1ra-1247/21 — art. 217 alin. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 iulie 2014, Ionaș Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) din Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea substanțelor stupefiante pe un termen de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Ionaș Gheorghe la 19.11.2013, aproximativ la ora 02:20, cet. Ionaș Gheorghe, aflându-se pe str. Aleea Gării, mun. Chișinău, a fost stopat de către colaboratorii de poliție, fiind suspectat de consum și trafic de substanțe narcotice și condus la Inspectoratul de poliție Centru, al DP mun. Chișinău, situat pe str. Bulgară, 40, unde în cadrul percheziției corporale efectuate în cadrul cauzei contravenționale la cet. Ionaș Gh. în mâneca stângă a scurtei cu care era îmbrăcat au fost depistate și ridicate 6 pungi cu sub ța vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 8377 din 04.12.2013 reprezintă substanța narcotică marihuană cu masa totală în forma uscată în 6 pungi 155,24 gr. (23,53 gr.+26,45 gr.+23,99 gr.+27,35 gr. +25,79 gr.+28,13 gr.), ceea ce conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, constituie cantități mari și conform tabelului nr. 1 din Tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, 1 supuse controlului, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1088 din 05.10.2004 se atribuie la substanțe narcotice neutilizate în scopuri medicinale.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de către avocatul Lungu Victor în numele inculpatului și ultimul, prin care au solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal în privința inculpatului Ionaș Gheorghe în temeiul art. 332 alin. (1) pe motivul atragerii acestuia la răspundere contravențională pentru aceeași faptă. În motivarea cerințelor invocate s-a invocat că, sentința este una ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării - motiv pentru aceasta constituind erorile de drept comise de instanța precedentă la păronunțarea hotărârii contestate, și anume: nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat; nu au fost luate în considerație circumstanțele atenuante stabilite de art. 76 Cod penal (recunoașterea vinovăției); nu au fost luate în considerație prevederile art. 53 Cod penal (liberarea de răspundere penală); alte erori grave care au o afectat hotărâtoarea. La fel, apărătorul a indicat că, pe tot parcursul procesului penal inculpatul Ionaș Gheorghe a recunoscut pe deplin vina în cele comise, fapt confirmat prin procesul-verbal de audiere a bănuitului Ionaș Gheorghe din 12.12.2013 (f.d.36), raport de consemnare a rezultatelor urmăririi penale din 16.12.2013 (f.d.47), proces-verbal de audiere a învinuitului din 23.12.2013 (f.d.52), rechizitoriu (f.d.57), cea ce cade sub incidența art. 76 lit. f) Cod penal și constituie circumstanță atenuantă, care însă nu a fost apreciată de instanța de fond contrar obligației sale imperative prevăzute de art.385 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, or, conform conținutului hotărârii contestate „circumstanțe atenuante nu au fost stabilite”. La fel, s-a indicat că, la materialele cauzei penale este anexat procesul verbal cu privire la contravenție din 19.11.2013 (f.d.10) prin care cet. Ionaș Gheorghe a fost atras la răspundere contravențională în baza art. 85 alin.(l) Cod contravențional „procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanțe narcotice sau de alte substanțe psihotrope în cantități mici, precum și consumarea lor fără prescripția medicului”, fapt care cade sub incidența art. 53 lit. b) Cod de procedură penală și servește temei pentru liberarea de răspundere penală a inculpatului Ionaș Gheorghe precum și pentru încetarea procesului penal în privința ultimului în temeiul art. 332 alin.(l) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Lungu Victor în numele incuclpatului și ultimul, cu menținerea fără modificări a sentinței. 2 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere, a ajuns la concluzia că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, recalificând acțiunile inculpatului Ionaș Gheorghe,din art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, conform indicililor calificativi – „activitatea ilegală privind circulația substanțelor psihotrope, adică, păstrarea, cu utilizarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă”, așa cum a fost înaintată acuzarea de către acuzator, în dispoziția art. 217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi – „activitatea ilegală privind circulația substanțelor psihotrope, păstrarea substaanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”, care conform Hotărârii Guvernului RMoldova nr. 106 din 27.01.2016, privind aprobarea Listei substanțelor narcotice și psihotrope, depistate în trafic ilicit precum și cantităților acestora, constituie cantități mari. Cu referire la motivele invocate de apelant, precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului, or, procesul penal în privința inculpatului Ionaș Gheorghe urma să fie încetat în temeiul art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, pe motivul atragerii acestuia la răspundere contravențională pentru aceeași faptă, instanța de apel a constatat că, că prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate. Astfel, instanța de apel a apreciat ipoteza lansată de apăarare ca fiind opinia subiectivă a părții apărării, or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul condamnării inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel le-a însuțit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși obligația instanței să își 3 motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fie examinat chestiunile esențiale supusă atenției sale. Instanța de apel a conchis că, prin cercetarea probelor conținute la soar se constată dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că, Ionaș Gheorghe la 19.11.2013, aproximativ la ora 02.20, cet. Ionaș Gheorghe, aflându-se pe str. Aleea Gării, mun. Chișinău, a fost stopat de către colaboratorii de poliție, fiind suspectat de consum și trafic de substanțe narcotice și condus la Inspectoratul de poliție Centru, al DP mun. Chișinău, situat pe str. Bulgară, 40, unde în cadrul percheziției corporale efectuate în cadrul cauzei contravenționale la cet. Ionaș Gh. în mâneca stângă a scurtei cu care era îmbrăcat au fost depistate și ridicate 6 pungi cu sub ța vegetală, care conform raportului de expertiză chimică nr. 8377 din 04.12.2013 reprezintă substanța narcotică marihuană cu masa totală în forma uscată în 6 pungi 155,24 gr. (23,53 gr.+26,45 gr.+23,99 gr.+27,35 gr. +25,79 gr.+28,13 gr.), ceea ce conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, constituie cantități mari și conform tabelului nr. 1 din Tabelele și listele substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1088 din 05.10.2004 se atribuie la substanțe narcotice neutilizate în scopuri medicinale. Totodată, s-a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi - activitatea ilegală privind circulația substanțelor psihotrope, păstrarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, împrejurări care au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la argumentul apelanților precum că procesul penal urmează a fi încetat în conformitate art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, pe motivul atragerii inculpatului la răspundere contravențională, instanța de apel a menționat că, potrivit procesului verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI02 256788 și deciziei agentului constatator din 19.11.2013, Ionaș Gheorghe a fost sancționat contravențional în temeiul art. 85 Cod contravențional pentru faptul că la data de 4 19.11.2013 a consumat substanțe narcotice, pe când în speța dată inculpatului i se incriminează păstrarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. Analizând solicitarea apărării de încetare a procesului penal în privința inculpatului în temeiul art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că, acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelurilor declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea condamnării inculpatului Ionaș Gheorghe.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Caldîba Sergiu în numele inculpatului, care învocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care procesul penal să fie încetat, pe motiv că incul a fost atras la răspundere penală pentru aceeași faptă. În motivarea cerințelor sale, apărătorul susține că, instanțele de fond greșit au stabilit circumstanțele cauzei în lipsa unei analize multiaspectuale, complete și obiective, iar porbele administrate la materialele cauzei nu au fost verificate și apreciate prin prisma prevederilor art. 99 – 101 Cod de procedură penală, acestea nu au fost coroborate cu alte probe, fiind apreciate greșit, fapt ce constituie o eroare de drept. La fel, recurentul susține că, a rămas fără nici o apreciere circumstanțele invocate în instanțele de fond referitoare la faptul că, la baza soluțiilor judecătorești contestate au fost puse materialele procedurii contravenționale pornite în privința lui Ionaș Gheorghe, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 85 alin. (1) Cod penal, or în asemenea circumstanțe, procesul penal urmează a fi încetat în temeiul art. 53 lit. b) Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, se reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs stipulat la art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța 5 a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului și eronat a menținut sentința prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s- a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu coroborează cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării. Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine judecătorului. De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile apărărtorului care susține procesul penal intentat în privința lui Ionaș Gheorghe urmează a fi încetat, în legătură cu faptul că acesta inculpatul pentru aceeași faptă a fost deja atras la răspundere contravențională, astfel încălcându-se principiul non bis in idem, or, aceste argumente au constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin. Astfel, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele 6 să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către partea apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Ionaș Gheorghe XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 7