța de apel: 26 martie 2020 – 01 iulie 2020;

Instanța de recurs: 28 septembrie 2020 –24 martie 2021.

Iurcu Veronica a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal și i-a fost stabilită în baza acestei

Legi, o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 de unități

convenționale, ce constituie 27 500 de lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul

lui Iurcu Veronica în folosul lui Pruteanu Diana a sumei de 10 000 de lei cu

titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat, cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5000 de lei, în rest pretențiile acțiunii civile a fost

respinse.

Iurcu Veronica, la 07.06.2018, aproximativ la ora 12:30, a intrat în salonul de

frumusețe ,,Aligrima” situat pe str. xxxxxxxx, mun. Chisinău, aflându-se în

loc public, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient

survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestând obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței, din intenții

1

huliganice, în timp ce Pruteanu Diana își făcea manichiura, fiind așezată pe

scaun, s-a apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în

mână, a apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la

piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime.

În continuarea acțiunilor sale criminale, tot atunci, în prezența

angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte

necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea

automobilului personal, astfel înjosindu-i demnitatea și cinstea, după care a

părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută.

Acțiunile Veronicăi Iurcu au fost încadrate în baza art. 287 alin.(1) din

Codul Penal - huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor

sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

- avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei Iurcu Veronica, prin care

a solicitat casarea sentinței și emiterea unei decizii de încetare a procesului

penal, cu atragerea la răspunderea contravențională a inculpatei Iurcu

Veronica.

- avocatul Ticu Ion, în numele părții vătămate Pruteanu Diana, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă și emiterea unei

decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Bargan Iurie a invocat că:

- fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele

constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie

contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional;

- în învinuirea înaintată și în sentință urmau a fi indicate vătămările

corporale cauzate părții vătămate Pruteanu Diana;

- tragerea de păr sau durerile de cap, în lipsa confirmării medico –

legale, nu pot fi considerate leziuni corporale;

- prima instanță a reținut eronat că în acțiunile inculpatei ar fi

prezentă amenințarea cu aplicarea violenței și acțiunile care prin conținutul

lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită;

- relația de infidelitate a soțului inculpatei cu partea vătămată a

bulversat conștiința inculpatei și a fost o premisă a unei răbufniri

emoționale a acesteia, care s-a materializat în incidentul descris;

- organul de urmărire penală nu a fost sesizat cu privire la comiterea

pretinsei infracțiuni și în lipsa sesizării și a înregistrării infracțiunii, în mod

2

ilegal s-a dispus începerea urmăririi penale;

- procesul penal urmează a fi încetat, cu atragerea acesteia la

răspundere contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, fără

aplicarea sancțiunii contravenționale, din motiv că anterior față de aceasta

a fost aplicată amenda.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Ticu Ion a invocat că:

- instanța de judecată corect a ajuns la concluzia că Dianei Prutean i-a

fost cauzat un prejudiciu moral ca urmare a comiterii infracțiunii, dar suma

de 10 000 de lei este prea mică pentru a compensa prejudiciul moral cauzat

părții vătămate;

- atitudinea inculpatei față de partea vătămată Diana Prutean

manifestate prin relatarea unor circumstanțe „inventate” privind o pretinsă

relație între fostul soț al inculpatei și partea vătămată, amplifică și mai mult

suferințele morale ale părții vătămate;

- inculpata încearcă să o acuze pe Diana Pruteanu că anume ea a

provocat-o la comiterea infracțiunii și că a avut un comportament nedemn;

- cu referire la prejudiciul material, instanța urma să dispună

încasarea întregii sume de 310 080 de lei, deoarece ca urmare a acțiunilor

inculpatei, Pruteanu Diana a pierdut posibilitatea de a fi angajată la un post

de lucru bine plătit.

a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Ticu Ion în numele părții

vătămate Pruteanu Diana și apelul avocatului Bargan Iurie în numele

inculpatei Iurcu Veronica și menținută sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: la pronunțarea sentinței, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că

inculpata a comis anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Iurcu Veronica a comis

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, adică huliganismul,

după semnele calificative „acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită”.

Instanța de apel a menționat că argumentele invocate de avocatul

inculpatului în apel au fost combătute prin sentința primei instanțe, iar

vinovăția inculpatei este dovedită prin declarațiile părții vătămate, care

sunt în concordanță cu declarațiile martorilor, care au declarat că inculpata

3

a intrat în salonul de înfrumusețare, s-a apropiat pe la spate de partea

vătămată și cu o mașină de tuns, i-a tăiat acesteia părul foarte scurt, a

folosit cuvinte necenzurate și amenințări la adresa părții vătămate. A

evidențiat faptul că, la caz, declarațiile părți vătămate au aceeași forță

probantă cu ale martorilor și sunt în concordanță între ele. Chiar și

suspiciunea inculpatei referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o

altă concluzie referitor la vinovăția inculpatei Iurcu Veronica.

A menționat că faptul apucării cu cealaltă mână de păr și a raderii

părului de pe cap până la piele în regiunea frunții constituie violență.

Astfel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol social

al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și

Instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei au fost

corect încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele

calificative.

Instanța de apel a remarcat că, linia de demarcare dintre infracțiunea

prevăzută de art. 287 Cod penal și contravenția prevăzută de art. 354 Cod

Contravențional este foarte sensibilă, iar în speță, inculpata nu a comis o

contravenție, or aceasta a intrat în salonul de frumusețe ,,Aligrima” situat

pe str. xxx, mun. Chișinău, care este un loc public, a încălcat grosolan

ordinea publică, a manifestat obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței

față de Pruteanu Diana, s-a apropiat pe la spatele acesteia, a apucat-o cu o

mână de păr și cu un aparat de tuns pe care îl avea în cealaltă mână a ras-o

cu acesta pe cap până la piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm

lungime. La fel, în prezența angajatelor salonului de înfrumusețare,

inculpata a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte necenzurate,

amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea automobilului personal,

înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea. Toate aceste acțiuni depășesc

gradul de prejudiciabilitate a unei contravenții, atingând gradul de pericol

social al unei infracțiuni.

La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate Veronicăi Iurcu,

prima instanță a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă face parte din

categoria celor mai puțin grave, de personalitatea vinovatei, care anterior

nu a mai fost condamnată, nu și-a recunoscut vina, lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ținut cont de

caracterul prejudiciabil și gravitatea infracțiunii comise de inculpată,

stabilindu-i pedeapsa pentru infracțiunea comisă la limita de jos, fiind

luate în considerație toate circumstanțele în care această infracțiune au fost

săvârșită.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pruteanu

4

Diana, instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis corect de a

încasa de la inculpata Iurcu Veronica în beneficiul părții vătămate suma de

10 000 de lei cu titlu de compensare pentru prejudiciul moral cauzat, sumă

care este rezonabilă în raport cu circumstanțele cauzei, de rând cu

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care sunt

reale și necesare, cu respingerea în rest, ca neîntemeiate, a pretențiilor

civile, or adeverința prezentată de partea vătămată privind interviul de

angajare nu confirmă în modul prevăzut de lege existența prejudiciului

material real cauzat prin acțiunile inculpatei.

Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocatul

inculpatei privind încetarea procesului penal intentat în privința lui Iurcu

Veronica cu tragerea la răspundere contravențională a acesteia, instanța de

apel a reținut că la 07.06.2017, Pruteanu Diana a depus o plângere pe

numele Veronicăi Iurcu în urma incidentului produs în salonul de

înfrumusețare ,,Alegrima”.

Ca urmare a examinării plângerii, la 22.06.2017, agentul constatator

din cadrul IP Buiucani, Vitalie Baciu, a întocmit proces - verbal de

contravenție pe numele Veronicăi Iurcu în conformitate cu art.354 Cod

Contravențional.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.11.2017,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018, a fost

admisă contestația Dianei Pruteanu și a fost declarat nul procesul - verbal

cu privire la contravenție din 22.06.2017 și decizia din 22.06.2017 a

agentului constatator din cadrul IP Buiucani privind sancționarea lui Iurcu

Veronica conform art.354 Cod Contravențional cu amendă în mărime de 10

unități convenționale și sau remis materialele cauzei contravenționale

pornite conform art.354 Cod Contravențional în privința lui Iurcu Veronica

în adresa Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, pentru examinare și

verificare a existenței unei componențe de infracțiune penală în acțiunile

lui Iurcu Veronica.

Instanța de apel a reținut că la 15.11.2018, în REI-1 al Procuraturii

mun. Chișinău, oficiul Buiucani, a fost înregistrat procesul penal nr.

135pr/18 în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

17.11.2017 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018 și astfel,

contrar argumentelor apărării, la dispunerea pornirii urmăririi penale au

fost respectate prevederile legale.

avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei prin care invocând incidența

pct. 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea

parțială a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de

5

judecată.

5.1 În susținerea recursului avocatul Bargan Iurie a invocat că:

- fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele

constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o

contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, motiv pentru care

procesul penal urmează a fi încetat;

- în conformitate cu art. 332 alin. (2) și 391 Cod procedură penală,

la caz urma a fi pronunțată o soluție de încetare a procesului penal, cu

atragerea la răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără

aplicarea sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a

fost aplicată amenda pentru fapta respectivă;

- motivele invocate în cererea de recurs sunt aplicabile din punct de

vedere al atestării prezenței unor erori de drept admise de către prima

instanță și instanța de apel, fapt care ar fi temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei și a sentinței pronunțate la caz și

dispunerea soluției de încetare a procesului penal, cu atragerea la

răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără aplicarea

sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a fost

aplicată amenda pentru fapta respectivă;

- prima instanță și instanța de apel, a avut obligația de determina

și constata juridic exact corespunderea între semnele faptei inculpatei Iurcu

Veronica și semnele componenței infracțiunii incriminate acesteia (anume

modalitățile normative specificate);

- atât în învinuirea înaintată inculpatei Iurcu Veronica, cît și în

sentința primei instanțe și deciziei instanței de apel, urmau a fi indicate

datele exacte cu referire la vătămările corporale de genul celor indicate mai

sus și anume leziuni corporale, cauzate părții vătămate Pruteanu Diana;

- părții vătămate Pruteanu Diana nu au fost cauzate careva leziuni

corporale, urmare a acțiunii realizate de către inculpata Iurcu Veronica;

- în actul de învinuire nu este indicat nimic cu referire la aplicarea

violenței de către inculpata Iurcu Veronica, asupra lui Pruteanu Diana

urmată de cauzarea vătămărilor corporale exacte;

- pentru incriminarea și recunoașterea vinovăției pentru comiterea

acțiunilor de huliganism și anume a acestei modalități a laturii obiective,

sunt necesare prezenta vătămărilor corporale, prima instanță în mod

obligatoriu urma a se ghida și de prevederile art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod

procedură penală. Expertiza se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea inclusiv a gradului de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale. Potrivit probatoriului

examinat în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost administrate probe ce

6

atestă prezența leziunilor corporale la partea vătămată;

- prima instanță susținută de instanța de apel, în lipsa probatoriului

necesar a reținut neîntemeiat existența în acțiunile inculpatei Iurcu

Veronica, componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel a omis ca în detaliu și obiectiv să analizeze și

prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a celei de a două modalitate

a laturii obiective a componenței de infracțiune pentru care a fost

recunoscută vinovată;

- prima instanță a reținut ca fiind prezentă în acțiunile

inculpatei Iurcu Veronica și a amenințării cu aplicarea violenței asupra

persoanei. În sensul art. 287 alin. (1) Cod penal, amenințarea cu aplicarea

violenței presupune că victimei i se provocă sentimentul de teamă de a fi

supusă violenței, dacă nu se va conforma voinței făptuitorului;

- amenințarea cu aplicarea violenței trebuie să aibă un caracter real și

anume trebuie să existe anumite premise obiective, astfel încât victima să

se teamă de realizarea amenințării;

- nu poate fi reținută prezența amenințării reieșind din declarațiile

martorului Amașii Natalia, care a indicat precum că inculpata Iurcu

Veronica a amenințat-o pe Pruteanu Diana că o va omorî, deoarece aceste

date nu se confirmă prin însăși declarațiile părții vătămate, precum și a

celorlalți martori;

- prin prisma probatoriului administrat în prezenta cauză penală, este

neîntemeiată reținerea de către prima instanță că existentă în acțiunile

inculpatei Iurcu Veronica a formei laturii obiective a componenței de

infracțiune - a acțiunilor care prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită - pentru comiterea căreia a fost

recunoscută vinovată;

- prima instanță și instanța de apel urmau să stabilească argumentat

existența motivului pretinsei infracțiuni comise de către inculpata Iurcu

Veronica și anume ca element necesar pentru calificarea corectă a faptei

acesteia;

- partea vătămată Pruteanu Diana a adus o atingere gravă a

intereselor familiale inculpatei Iurcu Veronica, anume prin relația

amoroasă ce a avut-o cu soțul acesteia, negată de partea vătămată. Anume

această situație - premiză, a avut un efect declanșator al acțiunilor

inculpatei Iurcu Veronica și în măsură suficientă a determinat-o de a

acționa nu din motive huliganice, ci de protecție a integrității familiei sale;

- prima instanță și instanța de apel a omis de a da o apreciere

corespunzătoare și aspectelor de fapt invocate de apărare cu referire la

încălcările reglementărilor procesual - penale admise la etapa pornirii

7

urmăririi penale. Rezultă din textul ordonanței că s-a dispus pornirea

urmăririi penale ca rezultat al examinării în ordinea stabilită de art.

274 Cod procedură penală, a procesului penal înregistrat în R - 1 al

Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani cu nr. 135pr/18„ « la data de

15.11.2018. S-a indicat în ordonanța nominalizată că la 15.11.2018 în REI - 1

al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani a fost înregistrat procesul

penal nr. I35pr/18 în baza hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

prin care s-a dispus admiterea contestației cet. Pruteanu Diana și anularea

procesului - verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI 03 din

22.06.2017 perfectat în privința cet. Iurcu Veronica în conformitate cu art.

354 Cod contravențional și a deciziei din 22.06.2017 a agentului constatator

din cadrul IP Buiucani privind sancționarea cet. Iurcu Veronica conform

art. 354 Cod contravențional cu amendă în mărime de 10 unități

convenționale;

- este prezentă ilegalitatea pornirii urmării penale la caz, deoarece

lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea infracțiunii incriminate

inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea prevederilor art. 262 -

265 Cod de procedură penală.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit

neîntemeiat și argumentând că motivele invocate în recurs au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor

care au fost puse la baza hotărârii nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale

pe care se întemeiază soluția.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul

indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului, prevederile pct.

6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, exprimând convingerea că,

instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea lui

Iurcu Veronica în baza art.287 alin.(1) Cod penal, considerând că fapta

inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele constitutive ale

8

componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o contravenție prevăzută

de art. 354 Cod contravențional, însă Colegiul penal consideră că aceste

temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind

stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, Colegiul Penal ține să menționeze că, judecând

apelurile, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptând o soluție corectă și argumentată.

Colegiul Penal constată că instanțele ierarhic inferioare, contrar celor

invocate de recurent, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,

verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, fapt ce face ca

concluzia despre vinovăția lui Iurcu Veronica în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

În ce privește criticele formulate de recurent, enunțate la pct.5.1 al

prezentei decizii, prin care se susține că prima instanță susținută de instanța

de apel, în lipsa probatoriului necesar a reținut neîntemeiat existența în

acțiunile inculpatei Iurcu Veronica, componența infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal și că este prezentă ilegalitatea pornirii urmării

penale la caz, deoarece lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea

infracțiunii incriminate inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea

prevederilor art. 262 - 265 Cod de procedură penală, acestea au format

obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța

le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

decizia atacată la pct.15-19, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că

verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod

de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive

care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul

înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.

La fel, instanța de recurs, menționează că recurentul își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de

acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind

ilegală.

Potrivit jurisprudenței constante a Colegiului Penal al Curții Supreme

9

de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede, că la această etapă instanța de

recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în

baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază

sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Mai mult, în lumina CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune

o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanța de apel, deoarece în cazul în care

instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de

primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, Colegiul Penal menționează, că temeiul de drept

prescris în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, mai mult lecturând recursul, se constată

lipsa argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite

și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Dat fiind faptul, că în prezenta speță autorul recursului își exprimă

dezacordul cu prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a elementelor

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și solicită calificarea

acțiunilor Veronicăi Iurcu conform de art. 354 Cod contravențional,

Colegiul Penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu

circumstanțele constatate și probele administrate.

Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în

acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Din această noțiune se desprinde, că fapta prejudiciabilă cunoaște

patru modalități normative cu caracter alternativ.

10

De asemenea, doctrina menționează, că infracțiunea specificată la

art.287 Cod penal, este o infracțiune formală și se consideră consumată din

momentul realizării acțiunilor specificate în latura obiectivă.

Colegiul penal relevă, că totuși obligatoriu este modul public al

infracțiunii de huliganism, adică actele huliganice sunt săvârșite în

prezența unor persoane sau rezultatul acțiunilor huliganice devin

inevitabil cunoscut altor persoane.

Tot aici, instanța de recurs remarcă, că ordine publică înseamnă o

totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în

societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului,

precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin acțiuni

care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată

împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură

ordinea publică și liniștea persoanelor.

Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal consideră că, soluția

adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor

inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, este corectă și întemeiată

prin ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și

menționate în pct.4.1. al prezentei decizii.

Or, în rezultatul acțiunilor inculpatei Iurcu Veronica au fost atinse

interesele legitime ale părții vătămate, fiind periclitată securitatea și

ordinea publică - locul săvârșirii infracțiunii fiind salonul de frumusețe

,,Aligrima” situat pe str. xxxx, mun. Chișinău, care este un loc public.

Mai mult, susținerea recurentului, precum că fapta inculpatului nu

constituie o infracțiune, corect a fost apreciată de către Curtea de Apel

Chișinău ca fiind nefondată, or contravenția prevăzută la art. 354 Cod

contravențional nu presupune și existența unei acțiuni adiacente alternativ,

exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu

aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele

huliganice.

În circumstanțele stabilite prin sentință, Colegiul reține că fapta

comisă de inculpata Iurcu veronica depășește gradul de pericol social al

unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni, dat

fiind că acțiunile inculpatei Iurcu Veronica au fost însoțite de o încălcare

grosolană evidentă a ordinii publice manifestată prin obrăznicie deosebită

cu aplicarea violenței față de partea vătămată Pruteanu Diana.

Din materialele cauzei s-a constatat că inculpata Iurcu Veronica s-a

apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în mână, a

11

apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la piele în

regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime, tot atunci, în prezența

angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte

necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea

automobilului personal, înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea.

Colegiul Penal reține că, instanța de apel just a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei

Iurcu Veronica și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Pruteanu Diana, a

martorilor Amasii Natalia, Vlad Elizaveta, Postică Mariana, toate probele

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se

argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe

rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile

apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în

acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(1)

Cod penal.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în

primul rând prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt

huliganice.

Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei

decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanțele de

fond, în contextul de învinuire a inculpatei Iurcu Veronica în baza art.287

alin.(1) Cod penal, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatei Iurcu

Veronica întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura

obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatului în

acest sens fiind corect calificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal.

Colegiul Penal cu titlu de concretizare, remarcă faptul că,

argumentele invocate de recurent au fost obiect de studiu la judecarea

cauzei în prima instanță și în instanța de apel (motivele recursului ordinar

invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra cărora instanțele

de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat.

Mai mult, Colegiul Penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța

de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în

12

virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs

ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul Penal conchide, că la

examinarea recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept

care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie

în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan

Iurie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Iurcu

Veronica xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 23 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-09
0,95
1ra-1601/2021 — art. 361 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1601/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena a exami
CSJ 2021-03-05
0,95
1ra-147/21 — art.155 CP
Dosarul nr.1ra-147/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 03 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac El
CSJ 2021-03-10
0,95
1ra-197/21 — art.179 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-197/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, examinân
CSJ 2022-08-18
0,94
1ra-2201/2021 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-2201/2021 1-19095948-01-1ra-09122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 27 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victo
CSJ 2021-04-23
0,94
1ra-237/21 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-237/21 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 24 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Timofti Vladimir Judecătorii - Toma Nadejda și Boico Victor examinând admisibilitatea în prin
Sursă