1ra-535/2021 — 217-1 alin.3 lit. c, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 217-1 alin.3 lit. c, f CP
- Temei legal
- art.427, pct. 6, 10 CPP
1ra-535/2021 — 217-1 alin.3 lit. c, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-535/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
21 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 08 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,
Gherciu Ion xxxxxxx, născut la
xxxxxxxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 06.02.2020 – 25.02.2020;
Instanța de apel: 28.05.2020 –08.09.2020;
Instanța de recurs: 08.12.2020 – 21.06.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 februarie
2020, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gherciu Ion, a
fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171
alin.(3) lit. c), f) Cod penal, iar în conformitate cu prevederile art. 70 alin.
(31) Cod penal, i-a fost stabilită o pedeapsă de 2 (doi) ani 6 (șase) luni
închisoare cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de
gestionare a medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani.
Conform art. 90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei cu
închisoarea stabilită lui Gherciu Ion a fost suspendată condiționat pe un
termen de probațiune de 4 (patru) ani, dacă în perioada de probațiune
inculpata nu va săvârși o nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor
probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
A fost pusă în sarcina lui Gherciu Ion suportarea cheltuielilor
judiciare în legătură cu efectuarea expertizei judiciare, în sumă de 3 360 lei
și în sumă de 650 lei, pentru achiziția de control.
1
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a
reținut că, Gherciu Ion urmărind scopul obținerii de venit ilicit în
rezultatul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora în scop de înstrăinare, pentru preparare, păstrare, prelucrare,
distribuire și vânzare, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod
conștient survenirea acestora, în circumstanțe necunoscute de organul de
urmărire penală a obținut substanța stupefiantă - marihuana, pe care a
păstrat-o la sine la domiciliul situat pe str. Ion Creangă 41 ap. 42 mun.
Chișinău, pînă la 21.10.2019 cînd, o parte din cantitatea de drog obținută,
depozitată într-un pachețel din polietilenă, în interiorul căruia se afla o
masă vegetală uscată de culoare verde-cafenie, i-a vândut-o cet. Grama
Ion, investigator sub acoperire cu date de identitate secretizate în cadrul
înfăptuirii achiziției de control, la prețul de 650 lei, substanță care,
conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/-1-R-4313 din
07.11.2019 reprezintă substanță stupefiantă marihuană, în cantitate de
4,252 grame.
Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, urmărind scopul
obținerii de venit ilicit în rezultatul circulației ilegale a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, pentru
preparare, păstrare, prelucrare, distribuire și vânzare, acționând
intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,
prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, în
circumstanțe necunoscute de organul de urmărire penală a obținut
substanța stupefiantă - marihuana, pe care a păstrat-o la sine, până la
28.11.2019 când, în timp ce intenționa să înstrăineze o parte din cantitatea
de drog obținută, aflând-se la intersecția str. Grenoble și str. Valea Crucii
din mun. Chișinău a fost reținut în flagrant, iar în cadrul percheziții
acestuia, asupra sa, a fost depistată și ridicată de către organul de urmărire
penală o parte din cantitatea de drog obținută, depozitată într-o geantă cu
denumirea „Polar Adventure”, în interiorul căreia se afla o masă vegetală
uscată de culoare verde-cafenie care, conform raportului de expertiză
judiciară nr. 34/12/-1-R-4849 din 09.12.2019, reprezintă substanță
stupefiantă marihuană, cu masa de 493 grame.
Acțiunile lui Gherciu Ion, au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3),
lit. c) și f) din Codul penal, circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor
sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, adică prelucrarea, păstrarea,
transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvîrșite în
proporții mari în scop de înstrăinare, cu utilizarea drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, a căror circulație în scopuri
medicinale este interzisă.
2
Sentința a fost atacată cu cerere de apel, de către procurorul în
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale, Ceruța Elena, prin care a solicitat casarea sentinței în partea
individualizării pedepsei penale, cu pronunțarea în această parte a unei
hotărâri noi, prin care a-l recunoaște vinovat pe Gherciu Ion, de săvârșirea
infracțiuni prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. c) și f) din Codul penal,
stabilindu-i-se în baza acestei Legi și în conformitate cu art. 75, art. 3641
alin. (8) din Codul de procedură penală, pedeapsa cu închisoare pe un
termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de
gestionarea medicamentelor și drogurilor, pe un termen de 5 ani.
3.1 În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că:
- la stabilirea termenului și categoriei de pedeapsă prima instanță
urma să țină cont de criteriile de individualizare a pedepsei și anume de
caracterul infracțiunii incriminate, relațiile sociale asupra cărora se
atentează;
- în privința inculpatului urmează de aplicat pedeapsa cu închisoare
pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita
activități legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen
de 5 ani;
- temeiuri de aplicare a art. 90 Cod penal nu au fost stabilite;
- la stabilirea pedepsei penale prima instanță nu a ținut cont în
deplină măsură de prevederile art. 61 și 75 Cod penal;
- a menționat că, pe lângă faptul că legiuitorul a prevăzut pedeapsa
exclusivă cu închisoarea, pentru fapta incriminată lui Gherciu Ion,
urmează de remarcat că, criminalitatea creată de droguri, prin
consecințele sale de ordin social, economic, medical, cultural și politic,
cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar și celor
ale societății, ale multor persoane particulare, atentează la viața și
sănătatea cetățenilor, influențează în mod demoralizator asupra
conștiinței și comportamentului oamenilor;
- în prezent, traficul ilicit de droguri este o activitate criminală foarte
lucrativă, cu caracter supranațional, care acționează în conformitate cu
legile economiei de piață, având drept scop imediat alimentarea centrelor
de consum și, ca finalitate, obținerea unor enorme beneficii, ceea ce
presupune, în mod justificat, interesul statului de a-și orienta cât mai
eficient propria politică în lupta antidrog, pentru apărarea sănătății
propriilor cetățeni și salvarea valorilor socio-morale;
- a menționat că, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și
modul cum a acționat inculpatul, faptele comise de către inculpat poartă
un caracter foarte periculos, iar tolerarea unui asemenea comportament
3
din partea instanței de judecată se soldează cu urmări ce periclitează
activitatea întregului sistem de drept, diminuând imaginea organelor de
ocrotire a normelor de drept în societate.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 08
septembrie 2020, a fost respins, ca nefondat, apelul procurorului și
menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
din 25 februarie 2020.
4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a stabilit în mod corect
situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a
efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art.
3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea
cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi
penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură
penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în
drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de
către prima instanță.
A conchis că, prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect
a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod
penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează
răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului.
Cu referire la termenul pedepsei cu închisoarea stabilit de prima
instanță inculpatului Gherciu Ion, instanța de apel ținând cont de faptul
că, și faptul că acesta se căiește sincer de cele comise și le regretă, are o
vârstă fragedă, este student, nu are antecedente penale, se caracterizează
pozitiv, a constatat că legal și rațional s-a suspendat executarea pedepsei
cu închisoarea și acordarea posibilității acestuia, ca în termenul de
probațiune, prin comportare exemplară și muncă cinstită, să
îndreptățească încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai bună protecție
intereselor societății decât izolarea vinovatului de societate.
Instanța de apel nu a reținut alegațiile procurorului privind
individualizarea greșită a pedepsei și din acest raționament stabilește că
executarea pedepsei stabilite lui Gherciu Ion nu este rațională, motiv
pentru care, potrivit prevederilor art. art. 89 alin. (2) lit. a) și 90 alin. (1)
Cod penal, corect s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu
închisoarea, pe o perioadă de probațiune de 4 (patru) ani, cu liberarea
ulterioară de pedeapsă a vinovatului Gherciu Ion, cu condiția că, acesta în
termenul de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni și prin comportare
exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Și a
considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința
4
inculpatului o pedeapsă cu suspendare, pedeapsă pe care o consideră
echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,
prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1), art. 427
Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, cu remiterea
cauzei la rejudecare în instanța de apel, într- un alt complet de judecată.
5.1 În susținerea cererii de recurs ordinar procurorul invocă:
- consideră că argumentele prin care instanțele s-au mizat pe
circumstanțe ce reiese din personalitatea inculpatului, nu pot substitui
gradul prejudiciabil al faptei comise de Gherciu Ion, motivul, rezonanța
infracțiunii și impactul acesteia asupra societății;
- consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării
pedepsei stabilite inculpatului greșite și neconforme scopului legii penale
și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, fapt
ce denotă că decizia adoptată în prezenta cauză penală, la motivarea
stabilirii pedepsei contravine prevederilor legale, deoarece ea nu cuprinde
motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării
ei;
- a remarcat că, deși inculpatul a acceptat opțiunea de a fi examinată
cauza în procedură simplificată potrivit prevederilor art 3641 Cod de
procedură penală, totuși această circumstanță relevantă la stabilirea
pedepsei nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară, ce
ar condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, dat fiind că
inculpatul deja a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de
pedeapsă prevăzute de sancțiunea normei penale de care a fost acuzat.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei,
Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă
recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor
stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod
obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu
recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect
5
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost
constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul Penal lărgit atestă,
că acuzatorul de stat invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei
instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care
stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,
când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau când 10) s-au aplicat
pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Având în vedere argumentele recursului, Colegiul Penal lărgit
conchide că acuzatorul de stat critică decizia instanței de apel dintr-un
singur considerent, și anume din motivul că, în opinia sa, instanța de apel
greșit a menținut sentința în partea stabilirii în privința inculpatului a unei
pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art.
90 Cod penal.
Raportând însă argumentele invocate la circumstanțele speței,
Colegiul Penal lărgit relevă, că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la
examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept
invocată de recurent.
Din conținutul părții descriptive a deciziei contestate, Colegiul Penal
lărgit atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect
circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în
strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. art. 61, 75-
77, 84, 87, 90 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana
celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea penală.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o
măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată
de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
6
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai
aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,
din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și
cercetate în cadrul întregului proces penal, Colegiul Penal lărgit consideră
că instanța de apel corect a conchis, că vinovăția inculpatului Gherciu Ion
este pe deplin dovedită și acțiunile lui just au fost încadrate în baza art.
217 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de
închisoare de pînă la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, instanța de apel întemeiat a reținut opinia motivată a
primei instanțe privind stabilirea unor noi limite de pedeapsă aplicabile
în privința inculpatului, în baza cărora i-a fost stabilită inculpatului
Gherciu Ion, pentru infracțiunea comisă, o pedeapsă definitivă cu
suspendarea condiționată a executării acesteia, pe un termen de
probațiune de 4 ani, în conformitate cu art. 90 Cod penal.
În practica judiciară constantă a fost statuat, că prin sintagma
„limitelor de pedeapsă prevăzută de lege” legiuitorul a avut în vedere că
pedeapsa, în cazul în care este închisoarea, se reduce cu o treime din
maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu
care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei
inculpatului.
Prin urmare, Colegiul Penal lărgit atestă, că instanța de apel corect a
stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea
căreia au luat în considerație, că Gherciu Ion și-a recunoscut vina și a
solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată în ordinea prevăzută
de art. 3641 Cod de procedură penală.
În contextul expus, instanța de recurs reamintește, că categoriile
pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o
anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai
aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de
individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor
alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în
cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va
asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată
este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei
7
pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de
acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de
regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,
duratei ori a cuantumului pedepsei.
În privința dezacordului procurorului cu aplicarea de către instanța
de apel a suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii,
Colegiul Penal lărgit menționează, că potrivit prevederilor art. 90 alin. (1)
Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel
mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani
pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând
cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la
concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea
poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate
vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu
suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune
sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată
dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune
sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va
săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau,
după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
Așadar, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal,
are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea
infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de
urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta
social periculoasă încă de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita
bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul
infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în
cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către
instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea
infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează
după următoarele criterii: - împrejurările și modul de săvârșire a
infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru
valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor
consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și scopul
urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele
penale ale infractorului; - conduita după săvârșirea faptei și în cursul
procesului penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația
familială și socială etc.
Față de considerentele menționate, Colegiul Penal lărgit conchide,
că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe cu privire la
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, cont în deplină
8
măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării și anume că,
Gherciu Ion se căiește sincer de cele comise și le regretă, are o vârstă fragedă, este
student, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv, legal și rațional a
suspendat executarea pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității
acestuia, ca în termenul de probațiune, prin comportare exemplară și
muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai
bună protecție intereselor societății decât izolarea vinovatului de
societate.
Prin urmare, în contextul circumstanțelor evidențiate, Colegiul
Penal lărgit consideră că atât instanța de apel, cât și prima instanță corect
au ajuns la concluzia, că este rațional de a stabili inculpatului pedeapsă cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a
executării acesteia pentru o perioadă de probațiune, întrucât în acest caz
scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea reală a pedepsei închisorii,
deoarece din circumstanțele speței rezultă că inculpatul a înțeles pericolul
social al acțiunilor sale infracționale.
În continuare, relevant la caz, Colegiul Penal lărgit constată și faptul,
că temeiurile invocate de către recurent, precum și argumentele acestuia
au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel,
și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în
hotărârea pronunțată.
Colegiul Penal lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu
se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea
demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în
cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la
împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a
permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte
de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle
c. Finlandei).
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul Penal lărgit constată că
instanța de apel și-a argumentat hotărârea în sensul menținerii aplicării
art. 90 Cod penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea
inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate și va atinge
scopul restabilirii echității sociale. În aceste condiții instanța de recurs
consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori
de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în
sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-a admis o
eroare gravă de fapt, care ar afecta soluția acesteia.
9
Din considerentele expuse, Colegiul Penal lărgit conchide că, la
judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale
relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea
recursul ordinar declarat de procuror urmează a fi respins, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, cu
menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08
septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Gherciu Ion xxxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători
Boico Victor
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
10
21 iunie 2021 Dosarul nr. 1ra-535/2021
O P I N I E S E P A R A T Ă
în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de
procedură penală (în cauza penală în privința lui Gherciu Ion xxxxxxx)
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 25.02.2020, cauza fiind
examinată conform prescripțiilor din art. 364/1 Cod de procedură penală,
Topciu Alexandru a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. c),f) Cod
penal, la 2 ni și 6 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea
pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de
4 ani.
Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 08
septembrie 2020, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, sentința a
fost menținută.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
21 iunie 2021, a fost adoptată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibil
recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Djulieta Devder, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 08 septembrie 2020, în cauza penală în privința inculpatului
Gherciu Ion xxxxxxxxxxx. Decizia este irevocabilă.”
Am semnat cu respect decizia, însă nu am susținut soluția adoptată
și consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de admitere a
recursului declarat, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel și
remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată, deoarece în privința inculpatului a fost aplicate prevederile art. 90
Cod penal fără ca instanța de apel să motiveze în mod substanțial decizia în
acest sens, în opinia mea lipsind careva circumstanțe în speță care ar
condiționa aplicarea în privința inculpatului a instituției suspendării
condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și semnez
prezenta opinie separată, care se anexează la dosar.
Judecător Toma Nadejda
11