1ra-1425/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1425/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1425/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Tonu Alexandru în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020 și a sentinței

Judecătoriei Hâncești din 20 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Eremia Ion XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu

executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceeași sentință, au mai fost condamnați și Furtună Gheorghe, Lupu Ion,

Silvestru Gheorghe și Zagorneanu Pavel, iar Țînțari Nicolae achitat, în privința

cărora hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de recurs nu se

v-a expune în privința acestora.

1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, la 21 martie

2015, în jurul orei 23.00 fiind în stare de ebrietate alcoolică Lupu Ion împreună cu

Eremia Ion, Silvestru Gheorghe, Furtună Gheorghe și Zagorneanu Pavel în fața

disco-barului din s.Ciuciuleni, raionul Hîncești, adică într-un loc public, încălcând

grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate,

urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane, intenționat, fără motiv au

aplicat multiple lovituri lui Bucșa Victor și Plăcintă Tariel, cu picioarele peste

diferite părți ale corpului, cauzându-le dureri fizice.

Acțiunile inculpatului Eremia Ion au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2),

lit. b) Cod penal „huliganism, adică acțiunile intenționate de încălcare a ordinii

1

publice, însoțite de aplicarea violenței asupra altei persoane, precum și acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșită

de două sau mai multe persoane.”

Procuratura raionului Hâncești, Ureche Lilia, solicitând casarea totală a sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Eremia Ion să fie declarat vinovat de în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 3 ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, invocând că,

prima instanță nu a luat în considerare atitudinea inculpaților față de cele comise,

corectarea și reeducarea inculpaților poate fi efectuată doar în condițiile privațiunii

de libertate, or, la data de 26 iulie 2015, inculpatul Eremeia Ion împreună cu alte

persoane în curtea disco – barului „Malibu” din s. Ciuciuleni, r-nul Hâncești, au

comis o infracțiune similară.

S-a admis apelul declarat;

S-a casat parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei în privința lui Furtună

Gheorghe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță în această parte.

În rest, sentința a fost menținută.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect

a constatat că în acțiunile inculpatului Eremia Ion sunt prezente toate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pedeapsa stabilită este una legală și întemeiată, proporțională faptelor comise.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care

a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare invocând că:

- pedeapsa stabilită inculpatului Eremia Ion este una prea blândă.

2018, s-a decis inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

5.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel

corect a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului Eremia Ion v-a fi

posibilă doar prin executarea reală a măsurii de pedeapsă stabilită de prima

instanță, pedeapsa a fost corect individualizată în concordanță cu prevederile

legale.

inculpatului Eremia Ion, solicitând repunerea în termen, casarea sentinței,

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatul Eremia Ion să fie achitat, invocând că, Eremia Ion

a lipsit atât la judecarea cauzei cât și la pronunțarea sentinței, nu a fost informat

2

despre adoptarea sentinței, or, acesta, potrivit materialelor cauzei, s-a aflat până în

prezent în căutare, cu sentința a făcut cunoștință în data de 16 martie 2020, potrivit

pct. 1 al anexei Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 1 din 18 martie 2020, pe durata stării de urgență termenele de

prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, dacă au început

să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite prin Hotărârea

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

A mai indicat că, din declarațiile aduse în ședința de judecată, rezultă lipsa

vinovăției aduse lui Eremia Ion în săvârșirea infracțiunii de huliganism, din

declarațiile martorilor și din declarațiile altor inculpați, nu se face referire la vre-o

faptă infracțională, săvârșită de către Eremia Ion, instanța de judecată urma să

soluționeze mai întâi chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este

învinuit inculpatul, concluziile instanței contravin prevederilor art. 101 alin. (1)

Cod de procedură penală, deoarece probele nu au primit o apreciere la justa lor

valoare, iar concluziile instanței de fond sunt premature, prima instanță nu a pus la

dubii declarațiile părții vătămate Bucșa Gheorghe referitor la acțiunile inculpatului

Eremia de deteriorare a automobilului, ba chiar mai mult, a pus-o la baza unei

condamnări reținând că „acțiunea de deteriorare a automobilului, este dovedită prin

depozițiile părții vătămate Bucșa Gheorghe, oferite la faza judecării cauzei,

declarația a fost considerată de către instanța de fond ca fiind unica probă ce

demonstrează vinovăția lui Eremia Ion, fapt care este inadmisibil.

2020, s-a respins apelul declarat ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.

7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat apelul declarat ca fiind

depus în termen, or, deși sentința a fost pronunțată public la data de 20.06.2016, iar

cererea de apel a fost depusă pe data de 19.05.2020, ceea ce se atestă prin ștampila

aplicată de instanța de judecată, or, instanța de apel a reținut la caz, că la judecarea

și pronunțarea sentinței, Eremia Ion nu a fost prezent, acesta fiind anunțat în

căutare, iar avocatul acestuia cu care a fost încheiat contract de asistență juridică la

data de 03.02.2020, a primit copia sentinței la data de 16.03.2020, totodată potrivit

pct. 1 al anexei Dispoziției Comisiei pentru situații Excepționale a Republicii

Moldova nr. 1 din 16.03.2020, pe durata stării de urgență termenele de prescripție

și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să

curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii

Parlamentului nr. 55 din 17.03.2020.

În continuare, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpatul Eremia Ion

este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, or, împrejurările ce dovedesc în

afara oricăror dubii vinovăția lui Eremia Ion în comiterea faptei penale încriminate,

care au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul

respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură

3

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a comis careva erori

de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției

inculpatului Eremia Ion în comiterea acțiunilor infracționale, or, prima instanță în

sentința sa, corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii

vinovăției inculpatului Eremia Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2), lit. b) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către

organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză

penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă

cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a statuat că, prima instanță nu a aplicat o pedeapsa mai blândă

în privința lui Eremia Ion, dat fiind faptul că acesta nu a recunoscut vina, s-a

eschivat de la instanța de judecată, nu a recuperat prejudiciul cauza părții vătămate,

ceea ce denotă că corectarea și corijarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea

celei mai aspre pedepse, în formă de închisoare, cu executare.

Tonu Alexandru în numele inculpatului Eremia Ion, indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea deciziei și a sentinței cu emiterea unei hotărâri prin care

Eremia Ion să fie achitat din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii,

invocând că:

- instanța de apel nu a verificat în modul corespunzător declarațiile

inculpaților, a părților vătămate și ale martorilor, or, sintagma „verificată prin

citirea in instanța de apel” folosită în decizie la pct. 11 din decizie nu corespunde

realității, declarațiile nefiind cercetate în modul prevăzut de art. 414 Cod de

procedură penală;

- din cercetarea declarațiilor inculpatului Furtună Gheorghe făcute instanței de

apel, se reliefează împrejurarea că audierea nominalizatului a fost una formală, or,

această probă conține date de ordin general, iar audierea este contrară art. 367 alin.

(1) Cod de procedură penală;

- instanța de apel a reținut în mod neîntemeiat la pct. 21 din decizie și

agravanta prevăzută de art. 77 Cod penal, respectiv - orice formă de participație,

or, în speță recurentul Eremia Ion a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

respectiv infracțiunea de huliganism săvârșită de două sau mai multe persoane;

- cu titlu de circumstanța agravantă judiciară, instanța de apel a reținut la pct.

20 din decizie că „instanța de fond nu a aplicat o pedeapsă mai blândă în privința

4

lui Eremia Ion Constantin, dat fiind faptul că acesta nu a recunoscut vina (...)”.

Susținem că această constatare este contrară art. 21 din Constituția Republicii

Moldova care stabilește că orice persoană acuzată de un delict este prezumată

nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui

proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare

apărării sale;

- din declarațiile aduse în ședința de judecată, rezultă lipsa vinovăției aduse

cet. Eremia Ion în săvârșirea infracțiunii de huliganism, prevăzută de art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, deci, sunt confirmate acțiunile întreprinse de către inculpatul

Eremia Ion, care se limitează exclusiv la faptul, că acesta din urmă a încercat să-l

ajute pe Bucșa Gheorghe să evite un eventual accident rutier, or, în spatele

autoturismului pe care-l conducea se afla un autoturism de culoare albă;

- în declarațiile martorilor și în declarațiile inculpaților, nu se face referire la

vre-o faptă infracțională, săvârșită de către Eremia Ion;

- prin rechizitoriul întocmit de către organul de urmărire penală, cet. Eremia

Ion a fost trimis în judecată pentru că „împreună cu alte persoane, aflându-se în

stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și acționând cu o

deosebită obrăznicie, fără motiv, au aplicat intenționat cet. Bucșa Victor și Plăcintă

Tarel mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-le dureri fizice, după care au deteriorat automobilul de mobil Toyota

Yaris cu n/î XXXXX, care aparține cet. Bucșa Gheorghe, astfel, cauzându-i daune

materiale”, respectiv organul de urmărire penală l-a învinuit pe apelant de aplicarea

loviturilor cet. Bucșa Victor și Plăcintă Tarel și de deteriorarea automobilului de

model Toyota Yaris cu n/î XXXXX, care aparține cet. Bucșa Gheorghe, iar

instanța l-a condamnat pentru deteriorarea automobilului;

- instanța de apel l-a condamnat pe Eremia Ion exclusiv în baza declarațiilor

părții vătămate Bucșa Gheorghe, or, în speță, este cert faptul că Eremia Ion a lovit

cu dosul palmei în geamul automobilului și a strigat la Bucșa Gheorghe să coboare

din automobil, iar instanța de fond nu a pus la dubii această declarație, ba chiar mai

mult, a pus-o la baza unei sentințe de condamnare reținând că „acțiunea de

deteriorare a automobilului, este dovedită prin intermediul depozițiilor părții

vătămate Bucșa Gheorghe, oferite la faza judecării cauzei”, această declarație a

fost considerată ca fiind unica probă ce demonstrează vinovăția lui Eremia Ion,

fapt care este inadmisibil, mai mult ca atât, conform declarațiilor date atât de către

Eremia Ion cât și de partea vătămată Bucșa Gheorghe în cadrul urmăririi penale,

aceștia se cunoșteau de un timp îndelungat;

- prima instanță și instanța de apel au ignorat prevederile art. 6 CEDO.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Totodată, notează că recurentul își motivează recursul pe dezacordul cu

5

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii contestate, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de

fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală,

sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale".

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs nu

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, Colegiul penal constată că acest temei nu este incident în speță,

6

dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect

de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și

analizate în decizie (f.d. 121-127, vol. V), decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței prin care

inculpatul Eremia Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 al. (2) lit. b) Cod penal, motivarea soluției corespunde dispozitivului

deciziei, care este expusă clar, or, în speță instanța de apel corect a constatat că au

fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunilor

incriminate în acțiunile inculpatului, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau

erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei

contestate.

Cu referire la motivele invocate de recurent că: "instanța de apel nu a

verificat în modul corespunzător declarațiile inculpaților, a părților vătămate și

ale martorilor, or, sintagma „verificată prin citirea in instanța de apel” folosită în

decizie la pct. 11 din decizie nu corespunde realității, declarațiile nefiind cercetate

în modul prevăzut de art. 414 Cod de procedură penală;

- din cercetarea declarațiilor inculpatului Furtună Gheorghe făcute instanței

de apel, se reliefează împrejurarea că audierea nominalizatului a fost una formală,

or, această probă conține date de ordin general, iar audierea este contrară art.

367 alin. (1) Cod de procedură penală;", Colegiul penal nu le acceptă, căci

contravin materialelor cauzei, în condițiile în care potrivit încheierii instanței de

apel din 17.11.2020(f.d. 100 – 101 v. V), inculpatul Furtună Gheorghe a fost audiat

conform prevederilor Legii nr. 69 din 21.05.2020, prin intermediul

teleconferinței(v. V, f.d. 103), iar careva întrebări sau completări nu au parvenit,

astfel, Colegiul penal respinge alegațiile recurentului precum că audierea este

contrară art. 367 alin. (1) Cod de procedură penală, or, conform art. 13 alin. (1) al

Legii nr. 69 din 21.05.2020: „În scopul asigurării măsurilor de prevenire a

răspândirii infecției Covid – 19 în instituțiile penitenciare, pe perioada stării de

urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea cauzelor

penale, în privința persoanelor private de libertate se efectuează doar prin

intermediul sistemului de teleconferință”.

În continuare, Colegiul penal apreciază critic și argumentele recurentului în

susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

precum că: „instanța de apel a reținut în mod neîntemeiat la pct. 21 din decizie și

agravanta prevăzută de art. 77 Cod penal, respectiv - orice formă de participație,

or, în speță recurentul Eremia Ion a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

respectiv infracțiunea de huliganism săvârșită de două sau mai multe persoane;

7

- cu titlu de circumstanța agravantă judiciară, instanța de apel a reținut la

pct. 20 din decizie că „instanța de fond nu a aplicat o pedeapsă mai blândă în

privința lui Eremia Ion Constantin, dat fiind faptul că acesta nu a recunoscut vina

(...)”. Susținem că această constatare este contrară art. 21 din Constituția

Republicii Moldova care stabilește că orice persoană acuzată de un delict este

prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul

unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile

necesare apărării sale;”, or, în pct. 21 din decizia instanței de apel, Colegiul penal

nu stabilește cele indicate de recurent, la fel cum nu se constată nici agravanta

indicată de recurent: „inculpatul nu a recunoscut vina”, apreciind aceste alegații ca

declarative și nefondate.

Ce ține de argumentele recurentului, prin prisma temeiului de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal le apreciază ca

neîntemeiate deoarece, verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma

opiniei recurentului, consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele

recurentului invocate în recurs, sunt combătute corect prin motivele descrise în

sentință(f.d. 52 – 54 v. IV) și în decizia instanței de apel(f.d. 121 – 130 v. V),

asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În continuare, Colegiul penal atestă că recurentul primordial își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și prima instanță, care

în opinia lui nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, opinie ce nu poate fi acceptată, din considerentul că aceste probe au

fost apreciate prin coroborare între ele atât de către prima instanță cât și de instanța

de apel, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului, iar obiecțiile

recurentului reprezintă doar opinia lui subiectivă greșită, or instanța de recurs

ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate

de recurent în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată.

Referitor la alegațiile recurentului precum că: „- din declarațiile aduse în

ședința de judecată, rezultă lipsa vinovăției aduse cet. Eremia Ion în săvârșirea

infracțiunii de huliganism, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deci,

sunt confirmate acțiunile întreprinse de către inculpatul Eremia Ion, care se

limitează exclusiv la faptul, că acesta din urmă a încercat să-l ajute pe Bucșa

Gheorghe să evite un eventual accident rutier, or, în spatele autoturismului pe

care-l conducea se afla un autoturism de culoare albă;

- în declarațiile martorilor și în declarațiile inculpaților, nu se face referire la

vre-o faptă infracțională, săvârșită de către Eremia Ion;”, Colegiul penal conchide

că urmează a fi apreciate critic, or, inculpatul Furtună Gheorghe(v. V, f.d. 103),

fiind audiat prin intermediul teleconferinței din 18.11.2020, a indicat că: „Tot ce

8

doresc să menționez că cum sunt eu vinovat așa este vinovat și Eremia Ion, toți

împreună am participat la comiterea infracțiunii date.”.

În acest sens, Colegiul penal respinge și argumentul recurentului precum că

inculpatul a fost condamnat exclusiv în baza declarațiilor părții vătămate, or,

vinovăția inculpatului se mai confirmă și prin declarațiile inculpatului Furtună

Gheorghe(v. V, f.d. 103) date în cadrul instanței de apel, la care nici inculpatul

Eremia Ion și nici avocatul acestuia nu au avut careva întrebări.

Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu

privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-

au întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind

circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar instanța de recurs

ordinar la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin

constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse

argumentele apelantului, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe

descris și apreciate de prima instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentele recursuri ordinare, nu se identifică, or instanța de

apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni

esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în

virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar

o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Astfel hotărârea atacată este legală și întemeiată, deci nu se confirmă faptul că

prin decizia instanței de apel inculpatului i s-a încălcat dreptul la un proces

echitabil prevăzut de art. 6 CEDO.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat temeinicia motivelor și erorilor de

drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

9

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Tonu

Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Eremia Ion

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

10