4-1re-258/2016 — art.42 al.2,3,4; 361 al.2 lt.b, e CP

4-1re-258/2016 — art.42 al.2,3,4; 361 al.2 lt.b, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 4-1re-258/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda, Moraru Petru,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Zamfir Pavel în numele condamnatului Levința Pavel, prin care se solicită

casarea deciziilor Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016 și

Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Levința Pavel Ștefan, născut la 08 septembrie 1974,

originar din com. Chiperceni, r-l Orhei, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Botanica Veche, 43/1 ap.12.

Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Levința Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2, 3, 4), art.

361 alin. (2) lit. b), e) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

martie 2011, data exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală,

urmărind scopul redobândirii cetățeniei române, prin ilegalități, manifestate prin

confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, având date cu

caracter personal denaturate, i-a transmis cunoscutului său Corețchi Oleg, despre care

știa că acesta cunoaște procedura perfectării documentelor necesare pentru

1

redobândirea cetățeniei române, copia (xerox) actului de identitate care conținea date

cu caracter personal pe numele său, adică datele de identificare „Levința Pavel Ștefan,

născut la 08 septembrie 1974” și pe care în același timp, intenționat, 1-a instigat de a

obține prin confecționare copia autentificată a pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova pe numele lui Levința Pavel cu conținut fals, astfel organizând săvârșirea

acțiunilor infracționale.

În continuare, Corețchi Oleg având aceleași intenții, 1-a instigat la aceleași

acțiuni pe cunoscutul său Poian Eugeniu, despre care de asemenea știa că acesta

cunoaște procedura perfectării actelor în acest sens, deoarece anterior, a prestat

asemenea servicii în particular și totodată i-a transmis copia (xerox) actului de

identitate, care conținea date cu caracter personal pe numele lui „Levința Pavel

Ștefan, născut la 08.09.1974”.

Ulterior, Poian Eugeniu, cu aceleași intenții, 1-a instigat la aceleași acțiuni pe

cunoscutul său Sorici Petru, despre care de asemenea știa că acesta cunoaște

procedura perfectării setului de documente în acest sens și la rândul său are cunoștințe

în mediul notarilor și la fel, tot atunci, i-a transmis copia (xerox) actului de identitate

care conținea date cu caracter personal pe numele lui „Levința Pavel Ștefan, născut la

Astfel, la 01 aprilie 2011, Sorici Petru având același scop și intenții asemenea

complicilor săi sus indicați, personal, benevol și intenționat, s-a prezentat la notarul

Rudco Valeriu cu sediul biroului notarial în mun. Chișinău, str. George Coșbuc 13,

ap. 2, unde notarul indicat, a autentificat copia pașaportului cu seria B (conform

rechizitoriului) și numărul 0301002, pe numele lui Levința Pavel Ștefan, născut la

08.09.1974 cu conținut fals, ea fiind una veridică, în rezultat fiind atins scopul

confecționării documentului cu capacitatea de a produce efecte juridice și anume a

copiei autentificate a pașaportului cetățeanului Republicii Moldova pe numele lui

Levința Pavel, care acordă drepturi și reprezintă document de importanță deosebită.

După autentificare, Sorici Petru i-a transmis lui Poian Eugeniu, iar acesta la

rândul său i-a transmis lui Corețchi Oleg această copie autentificată notarial a

pașaportului cu seria B și numărul 0301002, pe numele iui Levința Pavel Ștefan, cu

conținut fals, care ulterior de către Corețchi Oleg a fost transmisă lui Levința Pavel.

În rezultat, în circumstanțe necunoscute, copia autentificată notarial, a

pașaportului cu seria B și numărul 0301002, cu conținut fals, pe numele lui Levința

Pavel Ștefan, a fost prezentată autorităților competente ale României, cu scop de a

produce efecte juridice, aceasta, constituind ca parte necesară și componentă a setului

de documente necesare pentru redobândirea cetățeniei române, fiind atins și scopul

folosirii documentului oficial de o importanță deosebită și care acordă drepturi,

confecționat de mai multe persoane.

Potrivit scrisorilor de informare nr. 023/16367 din 14.09.2012 și nr.02/2-3 13

din 09.01.2014 parvenite de la Întreprinderea de Stat Centrul Resurselor

2

Informaționale de Stat „Registru” din cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor al Republicii Moldova, pașaportul cu seria B și numărul 0301002 a

fost eliberat la 26.10.2009 pe numele cetățeanului Badea Roman Andrei.

inculpatului Levința Pavel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a indicat că:

- la pronunțarea sentinței contestate instanța de fond s-a bazat pe sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2014, emisă în privința lui Corețchi

Oleg, însă reieșind din prevederile art. 401 Cod de procedură penală inculpatul nu

intră în categoria persoanelor care pot declara apel împotriva sentinței menționate;

- sentința de condamnare a lui Levința Pavel se bazează pe declarațiile martorilor

Corețchi Oleg și Poiană Eugeniu, care însă nu confirmă vina lui în comiterea

infracțiunii incriminate, iar materialele cauzei penale nu conțin dovezi despre faptul,

cine anume ar fi falsificat copia pașaportului pe numele lui Levința Pavel, Corețchi

Oleg, Poiană Eugeniu, Sorici Petru sau o altă persoană neidentificată, iar faptul că

pașaportul este pe numele inculpatului nu confirmă că el este vinovat;

- Levința Pavel și Levința Vitalie au fost torturați pe parcursul urmăririi penale

fiind impuși anterior să recunoască vina în ceea ce nu au comis, iar torturarea lor a

fost constatată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărîrea emisă la 16

decembrie 2008, Levința vs Moldova. Ulterior, la 17 ianuarie 2012, Curtea Europeană

a Drepturilor Omului (în continuare „CEDO’’) pronunțînd hotărîrea în cauza Levința

2) vs Moldova (cererea nr. 50717/09);

- instanța de fond neîntemeiat nu a constatat nici o circumstanță atenuantă, deși

Levința Pavel fiind căsătorit, are trei copii minori la întreținere, este angajat în calitate

de director la SRL „VP & OFIR”, avînd grad de invaliditate în urma torturii în poliție.

- astfel, instanța de fond nu a apreciat corect probele administrate, prin urmare,

condamnarea nu este susținută de probe pertinente și concludente care ar dovedi

vinovăția.

fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Instanța de apel ținînd cont de opinia participanților la proces și de prevederile

art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, care potrivit informației prezentate de procuror din programul „Acces”,

la 09 noiembrie 2015, prin punctul vamal „Aeroportul Internațional Chișinău” a

părăsit teritoriul țării (f.d. 78, vol. IV), iar avocatul a prezentat un înscris prin care a

confirmat că Levința Pavel cunoaște despre data, ora și locul ședinței și este de acord

ca cauza penală să fie examinată în absența acestuia, fiind executată procedura citării

legale.

3

Colegiul penal a precizat că, la pronunțarea sentinței instanța de fond corect a

stabilit circumstanțele de fapt, de drept și just a concluzionat că, anume inculpatul a

săvârșit infracțiunea incriminată. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea

de probe acumulate la faza de urmărire penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

aceasta este dovedită prin cumulul de probe cercetate în cadrul ședinței de judecată și

anume:

- declarațiile martorilor Corețchi Oleg, Sorici Petru, Poian Eugeniu, Badia

Roman, Spînu Elena, Rudco Valeriu;

- informația de la CRIS „Registru”, potrivit căreia pașaportul cetățeanului

Republicii Moldova cu seria B0301002 a fost eliberat pe numele lui Badea Roman

(f.d. 65, 67, vol. I);

- actele procesuale privind ridicarea originalului pașaportului cetățeanului

Republicii Moldova cu seria B0301002 pe numele lui Badea Roman, care confirmă că

asemenea pașaport nu a fost perfectat și eliberat pe numele lui Levința Pavel (f.d. 68-

70, 78, vol. I);

- extras din fișa personală pe numele lui Badea Roman, prin care suplimentar se

confirmă că, este deținătorul și posesorul pașaportului cetățeanului Republicii

Moldova cu seria B 0301002 (f.d. 71-76, vol. I);

- corespondența cu autoritățile române care confirmă că, copia cu conținut fals

pe numele lui Levința Pavel a fost prezentată cu scopul redobândirii de către acesta a

cetățeniei române (f.d. 97-103, vol. I);

- copiile documentelor pe numele lui Levința Pavel, prezentate de către

autoritățile României, prin care se confirmă intenția lui de a redobândi prin falsuri,

cetățenia României (f.d.97-115, vol. I);

- copia pașaportului cetățeanului Republicii Moldova cu seria B0301002 cu

conținut fals, care a fost autentificat de către notarul Rudco Valeriu, prin care se

confirmă confecționarea copiei pașaportului cu conținut fals pe numele lui Levința

Pavel (f.d. 100-101, vol. I);

- răspunsul notarului cu copiile anexă a registrului, prin care se confirmă că în

registrul notarului a fost înscris serviciului de autentificare notarială a copiei

pașaportului cu seria B0301002 pe numele lui Levința Pavel, (f.d. 117, vol. I);

- actele procesuale privind ridicarea registrelor notariale, care suplimentar

confirmă că, la 01 aprilie 2011, notarul public Rudco Valeriu a autentificat copia cu

conținut fals a pașaportului cu seria B0301002 pe numele lui Levința Pavel (f.d. 118-

127, vol. I);

4

- extras din registrele notariale în care este înscris faptul juridic că, la 01 aprilie

2011 notarul public Rudco Valeriu a autentificat copia pașaportului cu seria

B0301002 pe numele lui Levința Pavel (f.d. 128-129, vol. I);

- rapoartele de expertiză grafoscopică în privința lui Poedinoc Ludmila,

Corețchi Oleg, Poian Eugen, Spînu Elena, Rudco Valeriu și Levința Pavel, prin care a

fost elucidat faptul că, nu ei au efectuat semnături în documentele oficiale, ceea ce

demonstrează organizarea activității infracționale de către Levința Pavel (f.d. 1-74,

vol. II);

- informația de la Poliția de frontieră prin care se confirmă că, la 11 aprilie 2011,

Poedinoc Ludmila nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova (f.d. 95, 97-98, vol. II);

- ordonanța privind încetarea urmăririi penale cu liberarea de răspundere penală

în baza art.55 Cod penal, în privința lui Poian Eugen și Sorici Petru, prin care se

confirmă constatarea faptului infracțional, precum și rolul fiecăruia dintre participanți

(f.d. 106-112, vol. II);

- sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2014, pronunțată în

privința lui Corețchi Oleg, prin care acesta a fost condamnat în baza art. 42 alin. (4,5)

art. 361 alin. (2) lit. b) și c) din Cod penal, prin care suplimentar se confirmă

constatarea faptului infracțional, precum și rolul fiecăruia dintre participanți (f.d. 122-

124, vol. II).

Instanța de apel examinând materialul probator, audiind participanții la proces,

prin prisma argumentelor expuse în apel, a considerat justă soluția primei instanțe,

privind constatarea vinovăției inculpatului, iar pedeapsa fiind una proporțională

acțiunilor comise.

În opinia instanței de apel la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de

prevederile art. 61 alin. (1), 75 alin. (1) Cod penal, de circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei și anume, de caracterul prejudiciabil al

infracțiunii, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de persoana

inculpatului, anterior fiind condamnat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării lui, de comportamentul acestuia de până și după comiterea infracțiunii.

Prin urmare, instanța de apel a considerat lipsa temeiurilor de achitare a

inculpatului, de asemenea și a temeiurilor pentru aplicarea altei categorii de pedeapsă

care, va face imposibil atingerea scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a

inculpatului, cât și de prevenirea comiterii a altor infracțiuni din partea lui și a altor

persoane.

avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Levința Pavel, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că:

- decizia instanței de apel ca și sentința de condamnare a lui Levința Pavel s-a

bazat pe sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2014, emisă în

5

privința lui Corețchi Oleg, însă inculpatul nu a participat la examinarea cauzei penale

în privința ultimului și prin urmare, nu a fost informat la timp despre sentința emisă, și

respectiv, nu a avut posibilitate de a o ataca. Mai mult, reieșind din prevederile art.

401 Cod de procedură penală, Levința Pavel nici nu intră în categoria persoanelor care

pot declara apel împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

25 martie 2014;

- sentința se bazează pe declarațiile unor martori care confirmă vina lui Levința

Pavel în comiterea infracțiunii incriminate, însă instanțele de apel și de fond nu au

apreciat, în mod obiectiv, declarațiile lor, cu atît mai mult că, alți martori audiați în

cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată nu au confirmat nici într-un fel, faptul

că Levința Pavel a confecționat, sau a prezentat, sau că el, cel puțin, știa despre

falsificarea copiei pașaportului său, informația furnizată de ei neavînd nici o relevanță

asupra acestei cauze penale;

- instanțele de fond neîntemeiat nu au reținut nici o circumstanță atenuantă, deși

Levința Pavel este căsătorit, are trei copii minori la întreținere, este angajat în calitate

de director la SRL „VP & OFIR”, are grad de invaliditate în urma torturii în poliție;

- vina lui Levința Pavel în falsificarea documentului de identitate nu a fost

confirmată prin probe pertinente și concludente, iar acțiunile lui de colectare a actelor

pentru perfectarea pașaportului român au fost legale și nu constituie elemente ale

componenței infracțiunii încriminate, iar prin probele examinate în proces nu a fost

stabilită persoana, care a falsificat pașaportul inculpatului.

5.1. Recurs ordinar împotriva hotărârilor a depus și avocatul Dumneanu Radu în

numele inculpatului Levința Pavel, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, solicitând casarea acestora cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a indicat:

- atât în sentința instanței de fond, cât și în decizia instanței de apel s-a menționat

expres că calitatea de document oficial a copiei pașaportului, în care au fost introduse

datele de identitate ale numitului Levința Pavel, i-a fost atribuită doar în rezultatul

autentificării ilegale de către notar a înscrisului respectiv. În așa mod, este evident că,

în speța dată era imposibilă obținerea copiei legalizate a pașaportului în care au fost

introduse datele de identitate ale numitului Levința Pavel, fără participarea persoanei

publice, împuternicite cu dreptul de a desfășura activitatea notarială;

- instanțele de judecată au constatat circumstanțele de fapt ale pricinii, însă este

inadmisibilă presupunerea că ar fi existat în realitate un document fals (în calitate de

obiect material al infracțiunii), până la autentificarea înscrisului respectiv de către

notarul Rudco Valeriu. Respectiv, circumstanțele invocate fac evidente concluzia că

persoana publică, împuternicită să desfășoare activitatea notarială, autentificând copia

unui act fără a i se prezenta originalul acestuia, a atribuit ilegal calitatea de document

oficial unui înscris prin depășirea atribuțiilor de serviciu și comiterea faptei

6

prejudiciabile prevăzute de art.328 Cod penal, fapt care face certă concluzia că acesta

a participat la comiterea presupuselor fapte prejudiciabile;

- o copie a unui act în care se conțin date despre identitatea unei persoane, fără a

exista în fapt obiectul material, nu poate duce la tragerea la răspundere penală a unei

persoane în baza art.361 Cod penal, ori procurorul nu a prezentat careva date, iar din

declarațiile martorilor depuse în cadrul cercetării judecătorești reiese că nici nu a

existat un astfel de act oficial cu date falsificate;

- instanța de fond și cea de apel au pus la baza soluțiilor ordonanța din

20.03.2015, emisă în privința lui Poian Eugeniu și Sorici Petru, precum și sentința de

condamnare a lui Corețchi Oleg, emisă la 25.03.2014, însă acestea nu au fost

contestate de părțile în proces, respectiv legalitatea acestora nu a fost verificată de

către procurorul ierarhic superior și nici de către instanța de apel sau cea de recurs;

- instanța de apel era obligată să stabilească corect circumstanțele de fapt ale

pricinii și să dispună calificarea corectă a acțiunilor inculpatului, obligație care,

potrivit art. 113 alin. (2) Cod penal și art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

urmează să fie executată la toate fazele procesului penal din oficiu, fără a fi necesară

invocarea acestora de către apelant.

a depus referință procurorul, prin care s-a expus întru respingerea acestuia, deoarece

temeiurile invocate au fost obiect de examinare la judecarea cauzei în instanțele de

fond și asupra cărora s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate, iar decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală fiind legală

și întemeiată.

fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Țurcan

Veaceslav și Dumneanu Radu în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiate.

La adoptarea soluției, instanța de recurs ordinar a menționat că recursurile

declarate nu conțin referire la concrete erori de drept și clar definite, iar împrejurările

enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis eroare de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, că în acțiunile inculpatului au fost întrunite

elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

prevederile art. 453 alin. 1) Cod de procedură penală și art. 6 C.E.D.O. a contestat la

25 iulie 2016 cu recurs în anulare decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 18 mai 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

februarie 2016, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În susținerea cerințelor sale, recurentul a invocat că, instanța de recurs

insuficient și-a motivat soluția nerespectând cerințele art. 6 C.E.D.O., încălcând

dreptul la un proces echitabil, ce constituie viciu fundamental, invocând că:

7

- instanțele ierarhic inferioare la baza sentinței de condamnare a lui Levința Pavel

s-au axat pe sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 martie 2014, emisă în

privința lui Corețchi Oleg și declarațiile martorilor Corețchi Oleg, Poian Eugen și

Sorici Petru care combat argumentele inculpatului. Totodată, motivele expuse în

recurs de partea apărării nu au fost combătute, iar instanța de recurs nu a dezvăluit

poziția sa vis-a-vis de sentința emisă în privința lui Corețchi Oleg;

- C.E.D.O în cauza Hiro Balani vs Spania, din 9 decembrie 1994, a constat о

încălcarea a art. 6§1 a Convenției și a reiterat, că ”întrebările cele mai importante

pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărîre. În cazul cînd

instanța s-a abținut de la furnizarea acestui răspuns, fără a acorda posibilitatea de a

ști dacă acest mijloc a fost neglijat sau respins, și, în ultimul caz, cauzele acestei

respingeri, Ct.E.D.O. a conchis, în consecință încălcarea art. 6§1;

- sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25.03.2014 (devenită

irevocabilă la 10.04.2015), prin care Corețchi Oleg recunoscându-și vina a fost

condamnat în baza art. 42 alin. (4), (5), 361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pentru

faptul că a contribuit la confecționarea, deținerea și folosirea documentului oficial cu

seria B nr. 0301002, împreună cu Levința Pavel și astfel, fiind dovedită vina

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu, nu poate fi

acceptată ca probă principală și, cu atât mai mult, pusă integral la baza condamnării

lui Levința Pavel din următoarele considerente:

a) potrivit pct.1 din sentința nominalizată (f.d.122, vol.II), instanța a constatat că

,,Corețchi Oleg, este învinuit de faptul, că, în luna martie 2011, la instigarea lui

Levința Pavel de a confecționa pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, precum

și a copiei corespunzătoare cu asemenea conținut fals, a primit de la ultimul copia

buletinului de identitate care conținea date cu caracter personal pe numele lui

Levința Pavel Ștefan, născut la 08.09.1974, și care urmărea scopul redobândirii

cetățeniei române, pe care personal i-а transmis-o lui Poian Eugeniu, și pe care l-a

instigat în interesul lui Levința Pavel, la organizarea confecționării, deținerii și

folosirii pașaportului cetățeanului Republicii Moldova pe numele lui Levința Pavel

Stefan, născut la 08.09.1974, precum și a copiei corespunzătoare cu asemenea

conținut fals și autentificarea notarială a acesteia. În continuare, Poian Eugen în

participație cu Sorici Pentru, au confecționat și după confecționare, deținând și folosind

pașaportul fals pe numele lui Levința Pavel, precum și a copiei corespunzătoare cu

asemenea conținut fals, la data de 01.04.2011, au obținut la notarul Rudco Valeriu,

cu sediul biroului notarial în mun. Chișinău, str. G. Coșbuc, 13, ap. 2, autentificarea

copiei pașaportului cu seria В nr. 0301002, pe numele lui Levința Pavel Ștefan,

născut la 08.09.1974, ca fiind una veridică’’, prin urmare, rezultă că Levința Pavel a

avut calitatea de instigator și nicidecum de organizator, iar Poian Eugeniu, în

participație cu Sorici Petru - de autori, deoarece ei au confecționat documentul

respectiv;

8

b) încadrarea juridică a acțiunilor lui Levința Pavel, emisă în sentința pe numele

lui Corețchii Oleg, în calitate de instigator și complice vine în contradicție și cu

calificarea acțiunilor lui Levința Pavel, din ordonanța de punere sub învinuire din

23.12.2013 (f.d.142, vol. II), în care, acțiunile acestuia au fost încadrate potrivit

art.42 alin.(2), art.361 alin.(2) lit.(b) Cod penal - ’’contribuirea prin participație

complexă în calitate de autor la confecționarea, deținerea și folosirea de către mai

multe persoane a documentelor oficiale false”;

c) conform ordonanței de completare a învinuirii aduse lui Levința Pavel la

18.04.2014 (f.d.176-178, vol. II) (emisă după devenirea irevocabilă a sentinței

emisă în privința lui Corețchii Oleg), procurorul a considerat, că Levința Pavel este

autor, organizator și instigator la confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, aceiași situație se repetă și în rechizitoriu (f.d.230 –

238, vol. II);

d) concluzia instanței de judecată expusă în sentința dată în privința lui Corețchii

Oleg contravine nu numai încadrării juridice a lui Levința Pavel dar și a lui Poian

Eugen și Sorici Petru. Astfel, conform ordonanței procurorului din 20.03.2014

(f.d.106-112, vol. II) prin care în privința ultimilor doi a fost încetată urmărirea

penală, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art. 55 Cod penal, s-a

stabilit, că aceștea au comis participația complexă în calitate de instigator si

complice (f.d.106, vol. II).

- consideră că recunoașterea sentinței emise în privința lui Corețchii Oleg în

calitate de probă de bază a culpabilității lui Levința Pavel este о eroare gravă a

instanței, care a afectat soluția dată în final de instanța de recurs;

- mai invocă recurentul că CEDO, în art. 13, garantează oricărei persoane, ale

cărei drepturi sau libertăți recunoscute de Convenție au fost încălcate dreptul de a se

adresa unei instanțe naționale care să se pronunțe cu privire la aceste încălcări. În

speță, în afară și supra violării dreptului la un proces echitabil, instanța de recurs a

neglijat și art. 13 CEDO, prin faptul, că urma să se expună integral asupra tuturor

motivelor invocate;

- recurentul consideră că dreptul la un recurs efectiv a fost afectat și prin faptul,

că partea apărării a mizat pe recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel,

care nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, în pofida acestui fapt,

instanța de recurs a lăsat năzuințele părții apărării fără un comentariu, analiză și

acceptare (sau dezacord) cu încălcările drepturilor lui Levinta Pavel admise în cadrul

urmăririi penale și judecarea cauzei.

materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal

concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

9

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar

aliniatul (2) al aceluiași articol, prevede că, recursul în anulare este inadmisibil dacă

nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art. 6 pct. 44) Codului de procedură penală, prin viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se înțelege o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Astfel, una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este

motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise la judecarea

cauzei în atare mod încât eroarea respectivă să cadă sub incidența noțiunii de viciu

fundamental.

Conform art. 456 alin. (1) în coroborare cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului în anulare

declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În cererea de recurs în anulare, recurentul menționează că viciile fundamentale

în cadrul procedurii precedente, care au afectat hotărârile pronunțate se exprimă prin

încălcarea esențială a dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, garantat de

art.6 CEDO, invocând precum că „instanțele ierarhic inferioare la baza sentinței de

condamnare a lui Levința Pavel s-au axat pe sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 25 martie 2014, emisă în privința lui Corețchi Oleg și declarațiile

martorilor Corețchi Oleg, Poian Eugen și Sorici Petru care combat argumentele

inculpatului. Totodată, motivele expuse în recurs de partea apărării nu au fost

combătute, iar instanța de recurs nu a dezvăluit poziția sa vis-a-vis de sentința

emisă în privința lui Coretchi Oleg’’, Colegiul penal atestă că aceste motive

reprezintă opinia subiectivă a recurentului și nu pot fi acceptate, fiind neîntemeiate, or

după cum rezultă din materialele cauzei și anume din conținutul sentinței primei

instanțe (f.d. 53-61, vol. IV), a deciziei instanței de apel (f.d. 110-122, vol. IV) și a

deciziei instanței de recurs ordinar (f.d. 144-154, vol. IV), instanțele ierarhic

inferioare la examinarea cauzei penale respective, au respectat toate normele

procesual penale prevăzute în Codul de procedură penală, precum și s-au conformat

cerințelor art. 6 CEDO, asigurându-i inculpatului dreptul la un proces echitabil,

vinovăția acestuia fiind legal stabilită în baza cumulului de probe administrat, cercetat

și verificat în prezenta cauză penală, totodată, atât instanța de apel, cât și instanța de

recurs ordinar, în deciziile sale au supus atenției chestiunile esențiale invocate în

cererile de apel și respectiv de recurs ordinar, pronunțându-se argumentat asupra

tuturor criticilor esențiale ale apelantului și recurenților, astfel adoptând hotărâri

legale și întemeiate, ce în opinia instanței de recurs în anulare nu sunt afectate de viciu

10

fundamental, sub aspectul invocat de recurent, fiind cert constatat că inculpatul

Levința Pavel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal în

calitate de autor, organizator și instigator.

Totodată, cu referire la celelalte motive invocate în prezentul recurs în anulare,

descrise în pct. 8 a prezentei decizii, Colegiul penal conchide că sunt irelevante în

cadrul unui recurs în anulare, or, aceste circumstanțe constituie o opinie eronată a

recurentului ce manifestă un dezacord cu aprecierea probelor, în condițiile în care,

asemenea critici nu pot constitui temei de recurs în anulare, or aprecierea probelor

constituie o prerogativă exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța

de recurs în anulare examinează cauza numai sub aspectul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

În același context, se reține că instanța de recurs ordinar, în corespundere cu

prevederile art. 432, 435 Cod de procedură penală, și-a motivat corect soluția adoptată

în decizia sa (f.d.144-154, vol. IV), prin care a respins ca inadmisibile recursurile

ordinare și a menținut hotărârea contestată, argumente pe care instanța de recurs în

anulare le acceptă și le însușește, or, conform prevederilor art. 453, 455 Cod de

procedură penală, una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este

motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la

judecarea cauzei și care poate constitui un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea atacată, iar cele invocate de recurent nu denotă

careva erori esențiale de drept, care ar fi afectat hotărârile atacate.

Mai mult, este important de a specifica că decizia Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 18 mai 2016, în baza art. 466 Cod de procedură penală, a

devenit definitivă și irevocabilă, iar hotărârea judecătorească irevocabilă, împiedică

redeschiderea procesului penal cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să

afecteze hotărârea pronunțată. Însă, în cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost

constatată.

Față de cele ce preced, se menționează că dreptul la un proces echitabil,

consfințit în articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, enunță preeminența principiului supremației dreptului,

iar unul din elementele definitorii ale acestui principiu este garantarea securității

raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că o soluție definitivă a oricărui

litigiu, inclusiv de natură penală, nu trebuie rediscutată.

Or, principiul securității raporturilor juridice, cere, inter alia, ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs. România, Nr.28342/95&62,

28 octombrie 1999).

11

La fel, Colegiul atestă că recurentul mai invocă încălcarea art. 13 din

Convenție, dreptul la recurs efectiv, Colegiul penal reține că motivul dat nu poate fi

acceptat, constatându-se că condamnatul Levința Pavel a beneficiat de dreptul la apel,

recurs ordinar și recurs în anulare, iar discriminarea lui nu este motivată în prezentul

recurs în anulare.

În consecință, Colegiul penal nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera

casarea hotărârii atacate, sub aspectele invocate, acestea fiind declarative și vădit

neîntemeiate în speța dată, iar decizia instanței de recurs ordinar din 18 mai 2016 este

întemeiată, motivată și legală, astfel instanța de recurs ordinar nu a comis nici o eroare

de drept, care ar putea fi considerată ca un viciu fundamental în cauză și ar putea duce

la casarea hotărârii irevocabile.

Astfel, în temeiul celor menționate, Colegiul penal consideră recursul în anulare

declarat de avocatul Zamfir Pavel în numele condamnatului Levința Pavel, ca

inadmisibil, acesta fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Zamfir Pavel

în numele condamnatului Levința Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 18 mai 2016, în cauza penală privindu-l pe Levința Pavel

Ștefan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 noiembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

12