1ra-1501/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 361 alin. 2 lit. b, c CP

1ra-1501/2021 — art. 42 alin. 2, 3, 4, 361 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1501/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Craiu Nicolae

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31

martie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Levința Pavel Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din r-nul Xxxxx, domiciliat mun. Xxxxx str.

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

2019, s-a casat sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie

2015, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016,

decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016 și

pronunțată o nouă sentință, prin care Levința Pavel Xxxxx a fost recunoscut

vinovat mși condamnat în baza art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, la 1 an închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Levința Pavel prin

sentință, a fost suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani și

dispus a nu fi executată, dacă condamnatul în perioada de probațiune nu va

comite noi infracțiuni și prin purtarea exemplară și muncă cinstită va confirma

încrederea acordată. Totodată, Levința Pavel fiind obligat să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent și să nu viziteze locuri

publice de agrement.

S-a încetat procesul penal în privința lui Levința Pavel pe capătul de

învinuire prevăzut de lit. c) al art. 361 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4) Cod penal.

reținut că, Levința Pavel în luna martie 2011, data exactă nefiind stabilită de

către organul de urmărire penală, urmărind scopul redobândirii cetățeniei

1

române, prin ilegalități, manifestate prin confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, având date cu caracter personal denaturate, i-a

transmis cunoscutului său Corețchi Oleg despre care știa că, acesta cunoaște

procedura perfectării documentelor necesare pentru redobândirea cetățeniei

române, copia(xerox) actului de identitate ce conținea date cu caracter personal

pe numele său, adică datele de identificare „Levința Pavel Xxxxx, născut ia

xxxxx”, și pe care în același timp, intenționat, l-a instigat de a obține prin

confecționare, copia autentificată a pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova pe numele lui Levința Pavel cu conținut fals, astfel organizând

săvârșirea acțiunilor infracționale.

În continuare, Corețchi Oleg, având aceleași intenții, l-a instigat la

aceleași acțiuni pe cunoscutul său Poian Eugeniu, despre care de asemenea știa

că acesta cunoaște procedura perfectării actelor în acest sens, deoarece anterior,

a prestat asemenea servicii în particular și totodată i-a transmis copia (xerox)

actului de identitate, care conținea date cu caracter personal pe numele lui

„Levința Pavel Xxxxx, născut la xxxxx”.

Ulterior, Poian Eugeniu, cu aceleași intenții, l-a instigat la aceleași acțiuni

pe cunoscutul său Sorici Petru, despre care, de asemenea știa că, acesta cunoaște

procedura perfectării setului de documente în acest sens și, la rândul său are

cunoștințe în mediul notarilor și la fel, tot atunci, i-a transmis copia(xerox)

actului de identitate care conținea date cu caracter personal pe numele lui

„Levința Pavel Xxxxx, născut la xxxxx”.

Astfel, la data de 01 aprilie 2011, Sorici Petru având același scop și intenții

asemenea complicilor săi sus indicați, personal, benevol și intenționat, s-a

prezentat la notarul Rudco Valeriu, cu sediul biroului notarial în mun.

Chișinău, str. G. Coșbuc 13, ap. 2, unde notarul indicat, a autentificat copia

pașaportului cu seria X și numărul xxxxx, pe numele lui Levința Pavel Xxxxx,

născut la xxxxx cu conținut fals, ea fiind una veridică, în rezultat fiind atins

scopul confecționării documentului cu capacitatea de a produce efecte juridice

și anume a copiei autentificate a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova

pe numele lui Levința Pavel, care acordă drepturi și reprezintă document de

importanță deosebită.

După autentificare, Sorici Petru i-a transmis lui Poian Eugeniu, iar acesta la

rândul său i-a transmis lui Corețchi Oleg această copie autentificată notarial a

pașaportului cu seria XX și numărul xxxxx, pe numele lui Levința Pavel Xxxxx,

cu conținut fals, care ulterior de către Corețchi Oleg a fost transmisă lui Levința

Pavel.

În rezultat, în circumstanțe necunoscute, copia autentificată notarial, a

pașaportului cu seria X și numărul xxxxx cu conținut fals, pe numele lui Levința

Pavel Xxxxx, a fost prezentată autorităților competente ale României, cu scop de

a produce efecte juridice, aceasta, constituind ca parte necesară și componentă a

setului de documente necesare pentru redobândirea cetățeniei române, fiind

atins și scopul folosirii documentului oficial de o importanță deosebită și care

2

acordă drepturi, confecționat de mai multe persoane.

Potrivit scrisorilor de informare nr. 023/16367 din 14.09.2012 și nr. 02/2-3 13

din 09.01.2014 parvenite de la întreprinderea de Stat Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” din cadrul Ministerului Tehnologiei

Informației și Comunicațiilor al Republicii Moldova, pașaportul cu seria B și

numărul xxxxx a fost eliberat la 26.10.2009 pe numele cetățeanului Badea

Roman Andrei.

Astfel, organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului Levința

P. în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2), (3) și (4), art. 361 alin.(2) lit. b)

și c) Cod penal, adică ”participația complexă în calitate de autor, organizator și

instigator la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false care acordă

drepturi, săvârșite de către mai multe persoane și săvârșită la un document de

importanță deosebită”, iar prima instanță a stabilit vinovăția inculpatului Levința

P. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3) și (4), art. 361 alin.(2)

lit. b) Cod penal, după semnele calificative: participația complexă în calitate de

autor, organizator și instigator la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false care acordă drepturi, săvârșite de către mai multe persoane.

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015,

Levința Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, și în baza acestei

legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis (f.d. 53 vol. IV).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie

2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința (f.d. 110

vol. IV)

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai

2016 s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit

neîntemeiate.(f.d. 144 vol. IV).

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din

20.10.2016, s-a dispus inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de

avocatul Zamfir Pavel în numele condamnatului Levința Pavel ca fiind vădit

neîntemeiat (f.d. 208 Vol. IV).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 aprilie 2017 s-a decis

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat ca fiind vădit neîntemeiat (f.d.

234 vol. IV).

La 27 iulie 2018, avocatul Pavel Zamfir în interesele inculpatului Pavel

Levința a înaintat cerere de revizuire a sentinței Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 11 noiembrie 2015, prin care Levința P. a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2)

lit. b) și c) Cod penal, în baza art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 septembrie

2018, a fost admisă cererea de revizuire depusă de avocatul Pavel Zamfir în

numele condamnatului Levința Pavel împotriva sentinței Judecătoriei sect.

3

Râșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015, prin care Levința P. a fost

recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), (3) și

(4), art. 361 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal și condamnat la 3 (trei) ani închisoare,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis și s-a dispus rejudecarea

cauzei penale pe învinuirea lui Levința Pavel în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3) și (4), art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

octombrie 2019, au declarant apeluri:

3.1 Procurorul, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

cu recunoașterea culpabilității inculpatului Levința P. în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin.(2),(3) și (4), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după

indicii: participația complexă în calitate de autor, organizator și instigator la

confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă

drepturi sau eliberează de obligații, săvîrșite de două sau mai multe persoane, cu

stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat:

- la emiterea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere corectă

probelor prezentate de către acuzare, însă în opinia părții acuzării față de

inculpatul Levința Pavel a fost aplicată o pedeapsă blândă în coraport cu

personalitatea inculpatului, acesta anterior a fost atras la răspundere penală;

- în baza deciziei Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2013, inculpatul

Levința Pavel a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.art. 15, 88 pct. 1), 4), 6) și 8) Cod penal (redacția 1961), la 9 ani și 10 luni

închisoare, pe art. 88 pct. 6), 7), 8) și 9) cod penal ( redacția 1961), la 14 ani

închisoare și pe art. 742 alin. (2) Cod penal (redacția 1961), la 7 ani închisoare,

fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani 10 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, fiind membru activ a uneia din cele mai

periculoase comunități criminale, specializată în atacuri banditești și omoruri la

comandă;

- deși inculpatul Levința P. avea antecedentul penal nestins, a organizat și

a instigat la participarea la comiterea infracțiunii a altor persoane, ceea ce

denotă faptul că, deși a executat real pedeapsa stabilită anterior, concluzii

pozitive asupra modului de viață nu a făcut;

- atitudinea inculpatului față de crima comisă, precum și față de

răspunderea ce urmează să o poarte pentru comiterea acesteia s-a manifestat

prin neprezența acestuia la examinarea cauzei penale, în legătură cu care fapt, a

fost anunțat în căutare, iar cauza a fost examinată în lipsa acestuia;

- la stabilirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

instanța a neglijat prevederile art. 61 Cod penal conform căruia, pedeapsa are

drept scop corectarea condamnatului, precum și prevenirea de săvârșire de noi

infracțiuni din partea acestuia;

4

- pedeapsa stabilită de instanță nu își va atinge scopul, dat fiind faptul că,

la moment inculpatul se ascunde de organele de drept, cauza fiind examinată în

lipsa acestuia, mai mult ca atât locul aflării acestuia, la moment, nu este

cunoscut.

3.2 Avocatul inculpatului Levința Pavel, Veaceslav Țurcan, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe în privința

condamnatului Levința P., prin care să i se aplice o pedeapsă mai blândă, sub

formă de amendă.

În motivarea apelului, a indicat:

- în textul sentinței atacate din data de 11.10.2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, p. 20 paragraf 3-8, instanța a ajuns la concluzii contradictorii

care de fapt, confirmă că procesul penal în privința lui Levința Pavel, urmează

să fie încetat pe temei de reabilitare;

- se impune ca instanță să decidă scoaterea de sub urmărire penală a

inculpatului Levința Pavel, în partea ce ține de art. 361 alin (2) lit. c) Cod penal,

pe motiv de reabilitare;

- la revizuire este posibilă și necesară stabilirea unei pedepse mai blânde,

adecvate circumstanțelor cauzei și personalității învinuitului;

- Levința Pavel a fost torturat pe parcursul urmăririi penale, fiind impus

anterior să recunoască vina în ceea ce nu a comis, iar tortura a fost constatată de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea emisă la 16 decembrie

2008, Levința vs. Moldova. Ulterior la 17 ianuarie 2012, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Levința (nr. 2) vs. Moldova

(cererea nr. 50717/09). Mai sunt încă trei cereri întocmite împotriva Moldovei ce

au trecut primul filtru la CtEDO, sunt înregistrate de mai mulți ani, aflându-se

în rând. A indicat această informație pentru a aduce claritate la circumstanțele

invocate de partea acuzării, în ceea ce se referă la datele ce caracterizează

personalitatea, suferințele fizice și psihice pe care le-a suferit din partea

agenților statului;

- la stabilirea pedepsei instanța nu a luat în considerație circumstanțele

atenuante: Levința Pavel este căsătorit, are trei copii minori la întreținere, este

angajat în calitate de director la SRL ,,VP & OFIR”, are grad de dizabilitate în

urma torturii suferite din partea poliției (a se vedea prima hotărâre emisă la 16

octombrie 2008m, Levința vs Moldova).

2021, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința, din alte

temeiuri, inclusiv din oficiu, potrivit art. 409 alin. (2) Codul de procedură

penală, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează: Se liberează de pedeapsa penală numită sub formă

de închisoare, pe un termen de 1 an, inculpatul Levința Pavel recunoscut

vinovat pe art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul

expirării termenului de prescripției privind tragerea la răspundere penală. În

rest sentința a fost menținută.

5

pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, și just a concluzionat despre necesitarea revizuirii procesului și

reexaminării cauzei în privința inculpatului, precum și faptul că, inculpatul

Levința Pavel este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate pe art. 42 alin.

(2), (3), (4), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, or, împrejurările dovedesc vinovăția

lui Levința Pavel în comiterea faptei penale incriminate, ce au fost elucidate și

constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect

apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a reținut că, deși probele anexate la materialele

dosarului indică faptul, că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de

articolul 42 alin. (2), (3) și (4), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, acesta urmează a

fi liberat de pedeapsa penală, din motivul expirării termenului de prescripție

privind tragerea la răspundere penală.

Astfel, aceste concluzii rezultă din următoarele: declarațiile martorilor,

Corețchi Oleg, Sorici Petru, Poian Eugeniu, Rudco Valerii, Spînu Elena,

informația de la CRIS Registru din 14.09.2012 (vol. I, f.d.65); proces-verbal de

ridicare din 19.09.2012 (vol. I, f.d. 69-70); extras din Registrul de Stat al

Populației, (vol. I, f.d. 75-76); scrisoarea Autorității Naționale pentru Cetățenie

înregistrată sub nr. 49409/RD/2011 (vol. I, f.d. 75-76); extras din Registrul de Stat

al Populației (vol. I, f.d. 75-76); scrisoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție, Direcția de investigare a infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism nr.2798/2011 din 9.08.2011 (vol. I, f.d. 91-92); cererile

adresate Autorităților Române competente din numele lui Levința Pavel (vol. I,

f.d. 93-97); copia pașaportului cetățeanului Republicii Moldova eliberat pe

numele lui Levința Pavel Xxxxx cu seria X xxxxx cu conținut fals (vol. I, f.d. 110-

101); răspunsul notarului public Rudco Valerii (vol. I, f.d. 117); extras din

Registrul actelor notariale ridicate de la notarul Rudco Valerii în baza

procesului-verbal de percheziție din 18.12.2013 (vol. I, f.d. 128-129); raport de

expertiză judiciară nr. 553 din 21.03.2014 (vol. II, f.d. 2-11); raport de expertiză

judiciară nr. 706 din 08.04.2014 (vol. II, f.d. 13-24); raport de expertiză judiciară

nr. 639 din 31.03.2014 (vol. II, f.d. 26-37); raport de expertiză judiciară nr. 589

din 27.03.2014 (vol. II, f.d. 39-49); raport de expertiză judiciară nr. 574 din

25.03.2014 (vol. II, f.d.51- 62); raport de expertiză judiciară nr. 665 din 02.04.2014

(vol. II, f.d. 64-74); informația de la Poliția de Frontieră (vol. II, f.d. 93-97);

ordonanța procurorului din 20 martie 2014, privind încetarea urmăririi penale

cu liberarea de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal, în privința lui

Poian Eugen și Sorici Petru (vol. II, f.d. 106-112); fișa personală a lui Levința P.,

prin care se atestă faptul că, pe numele acestuia nu a fost eliberat pașaportul cu

seria X xxxxx (vol. I, f.d. 137); sentința Judecătoriei Râșcani din 25.03.2014,

pronunțată în privința lui Corețchi Oleg, prin care acesta a fost condamnat în

6

baza art. 42 alin. (4) și (5), art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (vol. III, f.d. 2-3).

Analizînd sistemul de acte și documente acumulate și admininstrate în

cadrul urmării penale și cercetării judecătorești prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței

și utilității lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în ședința de judecată și-a

găsit confirmare vinovăția în comiterea de către inculpatul Levința Pavel a

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, după semnele calificativi și anume: participația complexă în calitate de autor,

organizator și instigator la confecționarea, deținerea și folosirea actelor oficiale false care

acordă drepturi, săvârșită de către mai multe persoane.

Raportând normele de drept la circumstanțele de fapt a cauzei, instanța de

apel a considerat necesar ca Levința Pavel să fie liberat de răspundere penală în

baza art. 42 alin. (2), (3) și (4), art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală, or,

infracțiunea comisă de inculpat, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin

grave, iar din momentul comiterii faptei - perioada martie 2011, până la

adoptarea hotărârii instanței de judecată, a expirat mai mult de 5 ani, prin

urmare, în privința inculpatului Levința Pavel, sunt aplicabile prevederile art.

60 alin. (1) lit. b) Cod penal și respectiv 389 alin. (4) Cod de procedură penală.

Instanța a reținut că, inculpatul a participat la examinarea cauzei în fond

(până la revizuire) ce s-a soldat cu adoptarea sentinței de condamnare a

inculpatului, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis din

11.11.2015, dar cu dispunerea calculării termenului de executare a pedepsei de

la data definitivării sentinței, fiind dispusă revocarea măsurii preventive sub

formă de obligațiune de nepărăsire a țării (f.d. 53-61, vol. IV).

Ulterior urmare a examinării cauzei în ordine de apel, prin încheierea din

19.01.2016 în privința inculpatului a fost dispusă aplicarea măsurii preventive

sub formă de arest preventiv și anunțarea în căutare (f.d. 82-85, Vol. IV), însă

această încheiere a fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiției din

08.02.2016 (f.d. 91, 92-102, vol. IV), iar examinarea cauzei în ordine de apel a fost

dispusă în lipsa inculpatului urmare a constatării faptului de către instanța de

apel că inter alia ,,se examinează apelul părții apărării și este cererea de examinare în

lipsă a inculpatului” (f.d. 105, vol. IV).

Urmare a examinării cauzei în ordine de apel la 23.02.2016 și recurs

ordinar la 18.05.2016 (f.d. 110-122, 143, 144-154 vol. IV), cât și a examinării în

cadrul căilor extraordinare de atac, în special a recursului în anulare la

20.10.2016 (f.d. 208, 209-220, vol. IV), inculpatul Pavel Levința a fost anunțat în

căutare, urmare a punerii în executare a sentinței de condamnare din

11.11.2015, chestiune ce a fost inițiată la demersul Șefului adjunct al

Inspectoratului de Poliție Rîșcani mun. Chișinău din 28.04.2016, înregistrat în

cancelaria Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău la 03.05.2016 (f.d. 160, vol. IV),

abia la data de 14.12.2016, adică după expirarea termenului de prescripție

privind tragerea la răspunderea penală (f.d. 223, Vol. IV).

7

Totodată, instanța de apel a reținut că, la examinarea cauzei în ordine de

revizuire în Judecătoria Chișinău sec. Rîșcani, inculpatul nu a participat, iar

prin încheierea instanței din 20.02.2019, acesta a fost anunțat în căutare, urmare

a constatării faptului că, se sustrage de la instanța de judecată, fiind prima dată

când instanța a constatat faptul dat (f.d. 25-26, vol. V).

Astfel rezumând asupra celor constatate, instanța de apel a conchis că

termenul de prescripție privind tragerea la răspunderea penală a inculpatului

Pavel Levința a expirat la sfîrșitul lunii martie anul 2016, or de când a fost

comisă infracțiunea în luna martie 2011 și până la sfîrșitul lunii martie anul

2016, inculpatul nu a fost căutat și nu s-a sustras de organul de urmărire penală

sau instanța de judecată, careva probe utile în acest sens nefiind acumulate, iar

prescripția nu a fost suspendată sau întreruptă în alt mod.

Relevant speței este și faptul, în viziunea instanței de apel că, încetarea

urmării penale în temeiul art. 332 Cod de procedură penală, nu a putut fi

posibilă, devreme ce inculpatul n-a recunoscut vina și a fost anunțat în căutare,

or potrivit art. 332 alin. (5) în cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea

procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura

continuă în mod obișnuit.

procuror, care solicită casarea acesteia, cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare

în instanța de apel, în alt complet de judecată, din motiv că eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului indică:

- decizia este neîntemeiată din perspectiva motivării soluției de liberare a

inculpatului de executarea pedepsei penale și posibilă casării totale;

- în dispozitivul deciziei recurate, instanța de apel dispune explicit casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 17 octombrie 2019, care nu se

conține în cauza lui Levința Pavel;

- instanța de apel a adoptat o hotărîre nemotivată, aceasta devreme ce nu a

argumentat și nu a reținut temeiul de drept pus la baza liberării lui Levința

Pavel de pedeapsa penală;

- adoptând soluția de liberare a inculpatului Levința Pavel de pedeapsă

penală, instanța de apel a lăsat fără apreciere argumentele invocate de către

procurorul apelant în actul de sesizare a instanței de apel, prin ce nu a

soluționat însăși fondul apelului;

- sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 noiembrie 2019, a

fost contestată de către procuror și respectiv de către avocat în interesele

inculpatului Levința Pavel, în exclusivitate sub aspectul individualizării

pedepsie penale, cât și a modalității ei de executare, primul considerând că

instanța de fond neîntemeiat a intervenit în pedeapsa rămasă irevocabilă, dată

prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 11 noiembrie 2015, iar cel

de-a doilea, că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea aspră;

- nici unul dintre apelanți nu a solicitat liberarea inculpatului Levința Pavel

8

de executarea pedepsei închisorii și în acest caz, dacă a considerat necesar de a

dispune soluția contestată prin prezenta cerere de recurs, instanța de apel

trebuia să pună în discuție chestiunea respectivă părților în proces;

- când a procedat la constatarea condițiilor de intervenire a termenului de

prescripție a răspunderii penale, instanța de apel a raționat contrar logicii

juridice elementare, fără a reține perioadele de timp în ordinea lor cronologică,

în care termenul de prescripție a fost suspendat;

- instanța de apel nu a intervenit defectuos în vederea rezoluționării

sentinței adoptate contrar prevederilor legale;

- deși a judecat cauza lui Levința P., în ordine de revizuire, în vederea

conformării condamnării irevocabile date inculpatului, cu noile circumstanțe de

drept structurate urmare a declarării neconstituționale a dispoziției conținute la

lit. c) alin. (2) art. 361 Cod penal, prima instanță a considerat fapta ca fiind

dovedită exact în maniera în care acestă faptă a fost constatată prin sentința din

11.11.2015;

- instanța de fond a reținut prin sentința din 11 octombrie 2019, faptul că

inculpatul a favârșit infracțiunea de participație complexă în calitate de autor,

organizator și instigator la confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,

săvârșite de două sau mai multe persoane, referitor la un document de o

importanță deosebită;

- din sensul art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de fond a manifestat un exces de competență la judecarea cauzei revizuentului

Levința Pavel, procedând la o nouă evaluare a probelor administrate în

procedurile anterioare, iar instanța de apel a rămas indolentă la abuzul

procedural admis de către aceasta;

- în condițiile temeiului de revizure prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4)

Cod de procedură penală, când Curtea Constituțională a recunoscut drept

neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă, nu se

administrează probele și respectiv nici nu se supun aprecierii probele

administrate în procedurile anterioare, aceasta în condițiile în care procedura de

reexaminare în fond a cauzei penale este specifică, doar în caz de constatare a

temeiurilor prevăzute de art. 458 alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală;

- instanța de apel, adoptând soluția de liberare a lui Levința P. de

răspundere penală din motivul intervenirii termenului de prescripție prevăzut

de legea penală pentru tragere la răspundere penală a persoanei, nu a ținut cont

de faptul că, sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 noiembrie

2015, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016

și decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016,

pronunțate în cauza penală de învinuire a lui Levința P., au fost casate parțial și

doar în partea excluderii sintagmei ce descrie calificativul declarat

neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2018-

săvârșit referitor la un document de importanță deosebită;

9

- condammnarea/pedeapsa dată revizuentului Levința P., prin sentința

Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 11 noiembrie 2015, menținută prin

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016 și

decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016, în baza

art. 42 alin. (2), (3) și (4), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, nu trebuie schimbată,

acestă condamnare este una irevocabilă, la data pronunțării sentinței în

procedura revizuirii și procedura revizuirii nu a vizat pedeapsa penală, ci doar

încadrarea juridică a faptei potrivit noilor realități, încadrare juridică ce, de fapt,

a rămas în baza aceluiași alineat al art. 361 Cod penal și care în consecință nu a

justificat o altă sancțiune cu alte limite pentru fapta săvârșită;

- intervenirea primei instanțe și respectiv a instanței de apel în vederea

schimbării pedepsei date prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din

11 noiembrie 2015, menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 18 mai 2016, a lezat în mod grav principiul securității raporturilor

juridice;

- în speță, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale expuse

supra și practica judiciară constantă cu privire la forma și specificul întocmirii

hotărârilor judecătorești, admițând în conținutul deciziei pronunțate a unor

raționamente ce nu sînt compatibile criteriilor stabilite pentru întocmirea actelor

oficiale;

- instanța de apel greșit a dispus liberarea inculpatului Levința Pavel de

pedeapsă penală, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției

dispuse, vin în contradicție cu împrejurările de fapt și de drept ale cauzei.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

penală, avocatul Belinschi M. în numele inculpatului, depune referință privind

opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, deoarece procurorul, în recurs nu invocă careva temeiuri

plauzibile, ce ar conține temeiul ce s-ar regăsi la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

10

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de

apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze

suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu

art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei, iar erorile admise

nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

În acest context, reieșind din materialele cauzei penale supuse judecării,

instanța de recurs reține, că prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 11 noiembrie 2015, Levința Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, la 3 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. (f.d. 53 v. IV). Sentința în

cauză a fost menținută prin deciziile Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2016 (f.d. 110 v. IV), Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 18 mai 2016 (f.d.144 v. IV) Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 20.10.2016 (f.d.208 v. IV) și Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 06 aprilie 2017 (f.d. 234 vol. IV).

În conformitate cu prevederile art. 458 alin. (3) pct. (4) Cod de procedură

penală, revizuirea poate fi cerută în cazurile în care Curtea Constituțională a

recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă.

11

La data de 27 iulie 2018, în baza art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură

penală și a hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 12 din

14.05.2018, prin care a fost declarată neconstituțională lit. c) alin. (2) art. 361 Cod

penal, avocatul Zamfir P. în numele inculpatului Levința P. a înaintat cerere de

revizuire a sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015,

prin care Levința P. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 460 alin. (61) Cod de procedură penală,

dacă se constată existența temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4), instanța

de judecată admite prin încheiere cererea și rejudecă cauza.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11 septembrie

2018, a fost admisă cererea de revizuire depusă de avocatul Zamfir P. în numele

condamnatului Levința Pavel împotriva sentinței Judecătoriei sect. Râșcani,

mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015, s-a dispus rejudecarea cauzei penale pe

învinuirea lui Levința Pavel în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(2), (3) și (4), art. 361 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (f.d.12 v. V).

În motivarea încheierii, prima instanță face referire la temeiul prevăzut la

art. 458 alin. (3) pct. (4) și 460 alin. (61) Cod de procedură penală, care stipulează

concret „dacă se constată existența temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4),

instanța de judecată admite prin încheiere cererea și rejudecă cauza.”, însă

ulterior în motivare, se referă și la prevederile art. 462 alin. (3) și (4) Cod de

procedură penală, care stipulează că “La termenul fixat, instanța, ascultînd părțile

prezente, examinează chestiunea dacă cererea de revizuire a fost făcută în condițiile

prevăzute de lege și dacă din probele administrate în cursul cercetării efectuate rezultă

date suficiente pentru admiterea revizuirii. Instanța poate verifica oricare din probele pe

care se întemeiază cererea sau poate, cînd este necesar, să administreze probe noi la

cererea părților. Persoanele prevăzute în art. 458 alin.(3) pct.1)-3) nu pot fi audiate ca

martori în cauza supusă revizuirii. Instanța, în baza celor constatate, dispune, prin

încheiere, admiterea cererii de revizuire sau, prin sentință, respingerea

acesteia.” Astfel, Colegiul penal atestă, că prima instanță, contrazicându-se face

referire și la prevederile art. 462 Cod de procedură penală, ce se referă la

deschiderea procedurii de reviziuire în baza altor cazuri de revizuire, în temeiul

cărora procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate procurorului

de nivelul instanței care a judecat cauza în fond, or alin. (1) al aceluiași articol,

prevede că „După primirea materialelor trimise de procuror, președintele

instanței le repartizează, conform prevederilor art.344, pentru examinare. Judecătorul

care a primit materialele fixează termen pentru examinarea cererii de revizuire în

vederea admiterii revizuirii, cu citarea părților interesate.”, pe când, în cazul dat,

cererea de revizuire a fost depusă de avocatul Zamfir P. în numele inculpatului

Levința P., doar în baza temeiului prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de

procedură penală, iar instanța a admis anume cererea de revizuire a

avocatului, la caz neexistând careva materiale trimise de către procuror,

12

pentru a putea fi făcută referire la prevederile art. 462 Cod de procedură

penală.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11.10.2019, s-a

casat sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 noiembrie 2015, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, decizia

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016 și pronunțată o

nouă sentință, prin care Levința Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 1 (unu) an

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.

90 Cod penal, pedeapsa aplicată lui Levința P., prin sentință, a fost suspendat

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani și dispus a nu fi

executată dacă condamnatul în termenul de probă nu va comite noi infracțiuni

și prin purtarea exemplară și muncă cinstită va confirma încrederea acordată,

totodată Levința Pavel Xxxxx fiind obligat să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent și să nu viziteze locuri publice de

agrement. S-a încetat procesul penal în privința lui Levința P. pe capătul de

învinuire prevăzut de lit. c) al art. 361 alin. (2), 42 alin. (2), (3), (4) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține, că în prezenta speță, cu toate că avocatul

Zamfir P. în numele inculpatului Levința P. a înaintat cerere de revizuire în

baza art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală și a hotărârii Curții

Constituționale a Republicii Moldova nr. 12 din 14.05.2018, prin care a fost

declarată neconstituțională doar lit. c) alin. (2) art. 361 Cod penal, prima

instanță nu a respectat limitele cererii și procedurii de revizuire, judecând

cauza și pe capătul de acuzare prevăzut de art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal, care nu a constituit obiect de examinare și de

deschidere procedura de revizuire.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 martie

2021, au fost admise apelurile declarate, fiind casată parțial sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 11 octombrie 2019, din alte temeiuri, inclusiv din

oficiu, potrivit art. 409 alin. (2) Codul de procedură penală, pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Se

liberează de pedeapsa penală numită sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an inculpatul Levința Pavel recunoscut vinovat pe art. 42 alin. (2), (3), (4),

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motivul expirării termenului de

prescripției privind tragerea la răspundere penală. În rest sentința a fost

menținută.

Instanța de apel, dispunând liberarea de pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, stabilită inculpatului Levința P. în baza art.

42 alin. (2), (3), (4), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în rest menținând

sentința, nu a verificat dacă a fost respectată procedura și limitele cererii de

revizuire, la fel corectitudinea aplicării art. 462 Cod de procedură penală, de

către prima instanță, ținând cont de faptul că, cererea de revizuire a fost

înaintată în baza temeiului de revizuire prevăzut la art. 458 alin. (3) pct. (4)

13

Cod de procedură penală, astfel instanța de apel rejudecând cauza, nu a

examinat-o sub aspectul cererii de revizuire, la fel depășind limitele acesteia

și a procedurii de revizuire.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, instanțele de fond

nu au ținut cont de faptul că, condamnarea lui Levința P. în baza art. 42 alin. (2),

(3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, a rămas în vigoare, pe acest capăt, în

baza sentinței irevocabile a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11

noiembrie 2015, astfel instanțele rejudecând cauza pe capătul de acuzare

prevăzut de art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, au

depășit limitele cererii de revizuire, încălcând principiul securității raporturilor

juridice, or, prin hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 12

din 14.05.2018, a fost declarată neconstituțională doar lit. c) alin. (2) art. 361 Cod

penal. Mai mult ca atât, nu a fost motivată soluția privind aplicabilitatea

hotărârii Curții Constituționale, menționate, în prezenta speță.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța

de apel a comis erori de drept prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a

judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul și pentru a nu

admite astfel încălcarea prevederilor procesual penale. În asemenea condiții,

Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel în cauza dată

urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor

circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în

prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate în cauză,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apeluri; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să

verifice dacă în cauză este aplicabilă hotărârea Curții Constituționale a

Republicii Moldova nr. 12 din 14.05.2018 și dacă da, să verifice dacă poate fi

schimbată soluția dată prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11

noiembrie 2015, însă fără a fi atinsă securitatea raporturilor juridice, pe capătul

de acuzare prevăzut de art. 42 alin. (2), (3), (4) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

14

penal, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să înlăture omisiunile

admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Popov Oleg, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Levința Pavel Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 20 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

Judecător Craiu Nicolae

15