1ra-1524/2021 — art. 186 alin. 3 lit. b; 186 alin. 4; 186 alin. 5 CP

1ra-1524/2021 — art. 186 alin. 3 lit. b; 186 alin. 4; 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1524/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și

de către avocatul Ailoi Ion în numele inculpatului Iurcu Piotr, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 martie

2021 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 aprilie 2020, în

cauza penală privindu-i pe

Caledji Ivan Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat Xxxxx r-nul Xxxxx s. Xxxxx str. Xxxxx;

Iurcu Piotr Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat Xxxxx, r-nul Xxxxx s. Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Ivan Xxxxx și Iurcu Piotr Xxxxx au fost recunoscuți vinovați și condamnați în

baza:

- art. 186 alin.(3) lit.b) Cod penal (parte vătămată Onu Veniamin), la câte 2

ani 6 luni, închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

fiecare;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (parte vătămată Pascal Victor), la câte 5 ani 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fiecare;

- art. 186 alin. (5) Cod penal (parte vătămată Cepoi Victor), la câte 7 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fiecare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, le-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de câte 7 ani 6 luni, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, fiecare.

Potrivit prevederilor art. 901 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea

pedepsei cu închisoarea stabilite prin sentință, după cum urmează: Caledji Ivan

1

urmează să execute real pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul de pedeapsă

sub formă de închisoare rămas, de 3 ani și 6 luni, după ispășirea termenului real

stabilit, s-a dispus a fie suspendat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, fiind

obligat: să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului care exercită

controlul asupra comportării celui condamnat; să participe la un program special

de tratament sau de consiliere în vederea reducerii recidivei de infracțiune.

Potrivit art. 901 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei cu

închisoare stabilită prin sentință, după cum urmează: Iurcu Piotr urmează să

execute real pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul de pedeapsă sub

formă de închisoare rămas de 2 ani și 6 luni, după ispășirea termenului real

stabilit, s-a dispus a fi suspendat pe o perioadă de probațiune de 5 ani, fiind

obligat: să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului care exercită

controlul asupra comportării celui condamnat; să participe la un program special

de tratament sau de consiliere în vederea reducerii recidivei de infracțiune.

dată nestabilită de organul de urmărire penală, în urma înțelegerii prealabile și

de comun acord cu Iurcu P. și alte persoane la moment nestabilite de către

organul de urmărire penală, având un plan dinainte elaborat al activității

infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru comiterea mai multor

infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat, ulterior, în vederea

realizării intenției infracționale, la data de 27 februarie 2019, în jurul orei 18:47

min., acționând cu intenție directă, înțelegând caracterul ilegal și prejudiciabil al

acțiunilor, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea

acestora, având scopul însușirii ilegale a bunurilor altor persoane prin

sustragere, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în casa de locuit

amplasată în mun. Xxxxx, or. Xxxxx, str.Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un

colier pentru dame din aur cu greutatea de 15 gr. la preț de 8 000 lei, o brățară de

mână din aur pentru dame cu greutatea 15 gr. la preț de 8000 lei, o pereche de

cercei din aur cu greutatea de 2 gr. la preț de 1 000 lei, o pereche de cercei din aur

cu pietricele, cu greutatea de 2 gr. la preț de 1 000 lei, o cruce din aur pentru copii

cu greutatea de 1,5 gr. la preț de 800 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Onu Veniamin,

daună materială considerabilă în valoare totală de 18 800 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Caledji

I. a comis infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal,

individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în locuință, cu cauzarea daunelor în proporții considerabile, săvârșit de un

grup criminal organizat.”

Tot Caledji I., la o dată nestabilită de organul de urmărire penală, în urma

înțelegerii prealabile și de comun acord cu Iurcu P. și alte persoane la moment

nestabilite de către organul de urmărire penală, având un plan dinainte elaborat

al activității infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru comiterea

2

mai multor infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat, ulterior, în

vederea realizării intenției infracționale, la data de 12 martie 2019, în intervalul

de timp între ora 18:00 min. și până la ora 21:00 min., acționând cu intenție

directă, înțelegând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, având scopul

însușirii ilegale a bunurilor altor persoane prin sustragere, prin forțarea ușii din

termopan, au pătruns în casa de locuit din str. Xxxxx, or. Xxxxx, mun. Xxxxx, de

unde pe ascuns au sustras 4 inele din aur pentru femei la preț de 2 000 euro, care

conform ratelor de schimb a BNM constituie 38 403 lei, un ceas de marca

„Armani Exchange” la preț de 600 dolari SUA, care conform ratelor de schimb a

BNM constituie 10 245 lei, un ceas de marca „Invicta” la preț de 1500 dolari SUA,

care conform ratelor de schimb a BNM constituie 25 614 lei, un ceas de marca

„Michael Kors” la preț de 300 euro, care conform ratelor de schimb a BNM

constituie 5 760 lei, un ceas de marca „Rolex” la preț de 200 dolari SUA, care

conform ratelor de schimb a BNM constituie 3 415 lei, un ceas cu pietre de marcă

necunoscută la preț de 500 euro, care conform ratelor de schimb a BNM

constituie 9 600 lei, un set de bijuterii de marca „Swarovski” la preț de 700 euro,

care conform ratelor de schimb a BNM constituie 13 441 lei, un inel din aur alb cu

piatră de safir la preț de 800 euro, care conform ratelor de schimb a BNM

constituie 15 361 lei, un inel din aur galben la preț de 200 euro, care conform

ratelor de schimb a BNM constituie 3840 lei, un inel din aur galben cu diamante

și piatră roz la preț de 400 dolari SUA, care conform ratelor de schimb a BNM

constituie 6 830 lei, un ceas de marca „Dolce&Gabbana” la preț de 200 euro, care

conform ratelor de schimb a BNM constituie 3 840 lei, un ceas cu pietre prețioase

la preț de 700 euro, care conform ratelor de schimb a BNM constituie 13 441 lei,

un ceas cu brățară din cauciuc de culoare roșie la preț de 100 dolari SUA, ce

conform ratelor deschimb a BNM constituie 1 707 lei, un set de brățări pentru

bărbați din piele și pietre negre la preț de 200 dolari SUA, ce conform ratelor de

schimb a BNM constituie 3 415 lei, un set constituit din colier și brățară cu perle

albe pentru femei la preț de 3 000 lei, 15 perechi de cercei din aur pentru femei la

preț total de 500 euro, care conform ratelor de schimb a BNM constituie 9 600 lei,

10 brățări din aur pentru femei la preț total de 200 euro, care conform ratelor de

schimb a BNM constituie 3 840 lei, 3 lănțișoare din aur pentru femei la preț total

de 300 dolari SUA, care conform ratelor de schimb a BNM constituie 5 122 lei, o

cutie pentru păstrarea bijuteriilor la preț de 150 dolari SUA, care conform ratelor

de schimb a BNM constituie 2 561 lei, un ceas pentru femei de model „Philip

Persio” la preț de 1 000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul

comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Pascal Victor daună materială

în sumă totală de 180 035 lei, ce constituie proporții mari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate,

Caledji I. a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, „furt,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință,

săvârșit de un grup criminal organizat, cu cauzarea de daune în proporții mari.”

Tot Caledji I., la o dată nestabilită de organul de urmărire penală, în urma

3

înțelegerii prealabile și de comun acord cu Iurcu P. și alte persoane la moment

nestabilite de către organul de urmărire penală, având un plan dinainte elaborat

al activității infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru comiterea

mai multor infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat, ulterior, în

vederea realizării intenției infracționale la data de 25 martie 2019, în intervalul

orelor 18:00 până la 20:00, acționând cu intenție directă, înțelegând caracterul

ilegal și prejudiciabil al acțiunilor, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind

conștient survenirea acestora, având scopul însușirii ilegale a bunurilor altor

persoane prin sustragere, prin forțarea ușii din termopan, au pătruns în casa de

locuit amplasată în mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx, de unde au sustras pe

ascuns un safeu metalic la preț de 10 000 lei, în care se afla o armă de foc de

model „CZ-83”, calibru 9x18mm, cu nr. XXXXX, la preț de 6 000 lei, o brățară din

aur marca „Bismarck”, cu masa de 100gr. la preț de 60 000 lei, o brățară pentru

dame confecționată din aur cu pietre scumpe la preț de 10 000 lei, un lănțișor din

aur marca „Bismarck”, cu masa de 700 gr. la preț de 420 000 lei, după care cu

bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții

vătămate Cepoi Victor, daună materială în valoare totală de 506 000 lei, ce

constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate,

Caledji I. a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal, „furt,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință,

săvârșit de un grup criminal organizat, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de

mari".

Iurcu P., la o dată nestabilită de organul de urmărire penală, în urma

înțelegerii prealabile și de comun acord cu Caledji I. și alte persoane la moment

nestabilite de către organul deurmărire penală, având un plan dinainte elaborat

al activității infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru comiterea

mai multor infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat, ulterior, în

vederea realizării intenției infracționale, la data de 27 februarie 2019 în jurul orei

18 și 47 min., acționând cu intenție directă, înțelegând caracterul ilegal și

prejudiciabil al acțiunilor, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind conștient

survenirea acestora, având scopul însușirii ilegale a bunurilor altor persoane prin

sustragere, prin forțarea geamului din termopan, au pătruns în casa de locuit

amplasată în mun. Xxxxx, or. Xxxxx, str. Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un

colier pentru dame din aur cu greutatea de 15 gr., la preț de 8000 lei, o brățară de

mână, din aur, pentru dame cu greutatea 15 gr., la preț de 8000 lei, o pereche de

cercei din aur cu greutatea de 2 gr. la preț de 1000 lei, o pereche de cercei din aur

cu pietricele, cu greutatea de 2 gr. la preț de 1000 lei, o cruce din aur pentru copii

cu greutatea de 1,5 gr. la preț de 800 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul comiterii infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Onu Veniamin,

daună materială considerabilă în valoare totală de 18 800 lei.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate,

Iurcu P. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal,

„furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în

4

locuință, cu cauzarea daunelor în proporții considerabile, săvîrsit de un grup criminal

organizat.”

Tot el, la o dată nestabilită de organul de urmărire penală, în urma

înțelegerii prealabile și de comun acord cu Caledji I. și alte persoane la moment

nestabilite de către organul deurmărire penală, având un plan dinainte elaborat

al activității infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru comiterea

mai multor infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat, ulterior, în

vederea realizării intenției infracționale, la data de 12 martie 2019, în intervalul

de timp între ora 18 și 00 min. și până la ora 21 și 00 min., acționând cu intenție

directă, înțelegând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, având scopul

însușirii ilegale a bunurilor altor persoane prin sustragere, prin forțarea ușii din

termopan, au pătruns în casa de locuit din str. Xxxxx, or. Xxxxx, mun. Xxxxx, de

unde pe ascuns au sustras 4 inele din aur pentru femei la preț de 2000 euro, ce

conform ratelor de schimb a BNM constituie 38403 lei, un ceas de marca „Armani

Exchange” la preț de 600 dolari SUA, ce conform ratelor de schimb a BNM

constituie 10245 lei, un ceas de marca „Invicta” la preț de 1500 dolari SUA, ce

conform ratelor de schimb a BNM constituie 25614 lei, un ceas de marca

„Michael Kors” la preț de 300 euro, ce conform ratelor de schimb a BNM

constituie 5760 lei, un ceas de marca „Rolex” la preț de 200 dolari SUA, ce

conform ratelor de schimb a BNM constituie 3415 lei, un ceas cu pietre de marcă

necunoscută la preț de 500 euro, ce conform ratelor de schimb a BNM constituie

9600 lei, un set de bijuterii de marca „Swarovski” la preț de 700 euro, ce conform

ratelor de schimb a BNM constituie 13441 lei, un inel din aur alb cu piatră de

safir la preț de 800 euro, ce conform ratelor de schimb a BNM constituie 15361

lei, un inel din aur galben la preț de 200 euro, ce conform ratelor de schimb a

BNM constituie 3840 lei, un inel din aur galben cu diamante și piatră roz la preț

de 400 dolari SUA, ce conform ratelor de schimb a BNM constituie 6830 lei, un

ceas de marca „Dolce&Gabbana” la preț de 200 euro, ce conform ratelor de

schimb a BNM constituie 3840 lei, un ceas cu pietre prețioase la preț de 700 euro,

ce conform ratelor de schimba BNM constituie 13441 lei, un ceas cu brățară din

cauciuc de culoare roșie la preț de 100 dolari SUA, ce conform ratelor de schimb

a BNM constituie 1707 lei, un set de brățări pentru bărbați din piele și pietre

negre la preț de 200 dolari SUA, ce conform ratelor de schimb a BNM constituie

3415 lei, un set constituit din colier și brățară cu perle albe pentru femei la preț

de3000 lei, 15 perechi de cercei din aur pentru femei la preț total de 500 euro, ce

conform ratelorde schimb a BNM constituie 9600 lei, 10 brățări din aur pentru

femei la preț total de 200 euro, ce conform ratelor de schimb a BNM constituie

3840 lei, 3 lănțișoare din aur pentru femei lapreț total de 300 dolari SUA, ce

conform ratelor de schimb a BNM constituie 5122 lei, o cutie pentru păstrarea

bijuteriilor la preț de 150 dolari SUA, ce conform ratelor de schimb a BNM

constituie 2561 lei, un ceas pentru femei de model „Philip Persio” la preț de 1000

lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii,

cauzându-i părții vătămate Pascal Victor, daună materială în sumă totală de 180

5

035 lei, ce constituie proporții mari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate,

Iurcu Piotr Xxxxx a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal,

individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în locuință, săvârșit de ungrup criminal organizat, cu cauzarea de daune în

proporții mari.”

Tot el, la o dată nestabilită de organul de urmărire penală în urma

înțelegerii prealabile și de comun acord cu Caledji Ivan Xxxxx și alte persoane la

moment nestabilite de către organul deurmărire penală, având un plan dinainte

elaborat al activității infracționale comune, s-au organizat în prealabil pentru

comiterea mai multor infracțiuni și au constituit un grup criminal organizat,

ulterior, în vederea realizării intenției infracționale la data de 25 martie 2019, în

intervalul orelor 18 și 00 min pînă la 20 și 00 min, acționând cu intenție directă,

înțelegând caracterul ilegal și prejudiciabil al acțiunilor, prevăzând urmările

prejudiciabile și dorind conștient survenirea acestora, având scopul însușirii

ilegale a bunurilor altor persoane prin sustragere, prin forțarea ușei din

termopan au pătruns în casa de locuit amplasată în mun. Xxxxx, or. Xxxxx, str-la

xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic la preț de 10000 lei, în care

se afla o armă de foc de model ,,CZ-83”, calibru 9 X 18 mm., cu nr. XXXXX, la

preț de 6000 lei, o brățară din aur marca ,,Bismarck”, cu masa de 100 g., la preț de

60000 lei, o brățară pentru dame confecționată din aur cu pietre scumpe, la preț

de 10000 lei, un lănțișor din aur marca „Bismarck”, cu masa de 700 g., la preț de

420000 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii,

astfel cauzându-i părții vătămate Cepoi Victor, daună materială în valoare totală

de 506000 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de judecată a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate,

Iurcu P. a comis infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal,

individualizată prin „furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în locuință, săvârșit de un grup criminal organizat, cu cauzarea de daune în

proporții deosebit de mari”.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Iurcu P. să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza: art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis; art. 186 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis; art. 186 alin. (5) Cod penal, la 9 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 84 Cod

penal, prin cumul parțial al pedepselor, a-i aplica lui Iurcu P., pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis. Caledji I. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.

(3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis; art. 186 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis; art. 186 alin. (5) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 84 Cod penal, prin

6

cumul parțial al pedepselor, a-i aplica lui Caledji I., pedeapsa pe un termen de 11

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat:

- pedeapsa stabilită inculpaților, prin dispunerea suspendării condiționate

după ispășirea termenului real stabilit, a executării pedepsei, este prea blândă în

raport cu fapta incriminată și nu își va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea de comitere din partea acestuia a unor

infracțiuni similare, or, aplicarea unei asemenea pedepse nu v-a duce la

restabilirea echității sociale și corectarea vinovatului;

- în cadrul examinării cauzei date în instanța de fond, a pledat ca în privința

inculpaților Iurcu P. și Caledji I. să fie aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

deoarece potrivit prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunile comise de inculpați

fac pate din categoria celor grave și constituie o pluralitate de infracțiuni,

săvârșite sub forma unui concurs de infracțiuni, prin participație, circumstanțe

din care se deduce gravitatea faptei și consecințele negative asupra societății, ce

creează o temere în societate, că drepturile prevăzute de constituție nu sunt

garantate de către stat;

- nu poate fi reținut argumentul instanței de fond precum că, în acțiunile

inculpaților nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante, or, în cadrul

cercetării judecătorești a fost stabilit faptul că, infracțiunile au fost săvârșite prin

forma de participație, grup criminal organizat;

- instanța de fond neîntemeiat a dispus suspendarea parțială a executării

pedepsei cu închisoare în privința inculpaților, în contextul în care nici unul din

inculpați vina în săvîrșirea infracțiunii nu au recunoscut-o, iar unul dintre

inculpați s-a eschivat de la prezentarea în ședințele de judecată.

3.2 Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatului Caledji I., care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Caledji I. să

fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea cererii de apel, a indicat:

- instanța de judecată în partea descriptivă a sentinței, descrie mijloace de

probă examinate în ședința de judecată - declarațiile părților vătămate, martorilor,

procesele verbale a acțiunilor de urmărire penală și corpurile delicte. Totodată, în

partea motivată a sentinței lipsește aprecierea instanței a probelor prezentate de

către părți, în susținerea pozițiilor în cadrul procesului de judecată;

- din conținutul sentinței nu este clar din care totalitate a probelor instanța de

judecată a ajuns la concluzia referitor la vinovăția inculpatului Caldeji I. în

comiterea infracțiunilor. Totodată, nu este clar de ce faptul depistării unor bunuri

presupus sustrase de la părțile vătămate depistate în automobilul lui Iurcu P.

confirmă vinovăția inculpatului Caledji I. în comiterea furturilor, or, automobilul

aparține lui Iurcu P.;

- nu este clară nici poziția instanței referitor la înregistrările video în care

chipurile apar inculpații. Astfel de înregistrări video nu au fost cercetate în

ședința de judecată pe episoade. În imaginele video prezentate pe aceste două

7

episoade apar două persoane în costume sportive, iar din imagini nu este posibil

de a stabili identitatea acestor persoane;

- inculpatul Caldeji I. în cadrul interogării în ședința de judecată a

comunicat instanței de judecată faptul că, nu a putut să comită astfel de

infracțiuni la data de 27.02.2019, 12.03.2019 și 25.03.2019, la datele respective

ultimul nu s-a aflat în raza municipiului Chișinău;

- pentru episoadele din 12.03.2019 și 25.03.2019, inculpatul dispune de alibi,

care este confirmat documentar și prin declarațiile martorilor Podsevalinicov

Andrei și Bogatîi Constantin. Deși, instanța de judecată a descris declarațiile

acestor martori în partea descriptivă a sentinței, însă nu a analizat aceste

declarații sub nici un aspect;

- prin certificatul nr. 01-08/2 din 14.01.2020, prezentat de către partea apărării

se confirmă faptul că, inculpatul Caledji Ivan a efectuat stagiul de practică de

antrenor la Instituția Municipală de Învățămînt Suplimentar ’”Școala specială

pentru copii și tineret a rezervei olimpice de luptă și box or. Tiraspol” și a

frecventat lecțiile de lupte libere în perioada 4-30 martie 2019;

- prin răspunsul nr. 03/1688 din 27.02.2020 a MAI al RMN, se constată că

conform înregistrărilor electronice inculpatul Caledji I. figurează în trecerea

frontierei de stat, la data de 04.03.2019 este înregistrată intrarea pe teritoriul RMN

și perfectarea permisului de ședere provizorie în baza cărții de migrație din

04.03.2019 până la 18.04.2019;

- circumstanțele indicate în aceste documente, prezentate ca probe de către

partea apărării, coroborează cu declarațiile inculpatului Caledji I. și declarațiile

martorilor Podsevalinicov Andrei și Bogatîi Constantin, care fiind sub jurământ

detaliat au relatat instanței regimul de antrenamente a inculpatului Caledji I. în

perioada 04.03.2019-30.03.2019, instanța nu a dat nici o apreciere acestor probe în

sentința atacată. Printre altele, martorii au declarat că, antrenamente se petreceau

în or. Tiraspol, ultimul antrenament se începea la orele 18.00-18.30 și se termina

pe la orele 20.00, astfel este absolut exclusă posibilitatea ca inculpatul Caledji I.

între aceste ore să comită infracțiuni în mun. Chișinău;

- careva probe, ce îl leagă pe inculpatul Caledji I. cu episoadele din

12.03.2019 și 25.03.2019, de către partea acuzării nu au fost administrate și

prezentate instanței de judecată, astfel condamnarea inculpatului pe aceste

episoade este una neîntemeiată și lipsită de o bază probantă;

- referitor la episodul din 27.02.2019, partea apărării a menționat că, pe data

de 27.02.2019 este ziua de naștere a lui Caledji F. care este fratele inculpatului

Caledji I., fapt confirmat prin copia certificatului de naștere. În ziua respectivă

toată familia inculpatului au sărbătorit ziua de naștere și s-au aflat în s. Xxxxx r-l

Ceadîr-Lunga;

- în urma perchizițiilor la domiciliul inculpatului careva lucruri furate nu au

fost depistate, totodată prin descifrările convorbirilor telefonice și localizarea

telefoanelor nu se constată prezența inculpatului Caledji I. la locurile comiterii

infracțiunilor sau comunicarea acestuia cu Iurcu Petru;

8

- de către instanța de judecată în mod eronat au fost aplicate prevederile art.

251 Cod de procedură penală, ce reglementează nulitatea actelor procesuale,

precum și prevederile art. 94 Cod de procedură penală, care stabilesc lista datelor

care nu pot fi admise ca probe;

- actele procesuale menționate de partea acuzării conțin niște date, care pun

la îndoială rezonabilă legalitatea acestora. Toate aceste acte au fost întocmite de

către OUP, Bîcu Daniel, însă apar îndoieli precum că, unele din acestea acțiuni au

fost efectuate de către acest OUP, care sunt întocmite cu scrisuri diferite, și după

timpul întocmirii actelor, el nu se afla la locul întocmirii, iar unii participanți la

efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală, fiind audiați în instanță de

judecată, au declarat că nu au participat la astfel de acțiuni. Astfel, faptele ce pun

la îndoială legalitatea acțiunilor organului de urmărire penală au fost constatate

în cadrul cercetării judecătorești și nu au putut fi invocate de către partea apărării

la etapa de urmărire penală. Astfel este eronată poziția instanței de fond referitor

la aplicabilitatea prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedurp penală;

- timpul efectuării cercetării la fața locului a automobilului indicat în

procesul verbal (23.00 - 23.31 adică 31 de minute) în cadrul căruia au fost ridicate

mai multe obiecte, nu corespunde cu timpul înregistrărilor video făcute cu

ajutorul camerei video de către criminalistul Munteanu Eduard;

- în cadrul cercetării judecătorești, de către partea acuzării au fost prezentate

în calitate de probe procese-verbale a acțiunilor de urmărire penală, acte din care

rezultă că OUP Sergiu Cazacu, cu vre-o câteva minute înainte de a prezenta

părților vătămate Onu Veniamin și Pascal Victor spre recunoaștere a obiectelor

ridicate din automobilul lui Iurcu Piotr, știa anume ce obiecte urmează de ridicat

din altă cauză penală și cui de prezentat, necătând că părțile vătămate în

plângerile lor nu au indicat astfel de obiecte și nu le-a descris până la prezentare

spre recunoaștere. Apoi peste cinci minute după recunoașterea obiectelor, părțile

vătămate prezintă CD-R cu imagini foto făcute anterior a obiectelor care făcea

parte din setul cu bunurile recunoscute și chiar cu obiectul recunoscut, adică

părțile vătămate știau din start ce obiecte vor fi prezentate spre recunoaștere și ce

obiecte să recunoască;

- alt argument din care rezultă că, probele au fost falsificate de către

reprezentanții organului de urmărire penală sunt chiar declarațiile părții

vătămate Pascal Victor. Astfel, organul de urmărire penală a întreprins acțiuni

pentru a falsifica probele acuzării;

- prezentarea obiectelor spre recunoaștere urmează a fi recunoscută

neîntemeiată, deoarece sunt încălcate esențial de către organul de urmărire penală

dispozițiile art. 117 Cod de procedură penală, ce duc la încălcarea drepturilor

inculpaților;

- conform fișei statistice nr. 1, anexate la materialele cauzei penale, rezultă că

cauza penală nr. xxxxx a fost pornită la 02.04.2019 pe faptul sustragerii pistolului

CZ-83 seria XXXXX la prețul de 6000 lei și nimic nu este menționat despre alte

obiecte. Procesul verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2019 ora 16.30 min. -

16.56 min., a domiciliului lui Cepoi Victor, la fel este întocmit cu încălcări. Astfel,

9

în procesul verbal nu este indicată adresa concretă unde se efectuează acțiunea de

urmărire penală și nu este indicat cu permisiunea cui se efectuează cercetarea la

fața locului (Vol.I f.d. 154);

- inculpaților li se încriminează precum că, ei au sustras careva bunuri din

casă lui Cepoi Victor, amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx,

fiind efectuate acțiuni de urmărire penală cu indicarea acestei adrese, însă fiind

audiat în calitate de partea vătămată, Cepoi Victor a menționat că, furtul

bunurilor a avut loc din casă amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la

xxxxx, ce aparține părinților săi, și că nu cunoaște cine locuiește pe adresa mun.

Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx;

- totalitatea acestor încălcări procesuale în mod inevitabil duc la nulitatea

probelor prezentate de către partea acuzării. Prin urmare, instanța de judecată

prin prisma prevederilor legale nu a fost în drept de a pune la baza unei sentințe

de condamnare aceste probe.

3.3 Avocatul Ailoi Ion în numele inculpatului Iurcu P., care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe toate trei capete

de acuzare (episoade), pe motiv că Iurcu P. nu a comis infacțiunile imputate.

Anularea încheierii emise de către instanță de judecată din 11.02.2020, prin care a

fost respinsă cererea apărării din 03.01.2020, privind dispunerea expertizei

criminalistice complexe merceologico-chimice, cu dispunerea acestei expertize în

baza întrebărilor menționate in cerere. Anularea încheierii din 05.03.2020, prin

care a respins cererea apărării din 28.01.2020 privind dispunerea expertizei

judiciare criminalistice merceologice, cu dispunerea acestei expertize în baza

întrebărilor menționate în cerere. Restituirea lui Demir I. a mijloacelor financiare

în sumă de 29100 lei MD, 150000 ruble rusești, 900 dolari SUA și 650 euro și

automobilul de model Mercedes seria E, n/î XXXXX cu actele respective.

În motivarea cererii de apel, a indicat:

- analizând materialele cauzei, se constată falsificarea probelor de învinuire

în procesul penal de către persoana care efectuează urmărirea penală și anume:

ofițerul de urmărire penală, după audierea părților vătămate care au menționat

lista bunurilor sustrase, și ulterior având la dispoziție bunurile ridicate la

12.04.2019 din automobilul lui Iurcu Piotr, în continuare audiază suplimentar

partea vătămată, care indică precum că, și-a adus aminte că i s-au sustras unele

bunuri ce nu au valoare materială considerabilă, fiind confecționate din metale

simple, ulterior respectivele bunuri au fost prezentate părții vătămate -

recunoscându-le precum că, bunurile îi aparțin, în pofida faptului că anterior

victimele nu au declarat în plângere astfel de bunuri ca fiind sustrase, și anume,

recunoscând ulterior bunurile personale, care au fost ridicate din automobilul în

care se afla Iurcu P.;

- studiind conținutul actelor procesuale, conțin date, ce pun la îndoială

rezonabilă legalitatea întocmirii proceselor-verbale și chiar falsificarea lor;

- faptul că probele au fost falsificate de către reprezentanții organului de

urmărire penală, se atestă prin declarațiile părții vătămate Pascal Victor. Astfel,

organul de urmărire penală a întreprins acțiuni pentru a falsifica probele acuzării;

10

- acțiunea procesuală de prezentare a obiectelor spre recunoaștere urmează a

fi recunoscută ilegală, deoarece sunt încălcate esențial de către organul de

urmărire penală dispozițiile art. 117 Cod de procedură penală, ce duc la

încălcarea drepturilor inculpatului;

- potrivit discului CD-R cu imagini foto (ceasul și colierul) ridicat la

07.05.2019 de la partea vătămată Pascal Victor, rezultă că fișierele acestor imagini

foto au fost create la 14.05.2019, adică cu 7 zile mai târziu de la ridicarea CD-R de

către polițiști, deoarece CD-R era în posesia lor. Fiind audiată, la cererea apărării

în instanța de judecată, în calitate de martor Pascal Anastasia a declarat că, ea a

fost chemată la Inspectoratul de Poliție Buiucani, unde au întrebat-o despre furtul

din casa ei. După ce au fost reținuți inculpații, polițiștii au chemat-o și prin

imaginile foto i-au prezentat spre recunoaștere unele obiecte dintre care ea a

recunoscut un ceas pentru dame firma producătorului nu știe și o brățară. Soțul în

acel moment era peste hotarele Republicii Moldova. Apoi ea a spus soțului ce

obiecte a recunoscut. Soțul ei nu cunoaște firma producătoare a ceasului și

brățării, deoarece nici ea nu cunoaște;

- angajații Inspectoratului de Poliție nu au întocmit procesul-verbal de

audiere a cet. Pascal Anastasia și nu a fost întocmit proces-verbal de prezentare

spre recunoaștere a obiectelor, adică i-au fost prezentate neoficial obiectele spre

recunoaștere cu încălcarea prevederilor Codului de procedură penală;

- din imaginea foto ridicată prin procesul verbal din 01.05.2019, de la partea

vătămată Onu Veniamin se observă o brățară confecționată de fabrică. Din

declarațiile lui Onu Veniamin făcute în instanță de judecată, această brățară este

confecționată din aur proba 585 și a fost procurată de la un magazin specializat,

care face parte din același set cu cerceii pe care el a recunoscut la 01.05.2019, care

la fel sunt confecționate din aur proba 585. În pofida acestui fapt, conform

procesului verbal de examinare a cerceilor din 01.05.2019, precum și în urma

examinării acestor cercei în instanța de judecată, s-a stabilit că, pe cercei nu este

aplicată nici o probă. Acesta denotă că articolul menționat (cerceii) nu este

confecționat din aur și astfel nu fac parte din același set cu brățară, imaginea

căreia este anexată la materialele cauzei penale. Mai mult ca atât, procesul-verbal

de examinare a imaginii foto a unei brățări la fel, nu confirmă că brățară este

confecționată din aur proba 585, cum declară partea vătămată Onu Veniamin;

- apar divergențe, adică proba acuzării - declarațiile părții vătămate Onu

Veniamin se contrazic cu alte probele ale acuzării - procesul verbal de examinare

a cerceilor din 01.05.2019 și cu procesul verbal de examinare a imaginii foto a

brățării, ce nu coroborează între ele și demonstrează contrariul. În materialele

cauzei penale nu este nici un document despre proveniența și natura obiectelor:

cerceii ridicați la 12.04.2019 din automobilul lui Iurcu Piotr și brățară, imaginea

foto a căreia a fost ridicată de la partea vătămată Onu Veniamin la 01.05.2019.

Respectiv, organul de urmărire penală și instanța de judecată nu au verificat

veridicitatea celor declarate de către partea vătămată, precum că obiectele ar fi din

aur;

11

-există bănuiala rezonabilă că cerceii ridicați la 12.04.2019, din automobilul

lui Iurcu Piotr nu fac parte din același set cu brățară, imaginea foto a căreia a fost

ridicată de la partea vătămată Onu Veniamin, la 01.05.2019, precum și brățară

ridicată la 12.04.2019 din automobilul lui Iurcu Piotr, nu face parte din același set

cu colierul, imaginea foto a căreia a fost ridicată de la partea vătămată Pascal

Victor, la 07.05.2019;

- prin încheierea din 11.02.2020, a fost respinsă cererea apărării din

03.01.2020, privind dispunerea expertizei criminalistice complexe merceologico-

chimice, iar prin încheierea din 05.03.2020 a respins cererea apărării din

28.01.2020, privind dispunerea expertizei judiciare criminalistice merceologice;

- inculpatul a fost lipsit de posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția în cadrul

unui proces echitabil, de a demonstra că declarațiile părților vătămate Onu

Veniamin și Pascal Victor nu corespund realității, a fost lipsit de dreptul de a

înainta întrebări expertului pentru a se apăra de învinuiri nefondate, fapt ce duce

la încălcarea drepturilor la apărare și nu asigură respectarea dreptului la un

proces echitabil;

- una din probele pe care se bazează sentința de condamnare este procesul

verbal de cercetare la fața locului din 12.04.2019 a automobilului de model

Mercedes, n/î XXXXX, care staționa lângă casa nr. xxxxx str. Xxxxx or.Xxxxx

mun.Xxxxx, ce conține date, ce pun la îndoială rezonabilă legalitatea întocmirii

acestuia. Așa, procesul verbal de cercetare a automobilului de model Mercedes,

nu a fost întocmit de către OUP Daniel Bîcu, iar potrivit înregistrărilor video în

care este fixată cercetarea la fața locului a automobilului rezultă că, această

acțiune de urmărire penală a fost efectuată de către ofițerul de Investigație al

Inspectoratului de Poliție Buiucani, Pleșu Eduard, care nu are statut de ofițer de

urmărire penală în acest dosar penal și nu a fost inclus în grupul ofițerilor de

urmărire penală. Astfel, această acțiune de urmărire penală a fost efectuată ilegal

de către persoana care nu are dreptul să efectueze acțiuni procesuale în cauza

penală;

- la cercetarea acestui automobil nu a participat avocatul inculpatului. Doar

în instanța de judecată, apărarea văzându-l pe martorul acuzării Pleșu Eduard s-a

stabilit că, anume el este acea persoană din înregistrările video ca persoană care

efectuează acea acțiune de urmărire penală. Anume din aceste considerente, în

cadrul examinării judecătorești apărarea a invocat declararea nulă procesului

verbal de cercetare la fața locului din 12.04.2019 a automobilului menționat,

deoarece aceste circumstanțe nu-i erau cunoscute în cursul efectuării acțiunii sau

la terminarea urmăririi penale - cînd partea a luat cunoștință de materialele

dosarului;

-procesul verbal din 12.04.2019 de cercetare la fața locului a automobilului

Iurcu Piotr este lovit de nulitate absolută, fiind întocmit cu încălcarea prevederilor

art. 94 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală și astfel, nu poate fi admis ca

probă și nu poate fi pus la baza sentinței;

-nici o probă examinată în instanță de judecată nu demonstrează că, Iurcu

Piotr a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal - parte

12

vătămată Cepoi Victor. Din înregistrările video, ridicate de la domiciliul părții

vătămate Cepoi Victor, se observă două persoane, însă nici unul din ei nu

seamănă după semnele constituției corpului ori a feței cu Iurcu P. În ședința de

judecată nu au fost cercetate careva probe, din care să rezulte că, Iurcu P. a

participat la comiterea infracțiunii din 25.03.2019. Din contra, în instanță au fost

cercetate probele - prin care se dovedește nevinovăția lui Iurcu P. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal din 25.03.2019, parte

vătămată Cepoi Victor, ce demonstrează că la data și ora comiterii infracțiunii

Iurcu P. se afla la o distanță de 150 km de la locul comiterii infracțiunii și anume:-

CD-R cu înregistrările video fixate cu camerele de luat vederi instalate în

adiacentul traseului principal din s. Xxxxx r-l Ceadîr-Lunga și anume str. Lenin,

vizavi de primăria s. Beșghioz. Potrivit acestor înregistrări, la data de 25.03.2019

ora 18.21, Iurcu P. traversează str. Lenin s.Beșghioz r-l Ceadâr- Lunga cu

automobilul de model Mercedes-Benz E-class, de culoare auriu, adică în timpul

când a avut loc în mun. Chișinău fapta incriminată. Localitatea Beșghioz din

raionul Ceadîr-Lunga se află la o distanță de 150 km de la mun.Chișinău și astfel,

Iurcu Piotr, de fapt, nu putea fi la 25.03.2019, între orele 18.00 - 20.00 în

mun.Chișinău, or.Xxxxx, str-la xxxxx - în timpul și locul când a avut loc fapta

incriminată. Astfel, el nu a avut posibilitatea fizic să comită această infracțiune;

- din declarațiile martorilor Efteni Constantin, Efteni Dnitrii, Russu Mihail,

Caraivan Nicolai, Dragneva Evdochia rezultă că, Iurcu Piotr la data de 25.03.2019

pe la orele 10.00 min., fiind la volanul automobilului său de model «Mercedes-

Benz», numărul de înmatriculare (Bulgaria) XXXXX, s-a deplasat în s. Beșghioz r-l

Ceadîr- Lunga, la un cunoscut Efteni Constantin. Ei împreună au plecat în or.

Ceadîr-Lunga cu chestiuni personale;

-declarațiile acestor martori se confirmă prin proba video din 25.03.2019,

fixată cu camerele de luat vederi instalate în adiacentul traseului principal din s.

Beșghioz r-l Ceadîr-Lunga, care au fost transmise lui Russu Mihail de către

primarul acestei localități Gotișan Nicolai;

- cu privire la declarațiile părții vătămate Cepoi Victor susține că, acestea

urmează a fi apreciate critic, deoarece sunt îndoieli ca ele sunt veridice. Astfel,

articolele din aur cu așa gramaj se vând de companiile ce dispun de licență

corespunzătoare, deținerea certificatelor de la palatul de probare. Cele menționate

pun la îndoieală existența articolelor din aur cu așa gramaj în posesia părții

vătămate Cepoi Victor;

- inculpaților li se încriminează precum că, au sustras careva bunuri din casă

lui Cepoi Victor, amplasată pe adresa mun. Xxxxx, or. Xxxxx, str-la Xxxxx, fiind

efectuate acțiuni de urmărire penală cu indicarea acestei adrese, însă fiind audiat

în calitate de parte vătămată Cepoi Victor a menționat că, furtul bunurilor a avut

loc din altă casă amplasată pe adresa mun. Xxxxx, or. Xxxxx, str- la Xxxxx, care

aparține părinților săi, și că nu cunoaște cine locuiește pe adresa mun. Chișinău,

or. Xxxxx, str-la xxxxx;

13

- procesul-verbal din 15.04.2019 de examinare a CD-R cu înregistrările video

ridicate de la Cepoi Nicolae, întocmit de către OUP Sergiu Cazacu conține date ce

nu corespund realității;

- organul de urmărire penală Cazacu Sergiu a susținut în fața instanței că, nu

cunoaște dacă pe înregistrările video, care au fixat momentul furtului din casa lui

Cepoi Victor este sau nu Iurcu Piotr;

- potrivit raportului privind analiza comparativă de caz, întocmit de către

inspectorul Sergiu Sorbală, Secția Analiza Informațiilor a DP mun. Chișinău,

telefoanele ridicate din automobilul lui Iurcu P. la 12.04.2019, nu figurează în

acest raport a telefoanelor care erau deservite la data comiterii infracțiunilor

27.02.2019, 12.03.2019 și 25.03.2019 de celule ce deservesc locația amplasării

domiciliilor unde au avut loc furturile. De menționat, că urmare a probelor

prezentate de partea apărării, acuzatorul de stat a renunțat de la această probă;

- probele sunt pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu

coroborează între ele și demonstrează că Iurcu Piotr nu a participat la comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal, din 25.03.2019 parte

vătămată Cepoi Victor;

- instanța, la emiterea sentinței se bazează pe conținutul procesului verbal

de percheziție din 13.04.2019, la domiciliul lui Iurcu Piotr în cadrul cărei au fost

ridicate mijloace bănești; la conținutul procesului verbal de examinare din

23.04.2019, prin care au fost examinate mijloacele bănești ridicate de la domiciliul

lui Iurcu Piotr; la corpurile delicte - mijloacele bănești ridicate de la domiciliul lui

Iurcu Piotr;

- judecătorul indică în dispozitivul sentinței precum că, nu au fost cercetate

careva probe care să ateste că, aceste mijloace financiare ar rezulta din comiterea

infracțiunii și respectiv a dispus restituirea banilor;

- din motive neclare, instanța nu a analizat și nu a apreciat în calitate de

probă raportul de expertiză dactiloscopică nr. 34/12/l-R-980 din 21.03.2019, din

care nu rezultăcă urma palmară copiată pe una din cele cinci pelicule de tip

«scotch», ridicată în cadrul cercetării la fața locului din data de 12.03.2019, în casa

de locuit parte vătămată Pascal Victor, amplasată pe str. Xxxxx or.Xxxxx,

mun.Chișinău, care este valabilă pentru identificarea persoanei, a fost creată de

către cet.Iurcu P.;

-în scopul demonstrării nevinovăției lui Iurcu Piotr, a solicitat organului de

urmărire penală și instanței de judecată de a dispune efectuarea unei expertize

dactiloscopice suplimentare în cadrul căreia urma de stabilit dacă la locul crimei a

fost ridicată urma palmară, ce aparține lui Iurcu Piotr sau a altei persoane,

solicitări care au fost respinse;

-prin sentința din 06.04.2020 au fost prejudiciate interesele legitime a lui

Demir Ivan (tata lui Iurcu Piotr), prin faptul că instanța a dispus restituirea

automobilului de model «Mercedes-Ben seria E», n/î XXXXX cu actele respective

și restiturea mijloacelor financiare ce îi aparțin legal, feciorului Iurcu P., care nu a

fost deținătorul acestor bani, precum și nu a fost posesorul automobilului dat.

Banii ridicați în cadrul percheziției la domiciliul lui Demir Ivan nu aparțin lui

14

Iurcu Piotr, ci lui Demir Ivan, fapt despre care proprietarul a comunicat

polițiștilor. Potrivit procesului verbal de percheziție din 13.04.2019, de la Demir

Ivan au fost ridicate 29 100 lei MD, 150000 ruble rusești, 900 dolari SUA și 650

euro, iar potrivit sentinței urmează să fie restituite lui Iurcu Piotr mijloacele

financiare în sumă de 28540 lei MD, 150000 ruble rusești, 900 dolari SUA și 650

euro, adică cu 560 lei MD mai puțin.

- instanța de judecată, pronunțând sentința, a dat o apreciere eronată

circumstanțelor cazului, concluzionând neîntemeiat despre restituirea mijloacelor

financiare și a automobilului, ce apărțin cet. Demir Ivan, feciorului acestuia Iurcu

Piotr.

3.4 Damir Ivan, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care prin care să i se restituie mijloacele financiare ce îi aparțin de

29100 lei MD, 150000 ruble rusești, 900 dolari SUA și 650 euro și automobilul de

model Mercedes-Benz seria E, n/î XXXXX, cu actele respective.

În motivarea apelului, s-a indicat:

- prin sentința din 06.04.2020, i-au fost prejudiciate interesele, prin faptul că

instanța a dispus restituirea automobilului de model «Mercedes-seria E», n/î

XXXXX cu actele respective și restituirea mijloacelor financiare ce îi aparțin legal

feciorului Iurcu P., care nu a fost deținătorul acestor bani, precum și nu e

posesorul automobilului dat;

- la 12.04.2019, colaboratorii IP Buiucani, fiind în or. Xxxxx mun. Chișinău, l-

au reținut pe feciorul său Iurcu P. și au ridicat automobilul de model «Mercedes-

Benz» cu care era acesta în momentul reținerii;

- la 13.04.2019, între orele 10.00 - 11.20, colaboratorii IP Buiucani în cadrul

urmăririi penale în cauza penală nr. xxxxx au efectuat percheziția la domiciliul

său, pe adresa raionul Xxxxx, satul Xxxxx, str. Xxxxx, în prezența lui ca

proprietarul acestui domiciliul. În procesul-verbal de percheziție colaboratorii IP

Buiucani au indicat greșit numele său (proprietarul locuinței) ca Iurcu Ivan, deși

el este Demir Ivan;

-perchiziția în cauză a fost efectuată în lipsa încheierii judecătorului de

instrucție, în baza ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău Oficiul

Buiucani, Eugeniu Novac. În cadrul percheziției a fost întocmit procesul verbal de

percheziție, pe care apelantul l-a semnat ca proprietarul casei, în cadrul

percheziției au fost ridicate mijloace bănești ce îi aparțin, sunt prorietatea lui și a

soției, pe care le-au câștigat lucrând în Federația Rusă, și anume: 29100 MD,

150000 ruble rusești, 900 dolari SUA și 650 euro;

- banii ridicați din casa lui nu aparțin lui Iurcu Piotr, ci sunt banii câștigați

prin muncă personal de către dînsul și soția lui;

- potrivit conținutului procesului verbal de percheziție din 13.04.2019 de la

Damir Ivan din domiciliu au fost ridicați: 29100 lei, 150000 ruble rusești, 900

dolari SUA și 650 euro, iar potrivit sentinței: este indicat că urmează să fie

restituite mijloacele financiare în sumă de 28540 lei, 150000 ruble rusești, 900

dolari SUA și 650 euro, adică cu 560 lei mai puțin;

15

-instanța de judecată neîntemeiat a dispus restituirea mijloacelor financiare

ce îi aparțin și a automobilului de model «Mercedes-Benz», cu numărul de

înmatriculare XXXXX, feciorului Iurcu Piotr.

2021, a fost respins apelul avocatului Beruceașvili Andrei în numele inculpatului

Caledji I. și apelul avocatului Ailoi Ion în numele inculpatului Iurcu P., ca fiind

nefondate. A fost admis apelul procurorului, precum și apelul lui Demir Ivan,

casată parțial sentința, în partea aplicării prevederilor art. 901 Cod penal, precum

și în partea dispoziției de restituire a corpurilor delicte și pronunțată în acesta

parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează: pedeapsa aplicată lui Caledji I., în baza art. 186 alin. (3) lit. b), art. 186

alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod

penal, de 7 ani 6 luni închisoare, urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis. Pedeapsa aplicată lui Iurcu P., în baza art. 186 alin. (3) lit. b), art. 186

alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod

penal, de 7 ani 6 luni închisoare, urmează a fi executată în penitenciar de tip

semiînchis. Corpurile delicte au fost restituite lui Demir I. În baza art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală, urmare a constatării încălcării drepturilor inculpatului

Caledji I. privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a fost redusă pedeapsa

principală stabilită inculpatului Caledji Ivan Xxxxx, sub formă de 7 ani 6 luni

închisoare, cu 356 zile. În rest, sentința a fost menținută.

pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, și just a concluzionat că, inculpații Caledji I. și Iurcu P. sunt vinovați de

comiterea infracțiunilor incriminate, or, împrejurările dovedesc vinovăția

acestora.

Instanța de apel a considerat că, afirmațiile avocaților privind nevinovăția

inculpaților, reprezintă opinia subiectivă a acestora, or, prima instanță în sentință

corect și justificat a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpaților Caledji I. și Iurcu P. în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186

alin. (3) lit. b), art. 186 alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal, luând în considerație

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind toate aspectele de fapt și de drept,

și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea

faptelor și prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunilor

incriminate.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită

pe deplin vina inculpaților Caledji I. și Iurcu P., prin următoarea sistemă de

probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar

16

fi: declarațiile părților vătămate Onu V., Pascal V., Cepoi V., martorilor Spînu C.,

Bejenaru V., Plesu E., Cazacu S., Furtuna S., Pascal A., Efteni C., Caraivanov N.,

Russu M., Dragneva E., Podsevalnicov A., Bogatîi C., procesul-verbal de ridicare

din 13.03.2019 (vol. I, f.d. 54-55); procesul-verbal de examinare din 02.05.2019

(vol. I, f.d. 56-57); procesul-verbal de prezentare a obiectelor spre recunoaștere

din 01.05.2019 (vol. I, f.d.61-62); procesul-verbal de prezentare a obiectelor spre

recunoaștere din 07.05.2019 (vol. I, f.d. 127-128); procesul-verbal de prezentare a

obiectelor spre recunoaștere din data de 07.05.2019 (vol. I, f.d. 129-130); procesul-

verbal de ridicare din 03.04.2019 (vol. I, f.d. 170); procesul-verbal de examinare

din 04.04.2019 (vol. I, f.d. 172); procesul-verbal de examinare din 15.04.2019 (vol.

I, f.d. 174-175); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.04.2019 (vol. I,

f.d. 196-198, 199); procesul-verbal de examinare din 15.04.2019 (vol. I, f.d. 200-

225); procesul-verbal de ridicare din 12.04.2019 (vol. I, f.d. 232-233); procesul-

verbal de examinare din 15.04.2019 (vol. I, f.d. 234-236); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 12.04.2019 (vol. I, f.d. 240-243); procesul-verbal de

examinare din 15.04.2019 (vol. I, f.d. 244); procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 13.04.2019 (vol. I, f.d. 248-250); procesul-verbal de examinare din

14.04.2019 (vol. I, f.d. 251); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

13.04.2019 (vol. II, f.d. 1-7); procesul-verbal de examinare din 15.04.2019 (vol. II,

f.d. 8-10); procesul-verbal de percheziție din 13.04.2019 (vol. II, f.d. 36-37);

procesul-verbal de examinare din 23.04.2019 (vol. II, f.d. 38-39); raportul privind

analiza comparativă de caz în baza cauzelor penale nr. xxxxx, xxxxx, xxxxx,

xxxxx, xxxxx și xxxxx (vol. II, f.d. 111-118); mijlocul material de probă - un suport

electronic de tip CD-R cu informația privind descifrările apelurilor telefonice

(vol. II, f.d. 106, 119-120); corpul delict - un suport electronic de tip CD-R cu

inscripția „Omega” cu înregistrări video ridicate de la Onu Veniamin la

13.03.2019 (vol. I, f.d. 58); corpul delict - disc magnetic tip DVD-R cu înregistrări

video ridicate de la Cepoi Nicolae la 03.04.2019, anexat la materialele cauzei

penale (vol. I, f.d. 171, 176); corpul delict - disc magnetic tip DVD-R cu

înregistrări video ridicate de la Cepoi Nicolae la 03.04.2019, anexat la materialele

cauzei penale (vol. I, f.d. 173, 176); corpurile delicte.

Cu referire la episodul din 27.02.2019, partea vătămată Onu Veniamin,

instanța de apel a considerat că, în acțiunile inculpaților Caledji I. și Iurcu P., este

prezentă latura obiectivă a infracțiunii de furt în proporții considerabile, în

contextul în care, din declarațiile părții vătămate Onu Veniamin rezultă că, în

luna februarie 2019, fiind peste hotare, a fost anunțat că în casa sa cineva a

pătruns. Are pază la casă, astfel a fost chemată poliția, după care a fost invitat la

poliție și a revenit în țară. Venind acasă, aproximativ la data de 11 martie, s-a

prezentat la poliție unde a depus o cerere, unde a indicat ce lucruri s-au luat, s-au

luat cercei din aur, câteva brățări și o cruciuliță de aur, din bani s-a luat 40 de

euro. A fost invitat la poliție, ca să recunoască care sunt lucrurile sale, a

recunoscut careva obiecte care fac parte dintr-un set, a recunoscut cerceii din aur,

iar brățara soției o are și la moment. Alte lucruri sustrase nu le-a depistat. La

17

poliție pe masă au fost puse mai multe lucruri, cercei și brățări și ceasuri, dar a

recunoscut un singur cercel, fiindcă face parte dintr-un set.

Deși inculpații au negat comiterea faptei de furt, la caz, instanța de apel a

reiterat că, vinovăția acestora se confirmă prin procesul-verbal de prezentare a

obiectelor spre recunoaștere din 01.05.2019, efectuat cu participarea părții

vătămate Veniamin Onu, în cadrul căruia acesta a recunoscut o pereche de cercei

care i-au fost sustrași, cercei care au fost ridicați prin procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 12.04.2019, din automobilul de model „Mercedes seria E”, cu

n/î XXXXX.

Din materialele cauzei, reiese că automobilul de model „Mercedes”, cu

numerele bulgare XXXXX, se afla în posesia inculpatului Iurcu Piotr, de unde au

fost ridicate în cadrul cercetării la fața locului din 12.04.2019, mai multe obiecte

folosite la săvârșirea infracțiunii, precum și bunuri ce au fost obiectul infracțiunii,

or, în cadrul cercetării judecătorești, partea apărării sau inculpatul nu a putut

explica cum o pereche de cercei ce aparțin părții vătămate Veniamin Onu, ce au

fost sustrase de la domiciliul acestuia la data de 27.02.2019, au ajuns în

automobilul ce se afla în posesia lui Iurcu Piotr.

Mai mult ca atât, deși inculpatul Caledji I. în ședința instanței de judecată a

susținut că, nu-l cunoaște pe inculpatul Iurcu P., faptul dat instanța de apel l-a

apreciat critic, în contextul în care în cadrul cercetării la fața locului din

12.04.2019, a automobilul de model Mercedes cu numerele bulgare XXXXX, în

posesia căruia se afla Iurcu Piotr, a fost ridicată o geantă confecționată din

material de culoare cafenie roșietică, în care în afară de haine, au fost depistate

pașaport biometric al RM ce aparține lui Caledji Ivan, cu numărul pașaportului

este XXXXX; permis de conducere moldovenesc, eliberat pe numele Caledji Ivan,

pe care se observă și imaginea foto a acestuia. Or, faptul că în automobilul de

care se folosea inculpatul Iurcu P. au fost depistate acte de identitate a

inculpatului Caledji I., confirmă că ambii se cunosc foarte bine, iar cele din urmă

probează că, ambii au participat la comiterea infracțiuii de furt din domiciliul

părții vătămate Onu Veniamin, comis la data de 27.02.2019.

De continuare, instanța de apel a reținut că, prin procesul-verbal din

02.05.2019, fiind examinate imaginile video din 27.02.2019, care au fost ridicate

prin procesul- verbal de ridicare din 13.03.2019, de la partea vătămată Veniamin

Onu a unui suport electronic de tip CD-R cu inscripția „Omega”, reiese că la

domiciliul părții vătămate Onu Veniamin, în noaptea de 27.02.2019, au fost

anume inculpații Caledji I. și Iurcu P., fapt constatat după diferite semnalmente

corporale, precum și după îmbracamintea acestora.

Or, în ședința de judecată, din declarațiile martorului Spînu Constantin -

ofițer de investigație, în coroborare cu procesul-verbal de examinare a imaginilor

video din 02.05.2019, rezultă că, din înregistrarea video de la ofițerul de urmărire

penală, efectuată în str. Calea Babei era anume Caledji Ivan și Iurcu Piotr, i-a

recunoscut după cum sunt îmbrăcați, pe față aveau ceva acoperit cu negru, se

vedeau ochii și capul, ambii sunt în mijlocul capului cheli, iar prin părți au puțin

păr, la identificare se gândeau chiar că sunt rude, mersul lui Iurcu Piotr este

18

specific, parcă de un picior șchiopătează. Pe imaginile video se văd 2 figuranți,

Caledji Ivan cu corpolență mai mare și chel și în frunte și Iurcu Piotr la fel chel în

frunte, ambii au intrat într-o bucătărie de vară și au încercat să intre în casă, au

încercat să forțeze ușa, dar au intrat prin geamul de termopan din partea stângă

lateral a casei. După examinarea imaginilor video și după ce i-a văzut în realitate

pe inculpați, cu certitudine confirmă că pe str. Calea Babei au fost Caledji Ivan și

Iurcu Piotr, doar că erau în alte haine decât în cele în care au fost reținuți.

Cu referire la episodul din 12.03.2019, partea vătămată Pascal Victor,

instanța de apel a reținut că la caz, fapta incriminată inculpaților Caledji I. și

Iurcu P. privind comiterea furtului în proporții mari, a fost confirmată integral,

prin declarațiile părții vătămate Pascal Victor, care în ședința de judecată a

relatat că, la data de 12 martie cineva a pătruns în casă, cele mai multe lucruri s-

au luat din garderobă care erau toate la loc, în acea seară a spus poliției câteva

din ele care a observat din start că au fost sustrase, ulterior însă după ce soția a

făcut ordine, a depistat și alte lucruri ce au fost sustrase pe care le-a prezentat

apoi poliției.

În acest context, deși inculpații nu au recunoscut fapta incriminată acestora,

vinovăția acestora se confirmă intergral prin procesul-verbal de prezentare a

obiectelor spre recunoaștere din 07.05.2019, efectuat cu participarea părții

vătămate Pascal Victor, în cadrul căruia acesta a recunoscut un ceas pentru dame

care i-a fost sustras, care a fost ridicat prin proces verbal de cercetare la fața

locului din 12.04.2019, din automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î

XXXXX.

Totodată, prin procesul-verbal de prezentare a obiectelor spre recunoaștere

din data de 07.05.2019, efectuat cu participarea părții vătămate Pascal Victor,

acesta a recunoscut o brățară pentru femei, care au fost ridicată prin proces

verbal de cercetare la fața locului din 12.04.2019, din automobilul de model

„Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX.

În coroborare cu declarațiile părții vătămate Pascal Victor, instanța de apel a

reținut în calitate de probă procesul-verbal de examinare din 15.04.2019, în

cadrul căruia au fost examinate mai multe obiecte ridicate prin procesul-verbal

de cercetare a automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, din

12.04.2019.

Astfel, din actele procesuale întocmite, reiese că din automobilul de model

„Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, posesorul căruia este inculpatul Iurcu P., au

fost depistate și ridicate mai multe bunuri, printre care și o brățară din metal de

culoare sură închis, cu 5 pietre mari de culoare albastră, sub dreptunghiulară și 5

pietre mai mici rotunde de diferite culori (galbenă, albă și roșietică); un ceas mic

pentru femei, din metal de culoare argintie și galbenă, de marcă "Philip Persio",

în interiorul ceasului se observă inscripția „Philip Persio”. Or, faptul depistării

bunurilor ce aparțin părții vătămate Pascal Victor, ce au fost depistate în

automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, cu care se deplasa

inculpatul Iurcu P., nu a fost explicat de către partea apărării sau de însăși

inculpat în cadrul urmăririi penale. Or, faptul că brățară din metal de culoare

19

sură închis, cu 5 pietre mari de culoare albastră, sub dreptunghiulară și 5 pietre

mai mici rotunde de diferite culori (galbenă, albă și roșietică) și un ceas mic

pentru femei, din metal de culoare argintie și galbenă, de marcă „Philip Persio”,

în interiorul ceasului se observă inscripția „Philip Persio”, depistate în

automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX și care au fost

recunoscute de partea vătămată Pascal Victor, în opinia instanței de apel,

confirmă intergral că anume inculpatul Iurcu P., împreună și prin înțelegere

prealabilă cu inculpatul Caledji I., au comis la data de 12.03.2019, infracțiune de

furt din imobilul situat în or.Xxxxx, str. Xxxxx.

Cu referire la episodul din 25.03.2019, partea vătămată Cepoi Victor,

instanța de apel areținut, că la caz, fapta incriminată inculpaților privind

comiterea furtului în proporții deosebit de mari, a fost confirmată integral, prin

declarațiile părții vătămate Cepoi Victor.

Deși, și în acest caz, inculpații nu au recunoscut vinovația imputată, faptul

că anume ei au sustras pe ascuns bunurile părții vătămate Cepoi Victor, în

proporții deosebit de mari, se probează și prin procesul-verbal de examinare din

04.04.2019, în cadrul căruia au fost examinate imaginile video ridicate de la

Cepoi Victor, unde se observă două persoane care prin forțarea geamului

pătrund în interiorul locuinței.

Or, conform procesului-verbal de examinare din 04.04.2019, se constată că în

curtea casei apar două persoane cu căciula din material pe cap, caciula care a fost

ilustrată în cadrul examinării obiectelor depistate în cadrul cercetării la fața

locului din 12.04.2019 a automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX,

cu care se deplasa nemijlocit inculpatul Iurcu Piotr Xxxxx.

Totodată, persoana ilustrată în imaginile video, era îmbracat în scurtă de

material, mănuși de culoare închisă, pantaloni de tip sport pe piciorul drept jos

avînd o etichetă în forma de dreptunghi de culoare albă strălucită. Acești

pantaloni au fosdt depistați și ridicați prin procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 12.04.2019 a automobilului de model „Mercedes seria E”, cu n/î

XXXXX.

Faptul ce confirmă coparticiparea inculpatului Caledji I. la comiterea

infracțiunii împreună cu Iurcu P., constuie procesul-verbal de examinare din

04.04.2019, în cadrul căruia au fost examinate imaginile video ridicate de la cet.

Cepoi Nicolae, unde se observă două persoane care prin forțarea geamului

pătrund în interiorul locuinței, precum și procesul-verbal de examinare din

15.04.2019, în cadrul căruia au fost examinate imaginile video ridicate de la

Cepoi Nicolae, unde se observă două persoane care prin forțarea geamului

pătrund în interiorul locuinței. Or, persoanele ilustrate din înregistrările video,

după semnalmente caracteristice se identifică ca Caledji I. și Iurcu P. după

corpolența și înfățișare, precum și după hainele îmbrăcate la momentul comiterii

faptei infracționale cu cele depistate în automobilul de model „Mercedes seria

E”, cu n/î XXXXX.

În contextul dat, instanța de apel astabilit că în cadrul cercetării

judecătorești s-a confirmat existența unui grup criminal organizat, participanții

20

fiind anume Caledji I. și Iurcu P., precum și alte persoane neidentificate de către

organul de urmărire penală, or, aceștia, fiind din altă regiune a R.Moldova, s-au

deplasat în mun. Chișinău anume pentru a comite infracțiuni de furt, din

imobilele de lux.

Totodată, inculpații precum și alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, din timp, se pregăteau de comiterea faptelor infracționale, fapt

confirmat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, a automobilului de

model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, unde au fost depistate și ridicate, în

afara de unele bunuri sustrase de la părțile vătămate, și genți cu haine ale

inculpaților, pentru prima necesitate, obiecte de igienă, precum și instrumente

pentru comiterea infracțiunilor ca șurubelniță.

Mai mult ca atât, în automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î

XXXXX, la data reținerii inculpaților, au fost depistate telefoanele mobile ale

acestora deconectate, pe când la dînșii erau telefoanele de unica folosință, fapt ce

denotă că la moment ce inculpații săvârșeau furturi, ei se foloseau de alte

telefoane, decât a lor personale.

Instanța de apel a respins, la caz, certificatul nr. 01-08/2 din 14.01.2020

prezentat de către partea apărării, prin care se pretinde că inculpatul Caledji Ivan

a efectuat stagiul de practică de antrenor la Instituția Municipală de Învățămînt

suplimentar „Școala specială pentru copii și tineret a rezervei olimpice de luptă

și box or.Tiraspol” în calitate de antrenor și sportiv și a frecventat lecțiile de lupte

libere în perioada 4-30 martie 2019, or din start această probă pretinsă a fi un

înscris din care ar rezulta o informație, nu este credibilă urmare a faptului că,

vine din partea regiunii Transnistriene, care nu este controlată de autoritățile

statului și respectiv, poate conține date ce nu corespund realității.

Instanța de apel a respins alegația apărării de achitare a inculpatului Caledji

Ivan în baza declarațiile martorului Podsevalnicov Andrei, dat fiind faptul că,

acesta în ședința de judecată nu a putut confirma că Caledji Ivan pe perioada

comiterii faptelor ilegale în mun. Chișinău, s-ar fi aflat în regiunea transnistriană,

or, martorul dat a indicat că, deși Caledji Ivan și-a închiriat un apartament în or.

Tiraspol și avea un grafic stabil de muncă la sala de lupte, careva evidență strictă

a prezenței la antrenament nu se ducea, ceea ce denotă în opinia instanței de

apel, în coroborare cu probele scrise că, inculpatul Caledji Ivan a părăsit regiunea

transnistriană, pentru deplasare în mun. Chișinău, unde cu Iurcu Piotr și alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au comis mai multe

sustrageri pe ascuns.

Nu a putut fi reținută nici afirmația avocatului, precum că la data de

27.02.2019, inculpatul Caledji Ivan s-a aflat la ziua de naștere a lui Caledji Feodor

care este fratele inculpatului Caledji Ivan, în s.Beșghioz r-l Ceadîr-Lunga, or,

afirmațiile date nu sunt confirmate prin probe concludente și pertinente, iar

declarațiile martorilor, care fiind audiați în ședința de judecată, și care au pretins

precum că Caledji Ivan s-a aflat în ziua respectivă la ziua de naștere a fratelui

acestuia, au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind critice, în contextul în

21

care, martorii dați sunt în relații de prietenie cu inculpatul și sunt cointeresați în

eludarea inculpatului de la răspundere penală.

Cu referire la faptul menționat de partea apărării precum că, careva acțiuni

de urmărire penală și în privința cărora acte de procedură au fost emise se OUP

Bîcu Daniel, ar apărea îndoială rezonabilă în legalitatea acestora, în sensul dat,

instanța de apel a notat că în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a constatat

caracterul ilegal al acestora, atîta timp cât partea apărării nu a prezentat careva

confirmare cu privire la falsificarea acestora, cu atât mai mult că nu s-a invocat

ilegalitatea acestora de către apărare, la etapa urmăririi penale.

Nu constituie temei pentru declararea nulității proceselor-verbale de

ridicare a bunurilor, precum și prezentarea acestora spre recunoaștere a părților

vătămate Onu Veniamin și Pascal Victor, din considerentul că obiectele ridicate

ar fi fost prezentate spre recunoaștere de fapt înainte de a fi ridicate din cadrul

altei cauze penale, or, în cadrul cercetării judecătorești, se confrmă integral că

bunurile ridicate din automobilul la data de 12.04.2019, aparțin părților

vătămate, care în cadrul urmăririi penale au prezentat părți componente ale

întregului acestui bun, care nu a fost sustras integral din imobilelor lor de către

inculpați. Astfel, de către partea vătămată Onu Veniamin, la cerceii sustrași, în

cadrul urmăririi penale a prezentat brațară, care constituie un set întreg, iar

partea vătămată Pascal Victor la brațara sustrasă a prezentat colier, care de

asemenea constituie un set întreg. Mai mult ca atît, partea vătămată Pascal Victor

a prezentat o xerocopie de pe fotografie, unde se evidențiază un ceas pentru

dame identic cu ceasul ridicat din automobilului de model „Mercedes seria E”,

cu n/î XXXXX, mijlocul de trasnport cu care inculpații se deplasat pentru

comiterea infracțiunilor.

Cu referire că, în cadrul urmăririi penale ar fi fost audiată Pascal Anastasia,

pe când la dosar nu există un procesul-verbal de audiere a acesteia, nu constituie

temei de a considera că careva probe ar fi fost falsificate de către reprezentanții

organului de urmărire penală or, declarațiile părții vătămate Pascal Victor

coroborează cu alte probe cercetate în ședința de judecată.

Nu poate constitui temei pentru casarea sentinței privind recunoașterea

inculpaților vinovați de comiterea infracțiunilor imputate, faptul că inculpaților li

se incriminează precum că, ei au sustras careva bunuri din casă lui Cepoi Victor

amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx, fiind efectuate

acțiuni de urmărire penală cu indicarea acestei adrese, însă fiind audiat în

calitate de partea vătămată Cepoi Victor a menționat că, furtul bunurilor a avut

loc din casă amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx, care

aparține părinților săi, or, careva erori comise de organul de urmărire penală

sunt de evidență materială, cert fiind stabilit că susptragerea a avut loc din

locuința părții vătămate Cepoi Victor, fiind evidentă eroarea în numărul casei xx,

greșit fiind indicat nr. xx.

Cu referire la faptul că, organul de urmărire penală și instanța de judecată

nu au verificat veridicitatea celor declarate de către partea vătămată Onu

Veniamin, precum că obiectele ar fi din aur, în sensul dat, instanța de apel a

22

notat că, la caz, nu joacă rol important din ce material erau confecționați cerceii

sustrași de inculpați, or, faptul dat nu influențează la încadrarea juridică a

acțiunilor inculpaților.

Cu referire la înregistrarea prezentată de către partea apărării, conform

căreia Iurcu Piotr la data de 25.03.2019, ora 18.21, s-ar fi aflat cu automobilul de

modelul „Mercedes-Benz E-class”, în s. Beșghioz r. Ceadîr-Lunga, fiind la

volanul acestuia, și nu se putea afla în mun. Chișinău, or. Xxxxx, stradela xxxxx,

urmează a fi reiterat că, nu este clară sursa de proveniență a acestei înregistrări

video, locul de unde a fost ridicată, cu atât mai mult din aceste imagini nu este

clar vizibil faptul că anume inculpatul Iurcu Piotr s-ar fi aflat la volanul

automobilului de modelul „Mercedes-Benz E-class”, totodată probele

administrate la caz confirmă că, inculpatul Iurcu Piotr la data de 25.03.2019, ora

18.00, se afla anume în mun. Chișinău, or. Xxxxx, stradela xxxxx.

Nu poate fi admisă solicitarea avocatului cu privire la declarațiile părții

vătămate Cepoi Victor, având în vedere că, aceasta ar fi avut careva bunuri din

aur cu gramaj mare, fără acte de proveniență, or, în ședința de judecată, partea

vătămată Cepoi Victor a relatat că, aurul a fost procurat demult, în calitate de

investiții, fapt ce denotă că, acesta nu are la moment careva acte confirmative în

sensul dat, însă instanța de apel nu are vre-un temei de a pune declarațiile

acestuia la îndoială, or, partea vătămată a fost averizată pentru declarații false cu

bună știință, nu s-a încurcat în declarații menținînd aceiași poziție.

Instanța de apel a respins afirmațiile precum că, acuzatorul de stat nu a

prezentat probe directe ce ar confirma că, inculpații Iurcu P. și Caledji I. au comis

infracțiunile, or, din materialele cauzei penale se constată contrariul, martorii

audiați în cadrul cercetării judecătorești, în coroborare cu probe scrise, indică că

anume inculpații au comis faptele infracționale de sustragere pe ascuns a

bunurilor ce aparțin altor persoane.

Astfel, instanța de apel a considerat identificat și demonstrat faptul că,

acțiunile inculpaților Iurcu P. și Caledji I., sunt plasate anume sub aspect penal,

faptele fiind dovedite prin probe pertinente și conludente, ce coroborează între

ele, iar în cele din urmă acțiunile acestora just au fost încadrate în condițiile

normei vizate de art. 186 alin. (3), lit. b), art. 186 alin. (4), art.186 alin. (5) Cod

penal.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că

instanța de fond a aplicat inculpaților, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute

de art.186 alin. (3), lit. b), art. 186 alin. (4), art.1 86 alin. (5) Cod penal, cu aplicare

prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pedeapsa definitivă în formă de 7 ani 6

luni închisoare, pentru fiecare.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită

lui Iurcu P., a fost suspendată parțial, după cum urmează: 5 ani din pedeapsă,

urmează a fi executate în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei de 2

ani și 6 luni, în temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pe o

perioadă de probațiune de 5 ani.

23

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal,

pedeapsa stabilită lui Caledji I., a fost suspendată parțial, după cum urmează: 4

ani din pedeapsă, urmează a fi executate în penitenciar de tip semiînchis, iar

restul pedepsei de 3 ani și 6 luni, în temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Instanța de fond a considerat, că în privința inculpaților este rațional

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, or, în acest sens, instanța de apel a

considerat că, instanța de fond eronat a conchis că, în privința lui Iurcu P. și

Caledji I. poate fi atins scopul legii penale, aplicând prevederile art. 901 alin. (1)

Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, pentru aplicarea art. 901 alin. (1)

Cod penal, urmează a ține cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea

vinovatului, or, în sensul dat, urmează a ține cont de faptul că inculpații nu au

restituit integral paguba cauzată prin infracțiuni, infracțiunile au fost comise în

grup criminal organizat.

Mai mult ca atât, inculpatul Iurcu P. s-a eschivat de a se prezenta în fața

instanței de judecată, fiind anunțat în căutare, deși, ultimul cunoaște despre

existența cauzei penale în privința sa, fapt ce denotă că în privința inculpaților nu

poate fi aplicată condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu

închisoare, prin urmare, sentința urmează a fi casată parțial, fiind necesar

excluderea din sentință a condamnării cu suspendarea parțială a executării

pedepsei. În calitate de circumstanțe atenuante sau agravante conform art. 76, 77

Cod penal, în privința inculpaților, instanța de apel nu a reținut.

Astfel, în viziunea insrtanței de apel, la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpaților lurcu P. și Caledji I., instanța de

fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se atribuie la categoria infracțiunilor grave,

prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost

săvârșită din intenție, de personalitatea inculpaților, care nu se află la evidența

medicului narcolog și psihiatru, nu au recunoscut vina incriminată.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul lor în viața

socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a

considera că în coraport cu fapele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și

personalitatea inculpaților, instanța de fond justificat a stabilit că, corijarea și

reeducarea acestora este posibilă cu aplicarea unei pedepse în formă de

închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (3), lit. b) Cod penal, 5 ani 6 luni pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și 7 ani pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.186 alin. (5) Cod penal, pentru fiecare inculpat separat.

În acest sens, având în vedere că, inculpații au comis trei infracțiuni,

acestora corect și justificat le-au fost cumulate parțial pedepsele stabilite, fiind

numită o pedeapsă de 7 ani 6 luni închisoare, pentru fiecare inculpat.

24

Prin urmare, instanța de apel a considerat că anume pedeapsa cu executare

pe un termen de 7 ani 6 luni închisoare, pentru fiacare inculpat, este echitabilă și

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către

inculpați, iar pedeapsă stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini funcțiile și de

a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de

inculpați, cât și personalității acestora.

Instanța de apel a constatat că, o pedeapsă privativă de libertate este

echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Referitor la apelul declarat de Demir Ivan, instanța de apel a considerat că,

apelul acestuia privind restituirea mijloacelor financiare ce îi aparțin, ridicați în

cadrul percheziției la domiciliu și automobilul de model Mercedes-Ben seria E,

n/î XXXXX, urmează a fi admis.

În contextul dat, instanța d eaple a notat că, prin sentință, instanța de

judecată a dispus restituirea automobilului și mijloacele bănești inculpatului

Iurcu P., or, soluția instanței de fond în acesta parte este una eronată, în

contextual în care, în cardul cercetării judecătorești, s-a stabilit că automobilul și

mijloacele bănești aparțin lui Demir Ivan, bunurile date nu au rezultat din

infracțiunile comise de inculpații Iurcu P. și Caledji I., nu reprezintă venituri din

valorificarea bunurilor utilizate, destinate, rezultate din infracțiunile comise de

inculpați.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a considerat necesar de a

dispune restituirea automobilului de model „Mercedes-Benz seria E”, cu n/î

XXXXX, cu acte aferente, precum și mijloace bănești, examinate prin procesul-

verbal din 23.04.2019, proproietarului Demir Ivan.

Deși, în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat faptul că, prin procesul-

verbal de percheziție din data de 13.04.2019, la domiciliul lui Demir Ivan,

amplasat în r- nul Ceadâr-Lunga, s. Xxxxx, str. Xxxxx, au fost ridicate mijloace

bănești în suma de 29100 lei, 900 dolari, 150 000 ruble rusești și 650 euro, dar

conform procesului- verbal de din 23.04.2019, au fost examinate mijloace bănești

în sumă de 28540 lei, 900 dolari, 150 000 ruble rusești și 650 euro, instanța de apel

a stabilit că caz, că diferența mijloacelor bănești în valuta moldovenească, deși

este evident, la caz, nu poate fi restituită proprietarului Demir Ivan suma de

29100 lei, atâta timp cât reiese că, pe cauza au fost recunoscuți în calitate de corp

delict doar suma de 28540 lei.

Însă, având în vedere calculul efectuat în raport cu actele procesuale

întocmite cu privire la mijloace bănești, ridicate de la domiciliul lui Demir Ivan,

instanța de apel a constatat că în cazul respectiv, ultimul este în drept să se

adreseze cu o plângere către organul de drept competent, în vedere elucidării

tuturor circumstanțelor de fapt, cu privire la păstrarea mijloacelor bănești de

către persoane responsabile ale organului de urmărire penală, de la momentul

ridicării până la momentul examinării acestora.

25

Referitor la celelalte corpurile delicte, ridicate în cadrul cercetării

automobilului de model „Mercedes-Benz seria E”, cu n/î XXXXX din 12.04.2019,

precum și corpurile delicte - un suport electronic de tip CD-R cu inscripția

„Omega” cu înregistrări video ridicate de la Onu Veniamin la 13.03.2019, disc

magnetic tip DVD-R cu înregistrări video ridicate de la Cepoi Nicolae la

03.04.2019, disc magnetic tip DVD-R cu înregistrări video ridicate de la Cepoi

Nicolae la 03.04.2019, soarta acestora corest a fost dispusă a fi lăsate la

materialele cauzei penale, pe toată durata păstrării acesteia.

De continuare, potrivit notei informative nr. 7/C-3541/20 din 17.12.2020

prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 - Chișinău, inculpatul Caledji I.

s-a deținut: din 15.04.2019 până la 19.04.2019, în celula 17, 16 paturi, 31,6 m2; din

19.04.2019 până la 27.01.2020, în celula 62, 6 paturi, 16,5 m2; din 27.01.2020 până

la 11.02.2020, în celula 05, 6 paturi, 8,49 m2; din 11.02.2020 până la

30.04.2020, în celula 125, 10 paturi, 17,6 m2; din 30.04.2020 până la 19.05.2020 în

celula 80, 6 paturi, 14,9 m2; din 19.05.2020 până la 29.06.2020 în celula 18, 12

paturi, 34,8 m2; din 29.06.2020 până la 06.08.2020 în celula 128, 4 paturi, 8,8 m2;

din 06.08.2020 până la 12.08.2020 în celula 62, 6 paturi, 16,5 m2; din 12.08.2020

până la data prezentării informației în celula 104, 18 paturi, 44,9 m2.

Așa dar, instanța de apel a reținut că conform notei informative nr. 7/C-

3541/20 din 17.12.2020 prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 -

Chișinău, raportate la datele dosarului penal, inculpatul Caledji I. s-a aflat în

arest preventiv în penitenciarul dat, din 15.04.2019 până la data de 06.04.2020,

adică 356 zile de arest preventiv.

În sensul dat, instanța de apel a notat că Caledji I. a fost deținut în condiții

inumane și degradante de detenție, care i-au afectat grav drepturile și libertățile

sale fundamentale, drepturi ce reies din obligația statului de a asigura condițiile

de detenție.

Sub aspectul dat, instanța de apel a remarcat faptul că pe parcursul detenției

preventive în Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, Caledji I. a fost deținut în

condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai mult nefiind întreprinse careva

acțiuni în vederea remedierii acestor condiții, și readucerea lor la condițiile

umane de detenție, fapt în legătură cu care lui Caledji I. i-au fost afectate grav

drepturile și libertățile sale fundamentale, drepturi ce reies din obligația statului

de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-i aduse și daune

sănătății, dar și daune morale iremediabile.

La fel, instanța de ape a făcut referire la datele din raportul privind vizita

preventivă efectuată la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, la data de 04.01.2018,

întocmit de către Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CPT) și la constatările

efectuate urmare a vizitei de monitorizare la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău,

la 07.09.2016, a Amnesty International – Moldova, ce a stabilit existența unor

celule suprapopulate, grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional

și, pe de altă parte, existența unor celule renovate recent din contul deținuților,

dotate cu frigidere, televizoare, ferestre de termopan și cuptoare cu microunde.

Amnesty International - Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr.

26

13, deoarece condițiile de detenție a acestuia nu corespund standardelor

internaționale.

În rapoartele anterioare, Promo-LEX a atenționat asupra condițiilor de

detenție proaste din Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, și alte penitenciare din

Republica Moldova. La fel, Asociația a publicat date statistice care arată că rata

de încarcerare la 100000 de locuitori este una foarte mare (220 de deținuți la

100000 de locuitori, în comparație cu media europeană de 140 de deținuți la

100.000 de locuitori). La moment, în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău sunt

deținute 1100 de persoane, deși capacitatea penitenciarului este de 500 de

persoane.

În contextul acestor norme de drept, instanța de apel a constatat deținerea

lui Caledji I., în condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor

art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura condițiile de

detenție, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă pedeapsa principală stabilită

inculpatului Caledji I., în baza art.186 alin. (3) lit. b), art.186 alin. (4), art.186 alin.

(5) Cod penal, sub formă de 7 ani 6 luni închisoare, pentru perioada aflării în

stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.13 Chișinău, cu 356 zile din pedeapsa

aplicată.

ordinare de către:

6.1 Procuror, care solicită casarea parțială a deciziei, cu excluderea

reducerii pedepsei principale stabilită inculpatului Caledji I., sub formă de 7 ani

și 6 luni închisoare, cu 356 zile.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel eronat a aplicat, la caz, mecanismul compensatoriu

prevăzut la art. 385 alin.(5) Cod penal și a redus pedeapsa principală sub formă

de închisoare numită inculpatului Caledji Ivan pentru pretinse încălcării a

drepturilor inculpaților privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului;

- din actele cauzei penale nu rezultă că, în timpul aflării inculpatului Caledji

Ivan în stare de arest preventiv i s-ar fi încălcat careva drepturi și libertăți

ocrotite de lege. Așa cum pare să rezulte din conținutul deciziei, instanța de apel

a constatat o singură încălcare a drepturilor inculpaților numiți la alineatul supra

și anume, deținerea acestuia în condiții în care nu se respectă norma spațiului

locativ de 4 m2 prevăzută de Codul de executare;

- instanța de apel invocă mai multe împrejurări/circumstanțe ce pot fi

calificate ca încălcare a drepturilor, libertăților și intereselor ocrotite de lege ale

preveniților, nu constată incidența acestor circumstanțe și în prezenta speță;

- în concluzia administrației penitenciarului nr. 7/C-3541/20 din 17.12.2020 s-

a constata în ce cameră s-a aflat inculpatul Caledji Ivan, perioada aflării sale în

detenție, suprafața camerei de detenție și numărul de locuri, fără a indica câte

din acele locuri au fost efectiv ocupate pentru fiecare perioadă în parte;

27

- apărarea nu a adus careva probe prin care să fie stabilit că, inculpatului i s-

a încălcat dreptul la condițiile de detenție, garantate de art. 3 din CtEDO;

- la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar confirma faptul că,

inculpatul în perioadele deținerii sale în penitenciar ar fi înaintat careva plângeri

în adresa administrației penitenciarului unde a fost deținut sau/și în adresa

avocatului poporului, prin care să indice că, condițiile de detenție în care se află

sunt inumane sau degradante și/sau lipsă/calitatea asistenței medicale, nici în

cererea sa de apel nu face referire la acest aspect;

- nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta că pe parcursul

detenției în Penitenciarul nr.13 Chișinău, celulele în care se deținea inculpatului

Caledji Ivan erau suprapopulate, în sensul că toate paturile erau ocupate de

deținuți;

-examinînd caracteristica eliberată a deținutului Caledji Ivan, constată că la

compartimentul starea generală a sănătății, medical indică lipsa cărorva acuze;

-soluția adoptată de instanța de apel contravine celor menționate supra și a

avut loc o încălcare esențială a legii procesuale penale, fiind prezentă eroare de

drept stipulată la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

6.2 Avocatul Ailoi I. în numele inculpatului Iurcu P., prin care solicită

casarea acestora, cu emiterea unei noi horărâri, prin care Iurcu P. să fie achitat de

sub învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b),

186 alin. (4), 186 alin. (5) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de Iurcu

P.

În motivarea recursului indică aceleași motive pe care le-a invocat în

apel, suplimentar menționând că:

- pe parcurul cercetării judecătorești în prima instanță, cât și în apel s-a

stabilit că, învinuirea adusă lui Iurcu P. se bazează doar pe probe indirecte.

Ultimul, faptele ce i se incriminează, nu le-a recunoscut și careva probe care

să dovedească vinovăția sa nu au fost stabilite;

- organul de urmărire penală a încălcat flagrant prevederile art. 281 Cod

de procedură penală, deoarece a înaintat inculpatului o învinuire neclară,

neconcretă, neprecisă, declarativă, fapt ce contravine principiului legalității

prevăzut de art. 7 Cod de procedură penală, principiului asigurării dreptului

la apărare stipulat în art. 17 Cod de procedură penală, art. 23, 26 din

Constituție și art. 6 alin. (3) lit. a) din CEDO;

- învinuirea adusă inculpatului nu este clară, concretă și previzibilă,

situație ce contravine art. 296 Cod de procedură penală și implică nulitatea

actului de procedură conform art. 251 Cod de procedura penală. Odată ce

ordonanța de punere a persoanei sub învinuire și rechizitoriul, în care se

conține învinuirea sunt nule, devin nule și toate celelalte acte procedurale,

inclusiv sentința adoptată.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

28

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora,

ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lecturând textul recursurilor declarate, titularii acestora

invocă de drept temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile

în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii

sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde.

Din recursul declarat de către procuror, se atestă că acesta invocă faptul că,

hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele de reducere a pedepsei

principale stabilite inculpatului Caledji I. din 7 ani și 6 luni închisoare, cu 356 de

zile și că a fost redusă pedeapsa, însă respins apelul avocatului în numele

inculpatului Caledji I. Avocatul Ailoi I. în numele inculpatului Iurcu P., solicită

achitarea lui Iurcu P., din motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul

invocat de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind

faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de

judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și

examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii

penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive au ajuns la concluzia

de vinovăție a inculpaților în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin.

(3) lit. b), art. 186 alin. (4), art.186 alin. (5) Cod penal, adoptând o soluție corectă și

întemeiată, inclusiv în partea aplicării art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a

motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o

29

apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța

de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

Cu referire la argumentele din recursul procurorului, precum că la caz

instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 385 alin. (5) Cod penal,

inculpatului Caledji I., Colegiul penal consideră că, în prezenta speță invocările

date, nu și-au găsit confirmarea. Astfel, reieșind din concluziile expuse de către

instanța de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această

instanță a dispus în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, urmare a

constatării încălcării drepturilor inculpatului Caledji I. privind condițiile de

detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, reducerea pedeapsei principale stabilită inculpatului Caledji I., sub

formă de 7 ani 6 luni închisoare, cu 356 zile, motivându-și soluția.

În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că, instanța de apel întemeiat a

reținut că, potrivit notei informative nr. 7/C-3541/20 din 17.12.2020 prezentate de

administrația Penitenciarului nr. 13 - Chișinău, inculpatul Caledji Ivan s-a

deținut: din 15.04.2019 până la 19.04.2019, în celula 17, 16 paturi, 31,6 m2; din

19.04.2019 până la 27.01.2020, în celula 62, 6 paturi, 16,5 m2; din 27.01.2020 până la

11.02.2020, în celula 05, 6 paturi, 8,49 m2; din 11.02.2020 până la 30.04.2020, în

celula 125, 10 paturi, 17,6 m2; din 30.04.2020 până la 19.05.2020 în celula 80, 6

paturi, 14,9 m2; din 19.05.2020 până la 29.06.2020 în celula 18, 12 paturi, 34,8 m2;

din 29.06.2020 până la 06.08.2020 în celula 128, 4 paturi, 8,8 m2; din 06.08.2020

până la 12.08.2020 în celula 62, 6 paturi, 16,5 m2; din 12.08.2020 până la data

prezentării informației în celula 104, 18 paturi, 44,9 m2. Așa dar, instanța de apel a

reținut că, conform notei informative nr. 7/C-3541/20 din 17.12.2020 prezentate de

administrația Penitenciarului nr. 13 - Chișinău, raportate la datele dosarului

penal, inculpatul Caledji I. s-a aflat în arest preventiv în penitenciarul dat, din

15.04.2019 până la data de 06.04.2020, adică 356 zile de arest preventiv.

Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel justificat a stabilit și

faptul că, pe parcursul detenției preventive în Penitenciarul nr. 13, mun.

Chișinău, Caledji I. a fost deținut în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât

mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni în vederea remedierii acestor condiții,

și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în legătură cu care lui

Caledji I. i-au fost afectate grav drepturile și libertățile fundamentale, drepturi ce

reies din obligația statului de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință

fiindu-i aduse și daune sănătății, dar și daune morale iremediabile.

Cu privire la invocările procurorului, precum că, în concluzia administrației

penitenciarului nr. 7/C-3541/20 din 17.12.2020 s-a constatat în ce cameră s-a aflat

inculpatul Caledji I., perioada aflării sale în detenție, suprafața camerei de

30

detenție și numărul de locuri, fără a indica câte din acele locuri au fost efectiv

ocupate pentru fiecare perioadă în parte, Colegiul le consideră nefondate,

deoarece instanța de apel s-a expus argumentat, făcând referire și la norma art.

225 alin. (4) Cod de executare că, aceasta nu a fost respectată, or, lui Caledji I. nu i-

a fost asigurată norma spațiului locativ de minim 4 m2 în cadrul deținerii sale în

celulele menționate din Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, ținând cont și de

faptul că, mai multe persoane fiind deținute în suprafața vizată, care include mai

multe paturi, masa, lavoarul și veceul. La fel, instanța de apel just și-a întemeiat

concluzia și în baza raportului privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul

nr. 13, mun. Chișinău, la data de 04.01.2018, întocmit de către Consiliul pentru

Prevenirea Torturii (CPT), inclusiv în baza constatărilor făcute în urma vizitei de

monitorizare la Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău a Amnesty International -

Moldova din 07.09.2016, prin care s-a stabilit existența unor celule suprapopulate,

grupuri sanitare murdare și sistem de aerisire nefuncțional și, pe de altă parte,

existența unor celule renovate recent din contul deținuților, dotate cu frigidere,

televizoare, ferestre de termopan și cuptoare cu microunde. Amnesty

International - Moldova a cerut Guvernului să închidă Penitenciarul nr. 13,

deoarece condițiile de detenție a acestuia nu corespund standardelor

internaționale. De asemenea, la rapoartele anterioare, în care Promo-LEX a

atenționat asupra condițiilor de detenție proaste din Penitenciarul nr. 13 mun.

Chișinău, și alte penitenciare din Republica Moldova. La fel, Asociația a publicat

date statistice ce arată că, rata de încarcerare la 100000 de locuitori este una foarte

mare (220 de deținuți la 100000 de locuitori, în comparație cu media europeană de

140 de deținuți la 100.000 de locuitori). La moment, în Penitenciarul nr. 13 mun.

Chișinău sunt deținute 1100 de persoane, deși capacitatea penitenciarului este de

500 de persoane.

În uma celor expuse, Colegiul penal respinge critica procurorului, precum că

nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta că, pe parcursul detenției în

Penitenciarul nr.13 Chișinău, celulele în care se deținea Caledji I. erau

suprapopulate, deoarece instanța de apel a motivat constatarea deținerii lui

Caledji Ivan Xxxxx, în condiții inumane și degradante de detenție, contrare

prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația statului de a asigura

condițiile de detenție, astfel că în acest sens, întemeiat a redus pedeapsa

principală stabilită inculpatului Caledji I., în baza art. 186 alin. (3) lit.b), art.186

alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal, sub formă de 7 ani 6 luni închisoare, pentru

perioada aflării în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.13 Chișinău, cu 356

zile din pedeapsa aplicată.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, argumentele

procurorului invocate în prezentul recurs referitoare la faptul, că instanța de apel

a respins apelul avocatului inculpatului Caledji I., totodată a redus termenul de

pedeapsă. La aceste alegații, Colegiul notează, că în ședința de judecată a instanței

de apel, avocatul Beruciașvili Andrei, a solicitat anexarea la materialele cauzei a

răspunsului administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău, cu privire la condițiile

31

de detenție, astfel instanța de apel, constatând că, inculpatul Caledji I., a fost

deținut în condiții contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, drepturi care reies din obligația

statului de a asigura condițiile de detenție, întemeiat ținând cont de prevederile

art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, a redus pedeapsa principală stabilită

inculpatului Caledji I., sub formă de 7 ani 6 luni închisoare, cu 356 zile,

argumentându-și în acest sens soluția.

Din textul recursului declarat de către avocatul Ailoi I. în numele

inculpatului Iurcu P., Colegiul atestă, că autorul critică hotărârile judecătorești

adoptate în cauză, în partea ce ține de constatarea vinovăției, indicând practic

aceleași motive pe care le-a invocat în apel, totodată menționând și dezacordul cu

aplicarea pedepsei, însă fără a aduce careva argumente în acest sens.

Așadar, în privința alegațiilor nominalizate supra se constată, că acestea au

constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-

a expus întemeiat, pe care le susține și instanța de recurs.

În pofida criticilor din recurs, Colegiul analizând textul deciziei atacate

constată, că, instanța de apel la judecarea cauzei a respectat prevederile art. art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, oferind răspunsuri și

raționamente întemeiate legal asupra celor menționate de către avocatul Ailoi I. în

numele inculpatului Iurcu P., în apelul declarat, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată, că instanța de

apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor,

au confirmat corectitudinea condamnării inculpatului Iurcu P. în baza art. 186

alin. (3) lit. b), art. 186 alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal. La fel, Colegiul penal

constată, că instanța de apel în hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a

probelor, ce au fost administrate în prezenta cauză și care au confirmat învinuirea

adusă inclusiv lui Iurcu P. în comiterea infracțiunilor imputate prin rechizitoriu,

stabilindu-i în cele din urmă pedeapsă în limita sancțiunii normelor penale pentru

comiterea cărora a fost recunoscut vinovat, întemeiat excluzând prevederile art.

901 Cod penal. Astfel, în viziunea instanței de recurs, toate probele prezentate au

primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel

rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația factologică.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, argumentele părții

apărării invocate în prezentul recurs referitoare la faptul, ilegalității întocmirii

proceselor-verbale și falsificarea acestora de către persoana ce a efectuat

urmărirea penală. La aceste alegații, Colegiul notează, că la examinarea cauzei în

instanțele de fond, acestea în hotărârile adoptate s-au expus motivat asupra

ilegalității și declarării nule mai multor acte procedurale, făcând referire la

prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, care stipulează că

ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală, atrage nulitatea actului dacă

a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului,

32

sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Astfel, prima instanță întemeiat a reținut, faptul că atât inculpatul Iurcu P., cât și

apărătorul acestuia nu au avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de

urmărire penală la etapele respective, fiindu-le aduse la cunoștință materialele

procesului penal, respectiv nici una dintre părți nu a contestat actele procesuale

întocmite. Astfel, invocarea nulității actelor organului de urmărire penală,

contravine prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală și nu poate fi

invocată încălcarea drepturilor inculpaților, o dată ce apărătorul inculpatului a

solicitat declartarea nulă a mai multor acte procedurale, abia la etapa cercetării

judecătorești și în dezbaterile judiciare.

La fel, la acest aspect s-a expus argumentat și instanța de apel precum că, nu

constituie temei pentru declararea nulității proceselor-verbale de ridicare a

bunurilor, precum și prezentarea acestora spre recunoaștere părților vătămate

Onu Veniamin și Pascal Victor, din considerentul că, obiectele ridicate ar fi fost

prezentate spre recunoaștere de fapt înainte de a fi ridicate din cadrul altei cauze

penale, or, în cadrul cercetării judecătorești, se confrmă integral că bunurile

ridicate din automobilul la data de 12.04.2019, aparțin părților vătămate, care în

cadrul urmăririi penale au prezentat părți componente ale întregului acestui bun,

care nu a fost sustras integral din imobilele lor de către inculpați. Astfel, de către

partea vătămată Onu Veniamin, la cerceii sustrași, în cadrul urmăririi penale a

prezentat brațară, care constituie un set întreg, iar partea vătămată Pascal Victor

la brațara sustrasă a prezentat colier, ce de asemenea constituie un set întreg. Mai

mult ca atât, partea vătămată Pascal Victor a prezentat o xerocopie de pe

fotografie, unde se evidențiază un ceas pentru dame identic cu ceasul ridicat din

automobilului de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, mijlocul de transport

cu care inculpații s-au deplasat pentru comiterea infracțiunilor.

În partea ce ține de criticile, precum că în cadrul urmăririi penale ar fi fost

audiată Pascal Anastasia, pe când la dosar nu există un procesul-verbal de

audiere a acesteia, Colegiul penal reține că și la acest aspect instanța de apel a

reținut întemeiat, că nu constituie temei de a considera că careva probe ar fi fost

falsificate de către reprezentanții organului de urmărire penală or, declarațiile

părții vătămate Pascal Victor coroborează cu alte probe cercetate în ședința de

judecată.

Nu pot fi reținute de către instanța de recurs nici aserțiunile părții apărării,

precum că organul de urmărire penală și instanța de judecată nu au verificat

veridicitatea celor declarate de către partea vătămată Onu Veniamin, precum că

obiectele ar fi din aur, în sensul dat, instanța de apel a notat că, la caz, nu joacă rol

important din ce material erau confecționați cerceii sustrași de inculpați, or, faptul

dat nu influențează la încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, ținând cont de

prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal.

Cu referire la argumentele recurentului, precum că instanțele de fond

neîntemeiat au respins cererile părții apărării, prin care s-a solicitat efectuarea

expertizei criminalistice complexe merceologico-chimice sau expertizei

33

criminalistico-merceologice, inculpatul fiind lipsit de posibilitatea de a-și dovedi

nevinovăția, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat.

Astfel, instanța de recurs menționează că, solicitarea efectuării unei

expertize este dreptul procesual al părților participante la proces. Dispunerea

efectuării expertizei judiciare se face de către instanța de judecată, la cererea

părților, dacă se constată că, cererea este întemeiată și poate contribui la stabilirea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală.

Încheierea instanței de judecată privind numirea expertizei, trebuie să cuprindă

întrebările puse în fața expertului și enumerarea circumstanțelor de fapt ce

urmează a fi elucidate prin cunoștințele speciale în domeniul tehnicii, științei sau

artei de către expert. Nu se exclud cazurile, când instanța de judecată poate

respinge demersul privind efectuarea expertizei judiciare prin încheiere

motivată.

Așadar, instanța de judecată trebuie să motiveze respingerea demersului,

ținând cont de jurisprudența CțEDO, care statuează că, refuzul de a dispune o

expertiză nu este, în sine, inechitabil, el trebuie examinat în lumina procedurii în

ansamblul său (Affaire H. împotriva Franței, 24.10.1989 pct. 61 și 70). Motivarea

refuzului trebuie să fie rezonabilă.

La caz, Colegiul penal reține că, prin cererile din 03.01.2020, 28.01.2020

(f.d.203-207 v. IV, 33-35 v.V, 195-197 v. VI), avocații Casir A. și Ailoi I. în numele

inculpatului Iurcu P., au solicitat dispunerea efectuării expertizei criminalistice

complexe merceologico-chimice, expertizei criminalistico-merceologice și

dactiloscopice suplimentare.

Astfel, la acest aspect, instanța de recurs reține că, prin încheierile

instanțelor de fond (f.d.209-214 v. IV, 41-44 v. V, 198-205 v. VI), au fost respinse

demersurile avocaților privind dispunerea efectuării expertizelor menționate, ca

neîntemeiate, încheierile instanțelor de judecată fiind motivate, astfel nefiind

încălcate careva drepturi ale inculpatului Iurcu P., iar probele administrate în

cauză confirmă vinovăția acestuia.

În acest sens, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond întemeiat au

reținut că, argumentele apărării în vederea constatării faptului că, cerceii nu sunt

din aur și respectiv nu valorează suma pretinsă de către partea vătămată,

încadrarea juridică a faptei imputabile în baza art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal,

nu va fi modificată, o dată ce cerceii pentru care se solicită numirea expertizei

sunt într-o valoare, potrivit actului de învinuire de 1000 lei, iar valoarea totală a

celorlalte bunuri sustrase este de 18800 lei, iar diminuarea mărimii sumei totale

chiar și cu 1000 lei, nu va fi temei pentru a încadra altfel, acțiunile inculpatului.

La fel, cu referire la dispunerea expertizei dactiloscopice suplimentare, instanța

a menționat că, aceasta nu ar avea importanță probatorie pentru cauza penală și

ar duce doar la tergiversarea examinării acesteia, iar chestiunile invocate în

cererea apărătorului, au fost deja soluționale prin raportul de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-980 din 21.03.2019, deja existent la dosar, concluziile expertului sunt

destul de clare, nu au indicii contradictorii și nu există careva îndoieli sau

34

deficiențe asupra acestor concluzii. Totodată, raportul dat nu a fost contestat de

către partea apărării la etapa respectivă.

La fel, ce ține de critica din recursul avocatului Ailoi I., precum că instanțele

nu au apreciat faptul că, nevinovăția inculpatului se confirmă prin raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-980 din 21.03.2019, din care nu rezultă că, urma

palmară a fost creată de către Iurcu P., Colegiul penal o respinge ca nefondată,

deoarece, instanțele de fond s-au expus argumentat și la acest aspect, că,

persoanele au acționat folosind mănuși pentru a nu lăsa amprente, circumstanțe

ce se desprind din înregistrările video și corpurile delicte ridicate, motiv

întemeiat ce a stat și la baza respingerii cererii de efectuare a expertizei

dactiloscopice suplimentare.

Alegațiile recurentului precum că, nici o probă nu demonstrează vinovăția

inculpatului Iurcu P. în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, (parte vătămată Cepoi

V.), Colegiul consideră că nu au nici un suport legal. La acest aspect, instanța de

apel, în urma examinării și verificării probelor sub aspectul pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce, atât pe cele obținute în cadrul

urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, atât ale acuzării, cât și

ale apărării, stabilind aspectele de fapt și de drept, corect a ajuns concluzia cu

privire la vinovăția inculpatului Iurcu P., inclusiv în baza art. 186 alin. (5) Cod

penal. În acest sens, instanța de apel, din procesul-verbal de examinare din

04.04.2019, a constatat că, în curtea casei apar două persoane cu căciula din

material pe cap, caciula care a fost ilustrată în cadrul examinării obiectelor

depistate în cadrul cercetării la fața locului din 12.04.2019 a automobilul de

model „Mercedes seria E", cu n/î XXXXX, cu care se deplasa nemijlocit inculpatul

Iurcu P. Totodată, instanța de apel a mai stabilit că, persoana ilustrată în

imaginile video, era îmbracată în scurtă de material, mănuși de culoare închisă,

pantaloni de tip sport, pe piciorul drept, jos, având o etichetă în forma de

dreptunghi de culoare albă strălucită. Acești pantaloni au fost depistați și ridicați

prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.04.2019 a automobilului de

model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX, fapt ce confirmă coparticiparea

inclusiv a inculpatului Iurcu P. La fel, prin procesul-verbal de examinare din

04.04.2019, în cadrul căruia au fost examinate imaginile video ridicate de la

Cepoi Nicolae, se observă două persoane care prin forțarea geamului pătrund în

interiorul locuinței, precum și procesul-verbal de examinare din 15.04.2019, în

cadrul căruia au fost examinate imaginile video ridicate de la Cepoi Nicolae,

unde se observă două persoane care prin forțarea geamului pătrund în interiorul

locuinței. Astfel, persoanele ilustrate din înregistrările video, după semnalmente

caracteristice se identifică ca Caledji I. și Iurcu P. după corpolența și înfățișare,

precum și după hainele îmbrăcate la momentul comiterii faptei infracționale, cu

cele depistate în automobilul de model „Mercedes seria E”, cu n/î XXXXX.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că declarațiile părții

vătămate Cepoi V. urmează a fi apreciate critic, că ar fi avut careva bunuri din

aur cu gramaj mare, fără acte de proveniență, Colegiul consideră că întemeiat a

fost respins de către instanța de apel, deoarece în ședința de judecată, partea

35

vătămată Cepoi Victor a relatat că, aurul a fost procurat demult, în calitate de

investiții, fapt ce denotă că, acesta nu are la moment careva acte confirmative în

sensul dat, însă instanța de apel nu are vre-un temei de a pune declarațiile

acestuia la îndoială, or, partea vătămată a fost averizată pentru declarații false cu

bună știință, nu s-a încurcat în declarații menținînd aceiași poziție.

La fel, instanța de recurs reține că, instanța de apel întemeiat a reținut că, nu

poate constitui temei pentru casare a sentinței, faptul că inculpaților li se

încriminează precum că, au sustras careva bunuri din casă lui Cepoi Victor,

amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx, fiind efectuate

acțiuni de urmărire penală cu indicarea acestei adrese, însă fiind audiat în

calitate de parte vătămată, Cepoi Victor a menționat că, furtul bunurilor a avut

loc din casă amplasată pe adresa mun. Chișinău, or. Xxxxx, str-la xxxxx, care

aparține părinților săi, or, careva erori comise de organul de urmărire penală

sunt de evidență materială, cert fiind stabilit că sustragerea a avut loc din

locuința părții vătămate Cepoi Victor, fiind evidentă eroarea în numărul casei 19,

greșit fiind indicat nr. 16.

Privitor la argumentul avocatului, precum că discul CD-R, ce conține

înregistrările video, demonstrează că Iurcu P. la 25.03.20219 ora 18:21, se afla la

distanța de 150 km de la locul comiterii infracțiunii, Colegiul reține, că în partea

motivată a hotărârii adoptate instanța de apel a menționat întemeiat: „Cu referire

la înregistrarea prezentată de către partea apărării conform căreia Iurcu Piotr la data de

25.03.2019, ora 18.21, s-ar fi aflat cu automobilul de modelul „Mercedes-Benz E-class”,

în s. Bejghioz r. Ceadîr-Lunga, fiind la volanul acestuia, și nu se putea afla în mun.

Chișinău, or. Xxxxx, stradela xxxxx, urmează a fi reiterat că, nu este clară sursa de

proveniență a acestei înregistrări video, locul de unde a fost ridicată, cu atît mai mult din

aceste imagini nu este clar vizibil faptul că anume inculpatul Iurcu Piotr s-ar fi aflat la

volanul automobilului de modelul „Mercedes-Benz E-class”, totodată probele

administrate la caz confirmă clar că, inculpatul Iurcu Piotr la data de 25.03.2019, ora

18.00, se afla anume în mun. Chișinău, or. Xxxxx, stradela xxxxx.”

Ce ține de critica avocatului, precum că judecătorul a nominalizat în

sentință toate materialele cauzei fără a diviza probele pertinente pentru fiecare

episod, Colegiul penal atestă că prima instanță a descris probele și le-a apreciat

conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, mai mult ca atât,

instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului Iurcu P. pe fiecare episod și

infracțiune separat, (f.d.62-66 v. VII), respectiv apreciind și probele ce confirmă

vina acestuia, pe fiecare episod în parte, motivându-și întemeiat soluția.

O altă remarcă, pe care instanța de recurs nu a putut-o trece cu vederea, se

referă la faptul că, apărătorul inculpatului, Ailoi I., în cererea de recurs, în

premieră, invocă critici nediscutate până acum la celelalte etape de judecare a

cauzei, ceea ce raportându-se la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, este

inadmisibil. Una din regulile de bază de care se ghidează instanța de recurs la

preluarea spre examinare a cerințelor recurenților, este discutarea acestora la

etapele anterioare de examinare a cauzei.

36

Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală,

pot fi invocate în recurs, doar în cazul în care au fost invocate în apel sau

încălcarea a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție, nici cea dea

doua nu este incidentă. Din actele cauzei se constată că, la etapa precedentă de

judecare a cauzei, chestiuni de genul că: organul de urmărire penală a încălcat

prevederile art. 281 Cod de procedură penală; învinuirea nu este clară, concretă

și previzibilă, ceeea ce contravine prevederilor art. 296 Cod de procedură penală

și implică nulitatea actului de procedură; ordonanța de punere sub învinuire și

rechizitoriul sunt nule, nu au fost disputate.

Referitor la criticile din recurs precum că, învinuirea nu este clară, concretă

și previzibilă, instanța de recurs le consideră neîntemeiate.

La acest capitol, Colegiul reține, că în conformitate cu prevederile art. 296

alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți:

expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și

persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care

confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în

apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care

atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru

liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal

dacă constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la

persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu

încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în

instanța judecătorească competentă.

Colegiul penal remarcă, faptul că învinuirea înaintată lui Iurcu P., prin

rechizitoriu, este clară și concretă fiind indicată formularea învinuirii ce i se

incriminează, cu încadrarea juridică a acțiunilor acestuia. Astfel, în rechizitoriu

sunt descrise faptele ce i se incriminează lui Iurcu P. în baza art. 186 alin. (3) lit.

b), art. 186 alin. (4), art. 186 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță, just reieșind

din probatoriul administrat în cauză și în conformitate cu prevederile art. 394

alin. (1) pct. 1), a descris faptele criminale, considerate ca fiind dovedite,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii lor, forma și gradul de vinovăție,

consecințele infracțiunii. Mai mult ca atât, în cadrul ședinței de judecată în prima

instanță, la data de 10 iulie 2019 (f.d. 172 v. III), inculpatul Iurcu P. în prezența

apărătorului său, a declarat, că a primit copia rechizitoriului, neindicând asupra

a careva neclarități.

Din acest punct de vedere, Colegiul penal conchide că, de fapt, în cauză nu

s-au comis erorile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, la care se face referire în recursurile declarate.

La fel, Colegiul penal statuează, că instanța de apel întemeiat a reținut că,

nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpaților, în

săvârșirea infracțiunilor imputate, iar acțiunile acestora sânt incidente

elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b), art. 186 alin. (4),

art.186 alin. (5) Cod penal și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate,

nu și-au găsit confirmarea.

37

În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că, în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

prima instanță și instanța de apel în privința inculpaților, nefiind identificată de

instanța de recurs vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a

hotărârilor judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit

neîntemeiate criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite

spre examinare.

Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea

instanței de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419

Cod de procedură penală și din atare considerente, recursurile ordinare declarate

de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana

și de către avocatul Ailoi Ion în numele inculpatului Iurcu Piotr, sunt

inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către avocatul

Ailoi Ion în numele inculpatului Iurcu Piotr, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2021, în cauza penală privindu-i pe

Caledji Ivan Xxxxx și Iurcu Piotr Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 20 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Cobzac Elena

Judecător Timofti Vladimir

38