1ra-275/2021 — Art.287 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 04 martie 2020, Iurcu Veronica a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod Penal și i-a fost stabilită în baza acestei Legi, o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 550 de unități convenționale, ce constituie 27 500 de lei. A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul lui Iurcu Veronica în folosul lui Pruteanu Diana a sumei de 10 000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, în rest pretențiile acțiunii civile a fost respinse.

Pentru a se pronunța în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Iurcu Veronica, la 07.06.2018, aproximativ la ora 12:30, a intrat în salonul de frumusețe ,,Aligrima” situat pe str. xxxxxxxx, mun. Chisinău, aflându-se în loc public, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței, din intenții 1 huliganice, în timp ce Pruteanu Diana își făcea manichiura, fiind așezată pe scaun, s-a apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în mână, a apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime. În continuarea acțiunilor sale criminale, tot atunci, în prezența angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea automobilului personal, astfel înjosindu-i demnitatea și cinstea, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută. Acțiunile Veronicăi Iurcu au fost încadrate în baza art. 287 alin.(1) din Codul Penal - huliganism, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei Iurcu Veronica, prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei decizii de încetare a procesului penal, cu atragerea la răspunderea contravențională a inculpatei Iurcu Veronica. - avocatul Ticu Ion, în numele părții vătămate Pruteanu Diana, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă și emiterea unei decizii, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Bargan Iurie a invocat că: - fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional; - în învinuirea înaintată și în sentință urmau a fi indicate vătămările corporale cauzate părții vătămate Pruteanu Diana; - tragerea de păr sau durerile de cap, în lipsa confirmării medico – legale, nu pot fi considerate leziuni corporale; - prima instanță a reținut eronat că în acțiunile inculpatei ar fi prezentă amenințarea cu aplicarea violenței și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; - relația de infidelitate a soțului inculpatei cu partea vătămată a bulversat conștiința inculpatei și a fost o premisă a unei răbufniri emoționale a acesteia, care s-a materializat în incidentul descris; - organul de urmărire penală nu a fost sesizat cu privire la comiterea pretinsei infracțiuni și în lipsa sesizării și a înregistrării infracțiunii, în mod 2 ilegal s-a dispus începerea urmăririi penale; - procesul penal urmează a fi încetat, cu atragerea acesteia la răspundere contravențională în temeiul art. 354 Cod contravențional, fără aplicarea sancțiunii contravenționale, din motiv că anterior față de aceasta a fost aplicată amenda. 3.2 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Ticu Ion a invocat că: - instanța de judecată corect a ajuns la concluzia că Dianei Prutean i-a fost cauzat un prejudiciu moral ca urmare a comiterii infracțiunii, dar suma de 10 000 de lei este prea mică pentru a compensa prejudiciul moral cauzat părții vătămate; - atitudinea inculpatei față de partea vătămată Diana Prutean manifestate prin relatarea unor circumstanțe „inventate” privind o pretinsă relație între fostul soț al inculpatei și partea vătămată, amplifică și mai mult suferințele morale ale părții vătămate; - inculpata încearcă să o acuze pe Diana Pruteanu că anume ea a provocat-o la comiterea infracțiunii și că a avut un comportament nedemn; - cu referire la prejudiciul material, instanța urma să dispună încasarea întregii sume de 310 080 de lei, deoarece ca urmare a acțiunilor inculpatei, Pruteanu Diana a pierdut posibilitatea de a fi angajată la un post de lucru bine plătit.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020 a fost respins ca nefondat, apelul avocatului Ticu Ion în numele părții vătămate Pruteanu Diana și apelul avocatului Bargan Iurie în numele inculpatei Iurcu Veronica și menținută sentința fără modificări. 4.1 Instanța de apel a statuat că: la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpata a comis anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, Iurcu Veronica a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, adică huliganismul, după semnele calificative „acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. Instanța de apel a menționat că argumentele invocate de avocatul inculpatului în apel au fost combătute prin sentința primei instanțe, iar vinovăția inculpatei este dovedită prin declarațiile părții vătămate, care sunt în concordanță cu declarațiile martorilor, care au declarat că inculpata 3 a intrat în salonul de înfrumusețare, s-a apropiat pe la spate de partea vătămată și cu o mașină de tuns, i-a tăiat acesteia părul foarte scurt, a folosit cuvinte necenzurate și amenințări la adresa părții vătămate. A evidențiat faptul că, la caz, declarațiile părți vătămate au aceeași forță probantă cu ale martorilor și sunt în concordanță între ele. Chiar și suspiciunea inculpatei referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o altă concluzie referitor la vinovăția inculpatei Iurcu Veronica. A menționat că faptul apucării cu cealaltă mână de păr și a raderii părului de pe cap până la piele în regiunea frunții constituie violență. Astfel, fapta pe care o comite făptuitorul depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni și Instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei au fost corect încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative. Instanța de apel a remarcat că, linia de demarcare dintre infracțiunea prevăzută de art. 287 Cod penal și contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional este foarte sensibilă, iar în speță, inculpata nu a comis o contravenție, or aceasta a intrat în salonul de frumusețe ,,Aligrima” situat pe str. xxx, mun. Chișinău, care este un loc public, a încălcat grosolan ordinea publică, a manifestat obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenței față de Pruteanu Diana, s-a apropiat pe la spatele acesteia, a apucat-o cu o mână de păr și cu un aparat de tuns pe care îl avea în cealaltă mână a ras-o cu acesta pe cap până la piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime. La fel, în prezența angajatelor salonului de înfrumusețare, inculpata a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea automobilului personal, înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea. Toate aceste acțiuni depășesc gradul de prejudiciabilitate a unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate Veronicăi Iurcu, prima instanță a ținut cont de faptul că infracțiunea comisă face parte din categoria celor mai puțin grave, de personalitatea vinovatei, care anterior nu a mai fost condamnată, nu și-a recunoscut vina, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a ținut cont de caracterul prejudiciabil și gravitatea infracțiunii comise de inculpată, stabilindu-i pedeapsa pentru infracțiunea comisă la limita de jos, fiind luate în considerație toate circumstanțele în care această infracțiune au fost săvârșită. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Pruteanu 4 Diana, instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis corect de a încasa de la inculpata Iurcu Veronica în beneficiul părții vătămate suma de 10 000 de lei cu titlu de compensare pentru prejudiciul moral cauzat, sumă care este rezonabilă în raport cu circumstanțele cauzei, de rând cu cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 5000 de lei, care sunt reale și necesare, cu respingerea în rest, ca neîntemeiate, a pretențiilor civile, or adeverința prezentată de partea vătămată privind interviul de angajare nu confirmă în modul prevăzut de lege existența prejudiciului material real cauzat prin acțiunile inculpatei. Cu referire la argumentele invocate în apel de către avocatul inculpatei privind încetarea procesului penal intentat în privința lui Iurcu Veronica cu tragerea la răspundere contravențională a acesteia, instanța de apel a reținut că la 07.06.2017, Pruteanu Diana a depus o plângere pe numele Veronicăi Iurcu în urma incidentului produs în salonul de înfrumusețare ,,Alegrima”. Ca urmare a examinării plângerii, la 22.06.2017, agentul constatator din cadrul IP Buiucani, Vitalie Baciu, a întocmit proces - verbal de contravenție pe numele Veronicăi Iurcu în conformitate cu art.354 Cod Contravențional. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.11.2017, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018, a fost admisă contestația Dianei Pruteanu și a fost declarat nul procesul - verbal cu privire la contravenție din 22.06.2017 și decizia din 22.06.2017 a agentului constatator din cadrul IP Buiucani privind sancționarea lui Iurcu Veronica conform art.354 Cod Contravențional cu amendă în mărime de 10 unități convenționale și sau remis materialele cauzei contravenționale pornite conform art.354 Cod Contravențional în privința lui Iurcu Veronica în adresa Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, pentru examinare și verificare a existenței unei componențe de infracțiune penală în acțiunile lui Iurcu Veronica. Instanța de apel a reținut că la 15.11.2018, în REI-1 al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani, a fost înregistrat procesul penal nr. 135pr/18 în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17.11.2017 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 03.10.2018 și astfel, contrar argumentelor apărării, la dispunerea pornirii urmăririi penale au fost respectate prevederile legale.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei prin care invocând incidența pct. 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea parțială a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, în alt complet de 5 judecată. 5.1 În susținerea recursului avocatul Bargan Iurie a invocat că: - fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele constitutive ale componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, motiv pentru care procesul penal urmează a fi încetat; - în conformitate cu art. 332 alin. (2) și 391 Cod procedură penală, la caz urma a fi pronunțată o soluție de încetare a procesului penal, cu atragerea la răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără aplicarea sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a fost aplicată amenda pentru fapta respectivă; - motivele invocate în cererea de recurs sunt aplicabile din punct de vedere al atestării prezenței unor erori de drept admise de către prima instanță și instanța de apel, fapt care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei și a sentinței pronunțate la caz și dispunerea soluției de încetare a procesului penal, cu atragerea la răspundere contravențională a inculpatei Iurcu Veronica, fără aplicarea sancțiunii contravenționale, pe motiv că anterior față de aceasta a fost aplicată amenda pentru fapta respectivă; - prima instanță și instanța de apel, a avut obligația de determina și constata juridic exact corespunderea între semnele faptei inculpatei Iurcu Veronica și semnele componenței infracțiunii incriminate acesteia (anume modalitățile normative specificate); - atât în învinuirea înaintată inculpatei Iurcu Veronica, cît și în sentința primei instanțe și deciziei instanței de apel, urmau a fi indicate datele exacte cu referire la vătămările corporale de genul celor indicate mai sus și anume leziuni corporale, cauzate părții vătămate Pruteanu Diana; - părții vătămate Pruteanu Diana nu au fost cauzate careva leziuni corporale, urmare a acțiunii realizate de către inculpata Iurcu Veronica; - în actul de învinuire nu este indicat nimic cu referire la aplicarea violenței de către inculpata Iurcu Veronica, asupra lui Pruteanu Diana urmată de cauzarea vătămărilor corporale exacte; - pentru incriminarea și recunoașterea vinovăției pentru comiterea acțiunilor de huliganism și anume a acestei modalități a laturii obiective, sunt necesare prezenta vătămărilor corporale, prima instanță în mod obligatoriu urma a se ghida și de prevederile art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod procedură penală. Expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea inclusiv a gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale. Potrivit probatoriului examinat în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost administrate probe ce 6 atestă prezența leziunilor corporale la partea vătămată; - prima instanță susținută de instanța de apel, în lipsa probatoriului necesar a reținut neîntemeiat existența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica, componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal; - instanța de apel a omis ca în detaliu și obiectiv să analizeze și prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a celei de a două modalitate a laturii obiective a componenței de infracțiune pentru care a fost recunoscută vinovată; - prima instanță a reținut ca fiind prezentă în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica și a amenințării cu aplicarea violenței asupra persoanei. În sensul art. 287 alin. (1) Cod penal, amenințarea cu aplicarea violenței presupune că victimei i se provocă sentimentul de teamă de a fi supusă violenței, dacă nu se va conforma voinței făptuitorului; - amenințarea cu aplicarea violenței trebuie să aibă un caracter real și anume trebuie să existe anumite premise obiective, astfel încât victima să se teamă de realizarea amenințării; - nu poate fi reținută prezența amenințării reieșind din declarațiile martorului Amașii Natalia, care a indicat precum că inculpata Iurcu Veronica a amenințat-o pe Pruteanu Diana că o va omorî, deoarece aceste date nu se confirmă prin însăși declarațiile părții vătămate, precum și a celorlalți martori; - prin prisma probatoriului administrat în prezenta cauză penală, este neîntemeiată reținerea de către prima instanță că existentă în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a formei laturii obiective a componenței de infracțiune - a acțiunilor care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită - pentru comiterea căreia a fost recunoscută vinovată; - prima instanță și instanța de apel urmau să stabilească argumentat existența motivului pretinsei infracțiuni comise de către inculpata Iurcu Veronica și anume ca element necesar pentru calificarea corectă a faptei acesteia; - partea vătămată Pruteanu Diana a adus o atingere gravă a intereselor familiale inculpatei Iurcu Veronica, anume prin relația amoroasă ce a avut-o cu soțul acesteia, negată de partea vătămată. Anume această situație - premiză, a avut un efect declanșator al acțiunilor inculpatei Iurcu Veronica și în măsură suficientă a determinat-o de a acționa nu din motive huliganice, ci de protecție a integrității familiei sale; - prima instanță și instanța de apel a omis de a da o apreciere corespunzătoare și aspectelor de fapt invocate de apărare cu referire la încălcările reglementărilor procesual - penale admise la etapa pornirii 7 urmăririi penale. Rezultă din textul ordonanței că s-a dispus pornirea urmăririi penale ca rezultat al examinării în ordinea stabilită de art. 274 Cod procedură penală, a procesului penal înregistrat în R - 1 al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani cu nr. 135pr/18„ « la data de 15.11.2018. S-a indicat în ordonanța nominalizată că la 15.11.2018 în REI - 1 al Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Buiucani a fost înregistrat procesul penal nr. I35pr/18 în baza hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin care s-a dispus admiterea contestației cet. Pruteanu Diana și anularea procesului - verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI 03 din 22.06.2017 perfectat în privința cet. Iurcu Veronica în conformitate cu art. 354 Cod contravențional și a deciziei din 22.06.2017 a agentului constatator din cadrul IP Buiucani privind sancționarea cet. Iurcu Veronica conform art. 354 Cod contravențional cu amendă în mărime de 10 unități convenționale; - este prezentă ilegalitatea pornirii urmării penale la caz, deoarece lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea infracțiunii incriminate inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea prevederilor art. 262 - 265 Cod de procedură penală.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat și argumentând că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că recurentul indică în calitate de temeiuri pentru declararea recursului, prevederile pct. 6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, exprimând convingerea că, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia în ce privește condamnarea lui Iurcu Veronica în baza art.287 alin.(1) Cod penal, considerând că fapta inculpatei Iurcu Veronica nu întrunește elementele constitutive ale 8 componenței infracțiunii incriminate, ci constituie o contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional, însă Colegiul penal consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul Penal ține să menționeze că, judecând apelurile, instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă și argumentată. Colegiul Penal constată că instanțele ierarhic inferioare, contrar celor invocate de recurent, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, verificându-le sub aspectul pertinenței și concludentei, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Iurcu Veronica în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, să fie justă și întemeiată. În ce privește criticele formulate de recurent, enunțate la pct.5.1 al prezentei decizii, prin care se susține că prima instanță susținută de instanța de apel, în lipsa probatoriului necesar a reținut neîntemeiat existența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica, componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și că este prezentă ilegalitatea pornirii urmării penale la caz, deoarece lipsește actul de sesizare cu privire lа comiterea infracțiunii incriminate inculpatei Iurcu Veronica, întocmit cu respectarea prevederilor art. 262 - 265 Cod de procedură penală, acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizia atacată la pct.15-19, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursul înaintat în cauză este vădit neîntemeiat. La fel, instanța de recurs, menționează că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Potrivit jurisprudenței constante a Colegiului Penal al Curții Supreme 9 de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede, că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Mai mult, în lumina CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel, deoarece în cazul în care instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul Penal menționează, că temeiul de drept prescris în art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, mai mult lecturând recursul, se constată lipsa argumentării în acest sens. Astfel, instanța de recurs menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Dat fiind faptul, că în prezenta speță autorul recursului își exprimă dezacordul cu prezența în acțiunile inculpatei Iurcu Veronica a elementelor infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal și solicită calificarea acțiunilor Veronicăi Iurcu conform de art. 354 Cod contravențional, Colegiul Penal va purcede la analiza acestor elemente, în coraport cu circumstanțele constatate și probele administrate. Potrivit considerentelor teoretice latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Din această noțiune se desprinde, că fapta prejudiciabilă cunoaște patru modalități normative cu caracter alternativ. 10 De asemenea, doctrina menționează, că infracțiunea specificată la art.287 Cod penal, este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării acțiunilor specificate în latura obiectivă. Colegiul penal relevă, că totuși obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism, adică actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul acțiunilor huliganice devin inevitabil cunoscut altor persoane. Tot aici, instanța de recurs remarcă, că ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal consideră că, soluția adoptată de către instanța de apel în partea calificării de drept a acțiunilor inculpatului în baza art.287 alin.(1) Cod penal, este corectă și întemeiată prin ansamblul de probe expus și analizat în hotărârea contestată și menționate în pct.4.1. al prezentei decizii. Or, în rezultatul acțiunilor inculpatei Iurcu Veronica au fost atinse interesele legitime ale părții vătămate, fiind periclitată securitatea și ordinea publică - locul săvârșirii infracțiunii fiind salonul de frumusețe ,,Aligrima” situat pe str. xxxx, mun. Chișinău, care este un loc public. Mai mult, susținerea recurentului, precum că fapta inculpatului nu constituie o infracțiune, corect a fost apreciată de către Curtea de Apel Chișinău ca fiind nefondată, or contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional nu presupune și existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței asupra persoanelor; 2) amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; 3) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice. În circumstanțele stabilite prin sentință, Colegiul reține că fapta comisă de inculpata Iurcu veronica depășește gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni, dat fiind că acțiunile inculpatei Iurcu Veronica au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice manifestată prin obrăznicie deosebită cu aplicarea violenței față de partea vătămată Pruteanu Diana. Din materialele cauzei s-a constatat că inculpata Iurcu Veronica s-a apropiat brusc din spatele ultimei și având un aparat de tuns în mână, a 11 apucat-o cu cealaltă mână de păr și a ras-o cu acesta pe cap până la piele în regiunea frunții, aproximativ 5 cm lungime, tot atunci, în prezența angajatelor salonului de frumusețe a numit-o pe Pruteanu Diana cu cuvinte necenzurate, amenințând-o cu răfuială fizică și cu deteriorarea automobilului personal, înjosindu-i acesteia demnitatea și cinstea. Colegiul Penal reține că, instanța de apel just a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei Iurcu Veronica și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Pruteanu Diana, a martorilor Amasii Natalia, Vlad Elizaveta, Postică Mariana, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(1) Cod penal. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rând prin intenție directă, iar motivele acestei infracțiuni sunt huliganice. Prin urmare, conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanțele de fond, în contextul de învinuire a inculpatei Iurcu Veronica în baza art.287 alin.(1) Cod penal, confirmă cu certitudine că acțiunile inculpatei Iurcu Veronica întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile inculpatului în acest sens fiind corect calificate în baza art.287 alin.(1) Cod penal. Colegiul Penal cu titlu de concretizare, remarcă faptul că, argumentele invocate de recurent au fost obiect de studiu la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel (motivele recursului ordinar invocat fiind identice cu cele din cererea de apel), asupra cărora instanțele de fond la acest capitol sau expus just și întemeiat. Mai mult, Colegiul Penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în 12 virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul Penal conchide, că la examinarea recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bargan Iurie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Iurcu Veronica xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 23 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 13