1ra-275/2021 — art.287 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427 alin. 8 CPP
1ra-275/2021 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-275/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Bargan Iurie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală în privința lui
Iurcu Veronica xxxxxx, născută la xxxxxx,
originară din raionul xxxxxxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 22 ianuarie 2019 - 04 martie 2020;
Instanța de apel: 26 martie 2020 – 01 iulie 2020;
Instanța de recurs: 28 septembrie 2020 –24 martie 2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 04 martie 2020,
Iurcu Veronica a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal și i-a fost stabilită în baza acestei
Legi, o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 de unități
convenționale, ce constituie 27 500 de lei.
A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul
lui Iurcu Veronica în folosul lui Pruteanu Diana a sumei de 10 000 de lei cu
titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat, cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 5000 de lei, în rest pretențiile acțiunii civile a fost
respinse.
Pentru a se pronunța în sensul enunțat, prima instanță a reținut că,
Iurcu Veronica, la 07.06.2018, aproximativ la ora 12:30, a intrat în salonul de
frumusețe ,,Aligrima” situat pe str. xxxxxxxx, mun. Chisinău, aflându-se în
loc public, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,
prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient
survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea publică,
manifestând obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței, din intenții
1
huliganice, în timp ce Pruteanu Diana își făcea manichiura, fiind așezată pe
scaun, s-a apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în
mână, a apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la
piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime.
În continuarea acțiunilor sale criminale, tot atunci, în prezența
angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte
necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea
automobilului personal, astfel înjosindu-i demnitatea și cinstea, după care a
părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută.
Acțiunile Veronicăi Iurcu au fost încadrate în baza art. 287 alin.(1) din
Codul Penal - huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor
sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile
care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
- avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei Iurcu Veronica, prin care
a solicitat casarea sentinței și emiterea unei decizii de încetare a procesului
penal, cu atragerea la răspunderea contravențională a inculpatei Iurcu
Veronica.
- avocatul Ticu Ion, în numele părții vătămate Pruteanu Diana, prin
care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă și emiterea unei
decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea
vătămată.
3.1 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Bargan Iurie a invocat că:
- fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele
constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie
contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional;
- în învinuirea înaintată și în sentință urmau a fi indicate vătămările
corporale cauzate părții vătămate Pruteanu Diana;
- tragerea de păr sau durerile de cap, în lipsa confirmării medico –
legale, nu pot fi considerate leziuni corporale;
- prima instanță a reținut eronat că în acțiunile inculpatei ar fi
prezentă amenințarea cu aplicarea violenței și acțiunile care prin conținutul
lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită;
- relația de infidelitate a soțului inculpatei cu partea vătămată a
bulversat conștiința inculpatei și a fost o premisă a unei răbufniri
emoționale a acesteia, care s-a materializat în incidentul descris;
- organul de urmărire penală nu a fost sesizat cu privire la comiterea
pretinsei infracțiuni și în lipsa sesizării și a înregistrării infracțiunii, în mod
2
ilegal s-a dispus începerea urmăririi penale;
- procesul penal urmează a fi încetat, cu atragerea acesteia la
răspundere contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, fără
aplicarea sancțiunii contravenționale, din motiv că anterior față de aceasta
a fost aplicată amenda.
3.2 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Ticu Ion a invocat că:
- instanța de judecată corect a ajuns la concluzia că Dianei Prutean i-a
fost cauzat un prejudiciu moral ca urmare a comiterii infracțiunii, dar suma
de 10 000 de lei este prea mică pentru a compensa prejudiciul moral cauzat
părții vătămate;
- atitudinea inculpatei față de partea vătămată Diana Prutean
manifestate prin relatarea unor circumstanțe „inventate” privind o pretinsă
relație între fostul soț al inculpatei și partea vătămată, amplifică și mai mult
suferințele morale ale părții vătămate;
- inculpata încearcă să o acuze pe Diana Pruteanu că anume ea a
provocat-o la comiterea infracțiunii și că a avut un comportament nedemn;
- cu referire la prejudiciul material, instanța urma să dispună
încasarea întregii sume de 310 080 de lei, deoarece ca urmare a acțiunilor
inculpatei, Pruteanu Diana a pierdut posibilitatea de a fi angajată la un post
de lucru bine plătit.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020
a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Ticu Ion în numele părții
vătămate Pruteanu Diana și apelul avocatului Bargan Iurie în numele
inculpatei Iurcu Veronica și menținută sentința fără modificări.
4.1 Instanța de apel a statuat că: la pronunțarea sentinței, prima instanță
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că
inculpata a comis anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost
constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect
apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Iurcu Veronica a comis
infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, adică huliganismul,
după semnele calificative „acțiunile intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de
amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care,
prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită”.
Instanța de apel a menționat că argumentele invocate de avocatul
inculpatului în apel au fost combătute prin sentința primei instanțe, iar
vinovăția inculpatei este dovedită prin declarațiile părții vătămate, care
sunt în concordanță cu declarațiile martorilor, care au declarat că inculpata
3
a intrat în salonul de înfrumusețare, s-a apropiat pe la spate de partea
vătămată și cu o mașină de tuns, i-a tăiat acesteia părul foarte scurt, a
folosit cuvinte necenzurate și amenințări la adresa părții vătămate. A
evidențiat faptul că, la caz, declarațiile părți vătămate au aceeași forță
probantă cu ale martorilor și sunt în concordanță între ele. Chiar și
suspiciunea inculpatei referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o
altă concluzie referitor la vinovăția inculpatei Iurcu Veronica.
A menționat că faptul apucării cu cealaltă mână de păr și a raderii
părului de pe cap până la piele în regiunea frunții constituie violență.
Astfel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol social
al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și
Instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei au fost
corect încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele
calificative.
Instanța de apel a remarcat că, linia de demarcare dintre infracțiunea
prevăzută de art. 287 Cod penal și contravenția prevăzută de art. 354 Cod
Contravențional este foarte sensibilă, iar în speță, inculpata nu a comis o
contravenție, or aceasta a intrat în salonul de frumusețe ,,Aligrima” situat
pe str. xxx, mun. Chișinău, care este un loc public, a încălcat grosolan
ordinea publică, a manifestat obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței
față de Pruteanu Diana, s-a apropiat pe la spatele acesteia, a apucat-o cu o
mână de păr și cu un aparat de tuns pe care îl avea în cealaltă mână a ras-o
cu acesta pe cap până la piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm
lungime. La fel, în prezența angajatelor salonului de înfrumusețare,
inculpata a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte necenzurate,
amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea automobilului personal,
înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea. Toate aceste acțiuni depășesc
gradul de prejudiciabilitate a unei contravenții, atingând gradul de pericol
social al unei infracțiuni.
La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate Veronicăi Iurcu,
prima instanță a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă face parte din
categoria celor mai puțin grave, de personalitatea vinovatei, care anterior
nu a mai fost condamnată, nu și-a recunoscut vina, lipsa circumstanțelor
atenuante și agravante.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ținut cont de
caracterul prejudiciabil și gravitatea infracțiunii comise de inculpată,
stabilindu-i pedeapsa pentru infracțiunea comisă la limita de jos, fiind
luate în considerație toate circumstanțele în care această infracțiune au fost
săvârșită.
Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pruteanu
4
Diana, instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis corect de a
încasa de la inculpata Iurcu Veronica în beneficiul părții vătămate suma de
10 000 de lei cu titlu de compensare pentru prejudiciul moral cauzat, sumă
care este rezonabilă în raport cu circumstanțele cauzei, de rând cu
cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care sunt
reale și necesare, cu respingerea în rest, ca neîntemeiate, a pretențiilor
civile, or adeverința prezentată de partea vătămată privind interviul de
angajare nu confirmă în modul prevăzut de lege existența prejudiciului
material real cauzat prin acțiunile inculpatei.
Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocatul
inculpatei privind încetarea procesului penal intentat în privința lui Iurcu
Veronica cu tragerea la răspundere contravențională a acesteia, instanța de
apel a reținut că la 07.06.2017, Pruteanu Diana a depus o plângere pe
numele Veronicăi Iurcu în urma incidentului produs în salonul de
înfrumusețare ,,Alegrima”.
Ca urmare a examinării plângerii, la 22.06.2017, agentul constatator
din cadrul IP Buiucani, Vitalie Baciu, a întocmit proces - verbal de
contravenție pe numele Veronicăi Iurcu în conformitate cu art.354 Cod
Contravențional.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.11.2017,
menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018, a fost
admisă contestația Dianei Pruteanu și a fost declarat nul procesul - verbal
cu privire la contravenție din 22.06.2017 și decizia din 22.06.2017 a
agentului constatator din cadrul IP Buiucani privind sancționarea lui Iurcu
Veronica conform art.354 Cod Contravențional cu amendă în mărime de 10
unități convenționale și sau remis materialele cauzei contravenționale
pornite conform art.354 Cod Contravențional în privința lui Iurcu Veronica
în adresa Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, pentru examinare și
verificare a existenței unei componențe de infracțiune penală în acțiunile
lui Iurcu Veronica.
Instanța de apel a reținut că la 15.11.2018, în REI-1 al Procuraturii
mun. Chișinău, oficiul Buiucani, a fost înregistrat procesul penal nr.
135pr/18 în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din
17.11.2017 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018 și astfel,
contrar argumentelor apărării, la dispunerea pornirii urmăririi penale au
fost respectate prevederile legale.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei prin care invocând incidența
pct. 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea
parțială a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de
5
judecată.
5.1 În susținerea recursului avocatul Bargan Iurie a invocat că:
- fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele
constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o
contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, motiv pentru care
procesul penal urmează a fi încetat;
- în conformitate cu art. 332 alin. (2) și 391 Cod procedură penală,
la caz urma a fi pronunțată o soluție de încetare a procesului penal, cu
atragerea la răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără
aplicarea sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a
fost aplicată amenda pentru fapta respectivă;
- motivele invocate în cererea de recurs sunt aplicabile din punct de
vedere al atestării prezenței unor erori de drept admise de către prima
instanță și instanța de apel, fapt care ar fi temei de implicare a instanței de
recurs în sensul casării deciziei și a sentinței pronunțate la caz și
dispunerea soluției de încetare a procesului penal, cu atragerea la
răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără aplicarea
sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a fost
aplicată amenda pentru fapta respectivă;
- prima instanță și instanța de apel, a avut obligația de determina
și constata juridic exact corespunderea între semnele faptei inculpatei Iurcu
Veronica și semnele componenței infracțiunii incriminate acesteia (anume
modalitățile normative specificate);
- atât în învinuirea înaintată inculpatei Iurcu Veronica, cît și în
sentința primei instanțe și deciziei instanței de apel, urmau a fi indicate
datele exacte cu referire la vătămările corporale de genul celor indicate mai
sus și anume leziuni corporale, cauzate părții vătămate Pruteanu Diana;
- părții vătămate Pruteanu Diana nu au fost cauzate careva leziuni
corporale, urmare a acțiunii realizate de către inculpata Iurcu Veronica;
- în actul de învinuire nu este indicat nimic cu referire la aplicarea
violenței de către inculpata Iurcu Veronica, asupra lui Pruteanu Diana
urmată de cauzarea vătămărilor corporale exacte;
- pentru incriminarea și recunoașterea vinovăției pentru comiterea
acțiunilor de huliganism și anume a acestei modalități a laturii obiective,
sunt necesare prezenta vătămărilor corporale, prima instanță în mod
obligatoriu urma a se ghida și de prevederile art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod
procedură penală. Expertiza se dispune și se efectuează, în mod
obligatoriu, pentru constatarea inclusiv a gradului de gravitate și a
caracterului vătămărilor integrității corporale. Potrivit probatoriului
examinat în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost administrate probe ce
6
atestă prezența leziunilor corporale la partea vătămată;
- prima instanță susținută de instanța de apel, în lipsa probatoriului
necesar a reținut neîntemeiat existența în acțiunile inculpatei Iurcu
Veronica, componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal;
- instanța de apel a omis ca în detaliu și obiectiv să analizeze și
prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a celei de a două modalitate
a laturii obiective a componenței de infracțiune pentru care a fost
recunoscută vinovată;
- prima instanță a reținut ca fiind prezentă în acțiunile
inculpatei Iurcu Veronica și a amenințării cu aplicarea violenței asupra
persoanei. În sensul art. 287 alin. (1) Cod penal, amenințarea cu aplicarea
violenței presupune că victimei i se provocă sentimentul de teamă de a fi
supusă violenței, dacă nu se va conforma voinței făptuitorului;
- amenințarea cu aplicarea violenței trebuie să aibă un caracter real și
anume trebuie să existe anumite premise obiective, astfel încât victima să
se teamă de realizarea amenințării;
- nu poate fi reținută prezența amenințării reieșind din declarațiile
martorului Amașii Natalia, care a indicat precum că inculpata Iurcu
Veronica a amenințat-o pe Pruteanu Diana că o va omorî, deoarece aceste
date nu se confirmă prin însăși declarațiile părții vătămate, precum și a
celorlalți martori;
- prin prisma probatoriului administrat în prezenta cauză penală, este
neîntemeiată reținerea de către prima instanță că existentă în acțiunile
inculpatei Iurcu Veronica a formei laturii obiective a componenței de
infracțiune - a acțiunilor care prin conținutul lor se deosebesc printr-un
cinism sau obrăznicie deosebită - pentru comiterea căreia a fost
recunoscută vinovată;
- prima instanță și instanța de apel urmau să stabilească argumentat
existența motivului pretinsei infracțiuni comise de către inculpata Iurcu
Veronica și anume ca element necesar pentru calificarea corectă a faptei
acesteia;
- partea vătămată Pruteanu Diana a adus o atingere gravă a
intereselor familiale inculpatei Iurcu Veronica, anume prin relația
amoroasă ce a avut-o cu soțul acesteia, negată de partea vătămată. Anume
această situație - premiză, a avut un efect declanșator al acțiunilor
inculpatei Iurcu Veronica și în măsură suficientă a determinat-o de a
acționa nu din motive huliganice, ci de protecție a integrității familiei sale;
- prima instanță și instanța de apel a omis de a da o apreciere
corespunzătoare și aspectelor de fapt invocate de apărare cu referire la
încălcările reglementărilor procesual - penale admise la etapa pornirii
7
urmăririi penale. Rezultă din textul ordonanței că s-a dispus pornirea
urmăririi penale ca rezultat al examinării în ordinea stabilită de art.
274 Cod procedură penală, a procesului penal înregistrat în R - 1 al
Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani cu nr. 135pr/18„ « la data de
15.11.2018. S-a indicat în ordonanța nominalizată că la 15.11.2018 în REI - 1
al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani a fost înregistrat procesul
penal nr. I35pr/18 în baza hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
prin care s-a dispus admiterea contestației cet. Pruteanu Diana și anularea
procesului - verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI 03 din
22.06.2017 perfectat în privința cet. Iurcu Veronica în conformitate cu art.
354 Cod contravențional și a deciziei din 22.06.2017 a agentului constatator
din cadrul IP Buiucani privind sancționarea cet. Iurcu Veronica conform
art. 354 Cod contravențional cu amendă în mărime de 10 unități
convenționale;
- este prezentă ilegalitatea pornirii urmării penale la caz, deoarece
lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea infracțiunii incriminate
inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea prevederilor art. 262 -
265 Cod de procedură penală.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul,
pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit
neîntemeiat și argumentând că motivele invocate în recurs au constituit
deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor
care au fost puse la baza hotărârii nu poate servi temei pentru
reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale
pe care se întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul
penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în
camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în
cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul
indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului, prevederile pct.
6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, exprimând convingerea că,
instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea lui
Iurcu Veronica în baza art.287 alin.(1) Cod penal, considerând că fapta
inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele constitutive ale
8
componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o contravenție prevăzută
de art. 354 Cod contravențional, însă Colegiul penal consideră că aceste
temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind
stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, Colegiul Penal ține să menționeze că, judecând
apelurile, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,
adoptând o soluție corectă și argumentată.
Colegiul Penal constată că instanțele ierarhic inferioare, contrar celor
invocate de recurent, a examinat complet și obiectiv probele administrate la
dosar, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,
verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, fapt ce face ca
concluzia despre vinovăția lui Iurcu Veronica în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, să fie justă și întemeiată.
În ce privește criticele formulate de recurent, enunțate la pct.5.1 al
prezentei decizii, prin care se susține că prima instanță susținută de instanța
de apel, în lipsa probatoriului necesar a reținut neîntemeiat existența în
acțiunile inculpatei Iurcu Veronica, componența infracțiunii prevăzute de
art. 287 alin. (1) Cod penal și că este prezentă ilegalitatea pornirii urmării
penale la caz, deoarece lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea
infracțiunii incriminate inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea
prevederilor art. 262 - 265 Cod de procedură penală, acestea au format
obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța
le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
decizia atacată la pct.15-19, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește
pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că
verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod
de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive
care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul
înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.
La fel, instanța de recurs, menționează că recurentul își motivează
recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă
motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la
alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de
acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind
ilegală.
Potrivit jurisprudenței constante a Colegiului Penal al Curții Supreme
9
de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427
alin.(1) Cod de procedură penală, prevede, că la această etapă instanța de
recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în
baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază
sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.
Mai mult, în lumina CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune
o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu
prisosință soluția dată de instanța de apel, deoarece în cazul în care
instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în mod concret la
împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite
părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs
poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de
primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, Colegiul Penal menționează, că temeiul de drept
prescris în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, prevede, că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost
întrunite elementele infracțiunii, mai mult lecturând recursul, se constată
lipsa argumentării în acest sens.
Astfel, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod
penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea
juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite
și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.
Dat fiind faptul, că în prezenta speță autorul recursului își exprimă
dezacordul cu prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a elementelor
infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și solicită calificarea
acțiunilor Veronicăi Iurcu conform de art. 354 Cod contravențional,
Colegiul Penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu
circumstanțele constatate și probele administrate.
Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii
prevăzute de art.287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în
acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei
asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților
autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile
care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
Din această noțiune se desprinde, că fapta prejudiciabilă cunoaște
patru modalități normative cu caracter alternativ.
10
De asemenea, doctrina menționează, că infracțiunea specificată la
art.287 Cod penal, este o infracțiune formală și se consideră consumată din
momentul realizării acțiunilor specificate în latura obiectivă.
Colegiul penal relevă, că totuși obligatoriu este modul public al
infracțiunii de huliganism, adică actele huliganice sunt săvârșite în
prezența unor persoane sau rezultatul acțiunilor huliganice devin
inevitabil cunoscut altor persoane.
Tot aici, instanța de recurs remarcă, că ordine publică înseamnă o
totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în
societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului,
precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin acțiuni
care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată
împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a
persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură
ordinea publică și liniștea persoanelor.
Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal consideră că, soluția
adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor
inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, este corectă și întemeiată
prin ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și
menționate în pct.4.1. al prezentei decizii.
Or, în rezultatul acțiunilor inculpatei Iurcu Veronica au fost atinse
interesele legitime ale părții vătămate, fiind periclitată securitatea și
ordinea publică - locul săvârșirii infracțiunii fiind salonul de frumusețe
,,Aligrima” situat pe str. xxxx, mun. Chișinău, care este un loc public.
Mai mult, susținerea recurentului, precum că fapta inculpatului nu
constituie o infracțiune, corect a fost apreciată de către Curtea de Apel
Chișinău ca fiind nefondată, or contravenția prevăzută la art. 354 Cod
contravențional nu presupune și existența unei acțiuni adiacente alternativ,
exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu
aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele
huliganice.
În circumstanțele stabilite prin sentință, Colegiul reține că fapta
comisă de inculpata Iurcu veronica depășește gradul de pericol social al
unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni, dat
fiind că acțiunile inculpatei Iurcu Veronica au fost însoțite de o încălcare
grosolană evidentă a ordinii publice manifestată prin obrăznicie deosebită
cu aplicarea violenței față de partea vătămată Pruteanu Diana.
Din materialele cauzei s-a constatat că inculpata Iurcu Veronica s-a
apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în mână, a
11
apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la piele în
regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime, tot atunci, în prezența
angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte
necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea
automobilului personal, înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea.
Colegiul Penal reține că, instanța de apel just a constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei
Iurcu Veronica și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale
acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură
penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe
anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Pruteanu Diana, a
martorilor Amasii Natalia, Vlad Elizaveta, Postică Mariana, toate probele
fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se
argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe
rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile
apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în
acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(1)
Cod penal.
Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în
primul rând prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt
huliganice.
Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei
decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanțele de
fond, în contextul de învinuire a inculpatei Iurcu Veronica în baza art.287
alin.(1) Cod penal, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatei Iurcu
Veronica întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura
obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatului în
acest sens fiind corect calificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal.
Colegiul Penal cu titlu de concretizare, remarcă faptul că,
argumentele invocate de recurent au fost obiect de studiu la judecarea
cauzei în prima instanță și în instanța de apel (motivele recursului ordinar
invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra cărora instanțele
de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat.
Mai mult, Colegiul Penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe
aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța
de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei
chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în
12
virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs
ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.
România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs
Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor
furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Reieșind din considerentele expuse, Colegiul Penal conchide, că la
examinarea recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept
care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția
inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie
în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan
Iurie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Iurcu
Veronica xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 23 aprilie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
13