1ra-1170/2021 — 217-1 alin.4 lit. b CP

1ra-1170/2021 — 217-1 alin.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1170/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

februarie 2020, în cauza penală în privința lui,

Cocarcea Andrei xxxxx, născut la xxxxxx,

originar din mun. Chișinău, domiciliat în r-

ul xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 12 iunie 2018 – 27 noiembrie 2020;

Instanța de apel: 11 decembrie 2020 – 09 februarie 2021;

Instanța de recurs: 29 martie 2021 – 01 octombrie 2021.

C O N S T A T Ă :

noiembrie 2020, Cocarcea Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal și în conformitate

cu sancțiunea articolului dat, cu aplicarea prevederilor art.3641 i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu

privarea de dreptul de a exercita orice activitate legată de circulația legală a

substanțelor narcotice pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei de către Cocarcea Andrei cu stabilirea

acestuia un termen de probațiune de 1 (un) an. A fost soluționată soarta

corpurilor delicte. S-a încasat de la Cocarcea Andrei în contul statului suma

de 1680 (o mie șase sute optzeci) lei pentru întocmirea raportului de

constatare tehnico-științifică.

Andrei, într-o perioadă de timp anterioară datei de 09 februarie 2018, în

1

circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, cunoscând că,

circulația substanțelor stupefiante este interzisă, acționând cu intenție

directă, Cocarcea Andrei a intrat în posesia substanțelor stupefiante pe care

le păstra asupra sa în scop de consum personal. La 09 februarie 2018, în

jurul orelor 03:30, aflându-se pe str. xxxx, mun. Chișinău, având un

comportament neadecvat ce indica asupra faptului că, a consumat

substanțe interzise, fiind stopat de către un echipaj al poliției, de la acesta a

fost depistat și ridicat un pachețel din hârtie în interiorul căruia se afla

masă vegetală de culoare verde-cafenie, care a fost împachetată și sigilată

de către colaboratorii de poliție, după care a fost expediată spre examinare

experților.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1- R-1766 din 03

mai 2018 s-a stabilit că, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde

(din amestecul cu masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galben-pal),

reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

cu cantitatea de 0.99 g, și masa vegetală uscată și mărunțită de culoare

galbe-pal s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201(C20 H28 FN3

03) cu cantitatea de 0.38 g., care în Hotărârea Guvernului al Republicii

Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și

listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora,

supuse controlului, nu este inclusă, însă conform scrisorii nr.01-12/632 din

18.04.2017 al IMSP Dispensarului Republican de Narcologie de comun cu

Comitetul Permanent de Control asupra Drogurilor, substanța MDMB(N)-

2201 reprezintă analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă

în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate

în scopuri medicale. Lista nr. 2 Substanțele psihotrope, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, ce se

atribuie la categoria substanțelor stupefiante în cantități deosebit de mari.

Astfel prin acțiunile sale intenționate inculpatul a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.217 alin.4 lit. b) Codul penal - păstrarea, transportarea

drogurilor în proporții deosebit de mari fără scop de înstrăinare.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de

judecată, Șapovalov Lilia a declarat apel, prin care a solicitat casarea

parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, în privința lui Cocarcea Andrei, cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani închisoare cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de răspundere sau a exercita activități legate de circulația

legală a substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani și în conformitate cu

2

prevederile art.901 alin. (1) și (2) Cod penal, executarea pedepsei închisorii

stabilite inculpatului Cocarcea Andrei, a fi suspendată parțial, urmând ca

acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (unu) an în

penitenciar de tip semiînchis, iar executarea părții rămase a pedepsei cu

închisoarea de 1 (unu) ani să fie suspendată condiționat pe o perioadă de

probațiune de 2 (doi) ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a lui

Cocarcea Andrei, cu condiția că aceasta în perioada de probațiune nu va

săvârși alte infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea acordată. A încasa de la inculpat în beneficiul statului

cu titlu de cheltuieli judiciare: 1680 de lei, pentru efectuarea raportului de

expertiză. Corpul delict: un plic din hârtie de culoare albă, în care se află 2

pachețele cu substanță de culoare galben-pal și de culoare verde,

recunoscut în calitate de corp delict și anexat la materialele cauzei penale

potrivit ordonanței emise la 15.05.2018, de nimicit după intrarea sentinței

în vigoare.

3.1 În argumentarea cererii de apel procurorul și-a exprimat

dezacordul cu pedeapsa stabilită de către prima instanță menționând că:

- prima instanță la adoptarea sentinței în privința ultimului, nu a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, or infracțiunea săvârșită de

inculpat se atribuie la categoria celor grave, potrivit art. 16 alin.(4) din

Codul penal;

- instanța la stabilirea categoriei și termenului pedepsei a reținut ca

circumstanță atenuantă căința sinceră a inculpatului și contribuirea activă

la descoperirea infracțiunii, deși aceasta este doar o modalitate a acestuia

de a orienta instanța și societatea cu privire la o percepție eronată despre

personalitatea sa, acesta fiind anterior condamnat, și în mod cert se

constată că ultimul nu și-a făcut concluzii corespunzătoare în sensul

corectării și reeducării sale, fiindu-i acordate anterior mai multe șanse de a

se corecta, însă inculpatul Cocarcea Andrei nu a îndreptățit încrederea

acordată săvârșind de data aceasta o infracțiune care face parte din

categoria infracțiunilor grave;

- prima instanță a reținut faptul, că inculpatul a recunoscut că

deținea analogul drogurilor care a fost depistat asupra sa, în scop de

consum personal și că acesta a contribuit activ la descoperirea infracțiunii,

însă nu poate fi considerată contribuire activă la descoperirea infracțiunii -

recunoașterea vinovăției;

- căința sinceră din declarațiile inculpatului și faptul că regretă cele

întâmplate, nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, deoarece

cantitățile de droguri găsite asupra acestuia se încadrează, conform

expertizei efectuate, în proporții deosebit de mari, iar faptul că acesta a

3

declarat că sunt pentru consum propriu nu poate însemna decât că este pur

declarativă, pentru a scăpa de pedeapsa corespunzătoare pentru acțiunile

sale intenționate, ori pentru siguranța că nu va fi lipsit de libertate;

- prima instanță la emiterea sentinței a ignorat prevederile art. art. 7,

61 Cod penal și nu a luat în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite de către Cocarcea Andrei care a săvârșit infracțiunea

de păstrare și transportare ilegală de droguri în proporții deosebit de mari,

or infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor este o infracțiune contra

sănătății persoanei, ce poate provoca uneori și decesul, când este vorba de

proporții deosebit de mari, la caz, creând astfel un pericol real nu doar

pentru integritatea corporală și sănătatea infractorului, ci și pentru

sănătatea altor cetățeni și viața acestora- valoarea primordială în cadrul

unei societăți;

- consideră că anume perspectiva păstrării libertății și aplicarea unei

pedepse relativ ușoare, care în majoritatea cazurilor reprezintă amenzi,

munci neremunerate în folosul comunității sau suspendarea condiționată a

pedepsei cu închisoarea, de rând cu vulnerabilitatea deosebită a subiecților

infracțiunii, poate fi una din cauzele numărului foarte mare de cazuri de

consum ilegal de droguri și de circulație ilegală a acestor substanțe;

- partea apelantă consideră, că suspendarea condiționată a pedepsei,

stabilită de către instanță în privința inculpatului, nu-și va atinge scopul,

creând un spirit de nesiguranță a cetățenilor în caracterul inevitabil al

pedepsei;

- există un risc sporit ca ulterior acesta să fie din nou atras la

răspundere penală pentru fapte similare, creându-se astfel un cerc vicios

care se va finaliza, mai devreme sau mai târziu, potrivit practicii judiciare

înregistrate, cu privațiunea de libertate pentru această persoană.

februarie 2021, a fost respins apelul procurorului și menținută sentința fără

modificări.

4.1 Instanța de apel a reținut că, prima instanță la pronunțarea

sentinței corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

concluzionat că inculpatul a comis anume infracțiunea imputată. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

În continuare a constatat cu certitudine că Cocarcea Andrei a comis

infracțiunea prevăzută de art.217 alin.4 lit. b) Codul penal - păstrarea,

4

transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari fără scop de

înstrăinare.

La stabilirea pedepsei și mărimea acesteia prima instanță a ținut cont

de faptul că, inculpatul a comis o infracțiune ce se califica ca fiind gravă

potrivit art. 16 Cod penal, a reținut că inculpatul nu are antecedente penale,

la evidența medicului psihiatru nu se află, totodată nu au fost reținute

careva circumstanțe atenuante sau agravante, fapt ce în opinia instanței de

apel corect a ținut cont de scopul pedepsei penale, considerând rațional de

aplicat față de Cocarcea Andrei pedeapsa cu închisoarea, prezentând

pericol social sensul în care valorile ocrotite de legea penală prin

incriminarea faptelor trebuie evidențiate, atît pentru restabilirea ordinii de

drept, cît și pentru educarea inculpatului. Or, circumstanțele stabilite

condiționează necesitatea aplicării lui Cocarcea Andrei xxxxxx a pedepsei

privative de libertate. Prin urmare a conchis că, prima instanță corect și

întemeiat i-a aplicat inculpatului, pentru infracțiunea prevăzută de art. 217

alin.(4) lit. b) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani cu privarea de dreptul de a exercita orice activitate legată de

circulația legală a substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani, iar în

temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Cocarcea Andrei, a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an.

Cu referire la personalitatea lui Cocarcea Andrei instanța de apel a

reținut că ultimul potrivit Certificatului atribuit de Consiliul Republican de

Expertiză Medicală a Vitalității a fost încadrat în gradul 2 de invaliditate

fără termen, fapt ce la individualizarea executării pedepsei a ținut cont de

scopurile pedepsei stipulate în art.61 Cod penal. Relevant a considerat și

faptul că Cocarcea Andrei nu a are antecedente penale, la evidența

medicului psihiatru nu se află și deține grad de dizabilitate sever, astfel

încât raportând ansamblul de împrejurări expuse supra, a constatat că

solicitarea procurorului de aplicare în privința lui Cocarcea Andrei, ținând

cont de personalitatea făptuitorului, a celei mai drastice pedepse, este

lipsită de temei și nu se regăsește în circumstanțele cauzei și personalitatea

inculpatului.

În final instanța de apel a considerat necesar de a sublinia faptul că,

dispunerea suspendării condiționată a executării pedepsei este o măsură

legală și temeinică, aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite

la art. 90 Cod Penal și care în esență oferă un sistem de garanții sub

aspectul eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un

tratament adecvat inculpatului Cocarcea Andrei și să garanteze

resocializarea sa viitoare pozitivă, scopul pedepsei fiind atins și fără

condamnarea dânsului la o pedeapsă privativă de libertate.

5

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin

care invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1), art. 427 Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei în partea pedepsei stabilite

inculpatului și dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel în alt

complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- consideră că concluzia instanței de apel este neîntemeiată și

pripită, care urmează a fi casată deoarece potrivit prevederilor art. 61 Cod

penal;

- instanțele de judecată au neglijat cu vehemență rolul punitiv al

statului în asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv și acel

drept la viață și sănătate, or anume statul are acel rol primordial de a

întreprinde toate măsurile legale în vederea asigurării echității sociale și

prevenirea săvârșirii de fapte ilicite. Or, ultima perioadă de timp, pe teritoriul

Republicii Moldova se atestă o majorare a infracțiunilor de genul celei comise

de Cocarcea Andrei, iar în situația în care instanțele de judecată nu vor

întreprinde măsuri pozitive în contracararea acestui fenomen, se va dovedit

ineficiența atît a institutului pedepsei penale și a procesului penal în sine;

- prin pedeapsa nemotivat de blîndă stabilită inculpatului Cocarcea

Andrei, se dovedește insuficiența măsurilor întreprinse de stat în apărarea

cetățenilor săi;

- instanța de apel, diminuând pedeapsa stabilită lui Cocarcea Andrei nu

a ținut cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care lipsesc pe caz) și

celor agravante stabilite, precum și de faptul că pedeapsă redusă pînă la

minimul prevăzut de sancțiune se consideră echitabilă atunci cînd s-au

constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76

Cod penal.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 427 alin. (1) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

6

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Astfel, instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin recursul declarat procurorul î-și exprimă dezacordul cu pedeapsa

aplicată inculpatului, considerând-o prea blândă.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4.

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și

întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și

argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, art. 3641

Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală.

Colegiul penal constată că, instanțele inferioare au luat în considerare

faptul că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane, precum și de faptul că,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanțele au ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia, motivându-și concluziile precum că, nu este rațional ca

inculpatul să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, instanța de apel

pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

procurorului.

7

În consecutivitatea enunțată, instanțele just au concluzionat că în cazul

în care inculpatul a comis o infracțiune gravă, dar a recunoscut integral vina

solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată, nu are antecedente

penale, potrivit Certificatului atribuit de Consiliul Republican de Expertiză

Medicală a Vitalității a fost încadrat în gradul 2 de invaliditate fără termen,

corectarea și reeducarea acestuia este posibilă fără izolare de societate, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pentru o perioadă

de probațiune, conform art. 90 Cod penal.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și

proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și

a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării

inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ei, cât și a

altor persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei în

latura pedepsei penale.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor

de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl

propune procurorul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe,

care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Colegiul penal observă și faptul că, motivele invocate în recurs au

constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind

oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2.- 5. din decizie), iar o altă

opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița c. Moldovei), or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat

și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale

invocate în apelul declarat de procuror, iar motivarea din decizia acesteia, în

8

virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs

ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond

și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurent, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, că s-au aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform

prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat urmând

a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2020,

în cauza penală în privința lui Cocarcea Andrei xxxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

9