1ra-1236/2021 — art. 168 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 168 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1236/2021 — art. 168 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1236/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
22 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
avocatul Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Bîtu Victor, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în
cauza penală privindu-l pe
Bîtu Victor XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
22.06.2016 – 19.02.2019 (prima instanță);
20.03.2019 – 02.02.2021 (instanța de apel);
09.04.2021 – 22.06.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hâncești /sediul central/ din 19 februarie 2019,
Bîtu Victor a fost achitat de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de
art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
S-a respins ca neîntemeiată plângerea avocatului Șura Mihai privind declararea
nulității ordonanței de recunoaștere a lui Bîtu Victor în calitate de bănuit, ordonanța
de punere sub învinuire și rechizitoriu.
1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, de către organul
de urmărire penală Bîtu Victor este învinuit de faptul că, în anul 2006, data și ora
exactă de către organul de urmărire penală nefiind stabilită, acționând cu intenție
directă și urmărind scopul exploatării prin muncă a persoanei, prin înșelăciune,
manifestată prin promisiunea de angajare la lucru bine plătit la stâna sa din XXXXX
și prin abuz de poziție de vulnerabilitate, manifestată prin situația precară din punct
de vedere al supraviețuirii sociale rezultată din lipsa surselor de venit, l-a recrutat pe
cetățeanul Republicii Moldova, locuitor a XXXXX Bordianu Pavel, cu
consimțământul acestuia, ulterior organizându-i transportarea la domiciliu,
1
adăpostindu-1 pe teritoriul stânei sale. În așa mod victima Bordianu Pavel, aflându-
se pe teritoriul stânei ce aparține lui Bîtu Victor în condițiile menționate, care
determinau situația sa precară, fără surse de existență a fost supus exploatării forțate
prin muncă, de către Bîtu Victor, cu aplicarea constrângerii psihice și fizice.
Astfel, victima a fost exploatată prin muncă până în luna decembrie a anului
2014, după care i-а fost permisă plecarea de pe teritoriul stânei.
Astfel, acțiunile lui Bîtu Victor au fost încadrate către organul de urmărire
penală în baza art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal, după indicii calificativi – ,,trafic
de ființe, adică recrutarea, transportarea, transferul unei persoane cu
consimțământul acesteia, în scop de exploatare prin muncă sau servicii forțate
săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate”.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în
Procuratura Hîncești, Clevadî Grigore, solicitând casarea sentinței, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-l recunoaște vinovat pe Bîtu
Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1), lit. b), c) Cod penal,
și a-i stabili pedeapsa în formă de închisoare, pe un termen de 8 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în
domeniul plasării în câmpul muncii, pe un termen de 5 ani, încasarea din contul
inculpatului Bîtu Victor a cheltuielilor judiciare în sumă de 1 187 lei, pentru
efectuarea expertizelor judiciare, invocând că, instanța de judecată nu a apreciat
fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, și anume, în hotărârea adoptată pe caz nejustificat nu s-a făcut nici o
referire la ancheta socială din 29.09.2015, a lui Bordianu Pavel, prin care se confirmă
că ultimul face parte din familie social vulnerabilă, la raportul nr. 446a-2015 de
expertiză psihiatrico-legală ambulatorie a lui Bordianu Pavel, conform căruia s-a
constatat că, ultimul prezintă consecințe ale traumei psihologice, în rezultatul
acțiunilor de violență prin abuzul fizic, redate prin devalorizarea și umilirea
personalității sale, lezarea propriei demnități, inducerea complexelor și
sentimentului de vină, înșelăciune etc. Tabloul clinic psihologic este în corelație cu
alegațiile lui Bordianu Pavel despre acțiunea actelor de violență și la procesul–verbal
de cercetare a locuinței amplasată pe teritoriul stânei, unde a domiciliat partea
vătămată Bordianu Pavel din 09.02.2016, în cursul cercetării judecătorești, partea
vătămată a prezentat o altă succesiune a faptelor, aceste noi declarații urmează a fi
apreciate critic de către instanța de apel și să nu fie puse la baza deciziei, deoarece
acestea se combat prin declarațiile lui făcute inițial, ale martorilor și alte probe
acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul cercetării judecătorești și
sunt date cu scopul de a duce instanța în eroare și a favoriza inculpatul de a evita
răspunderea penală, chiar și în cadrul urmăririi penale, partea vătămată nu era stabilă
la capitolul activităților desfășurate de ea la stâna inculpatului, depunând o cerere la
poliție, precum că în anul 2015, la audierea sa în calitate de parte vătămată a spus
minciuni, ulterior, a declarat organului de urmărire penală că, a depus această cerere
din motiv că inculpatul i-a promis că se va achita cu el, dar l-a mințit, prima dată
2
când a fost audiat în calitate de parte vătămată a spus doar adevărul, la moment are
pretenții materiale față de inculpat, pe care le va înainta în instanța de judecată;
natura relației victimă Bordianu Pavel – traficant Bîtu Victor, este un indicator
important, care ajută la evaluarea condiției victimei și gradului de încredere acordat
ultimului, schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Bordianu Pavel, se
datorează instabilității personalității acesteia și poziției înalte de vulnerabilitate, vina
inculpatului Bîtu Victor, se dovedește pe deplin, necătând la motivele invocate de
acesta de nevinovăția sa, a fost dovedit pe deplin că, inculpatul Bîtu Victor, l-a
recrutat pe Bordianu Pavel, propunându-i să câștige bani pentru existență, în ședință,
prin probele examinate s-a confirmat că starea de vulnerabilitate a victimei era
cunoscută inculpatului, fapt probat prin declarațiile victimei, ale inculpatului, care a
recunoscut starea de vulnerabilitate a părții vătămate Bordianu Pavel, și a declarat
că l-a primit la stână din dorința de a-l ajuta, știind că duce un mod de viață foarte
greu, astfel, inculpatul Bîtu Victor, a profitat de poziția de vulnerabilitate a victimei
Bordianu Pavel, confirmat prin faptul că acesta cunoștea situația socială și financiară
grea a părții vătămate, că nu este angajat în câmpul muncii și că nu are mijloace
financiare nici pentru existență; după inițierea investigațiilor pe caz, inculpatul și-a
schimbat atitudinea față de Bordianu Pavel, doar după ce a conștientizat caracterul
consecințelor acțiunilor infracționale, a achitat amenda penală a soției părții
vătămate, acesta fiind un motiv suplimentar datorită căruia partea vătămată a fost
înșelată să activeze la stâna inculpatului, l-a ajutat la perfectarea actului de identitate,
prin urmare și-a realizat promisiunile date la momentul recrutării, profilul părții
vătămate Bordianu Pavel, corespunde parametrilor stipulate pentru identificarea
unei persoane vulnerabile, din probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și
confirmat în cadrul cercetării judecătorești, rezultă cu certitudine că Bordianu Pavel,
la ziua recrutării sale de către inculpatul Bîtu Victor, în scop de exploatare prin
muncă la stâna ce aparținea ultimului, se confrunta cu grave probleme financiare și
sociale, deși ulterior a fost obținut consimțământul părții vătămate Bordianu Pavel,
de a fi exploatat prin muncă, acesta este viciat și nu înlătură răspunderea penală a
făptuitorului, consimțământul victimei traficului de ființe umane nu poate fi
exprimat liber, consimțământul liber poate fi exprimat numai în situația în care
persoana nu este influențată prin abuz de poziția de vulnerabilitate, este dovedit
indubitabil abuzul de vulnerabilitate, deoarece victima a fost recrutată de către
inculpat, care cunoștea despre starea de vulnerabilitate a părții vătămate, de starea ei
financiară precară, fapt dovedit prin ancheta socială a victimei, inculpatul a abuzat
de lipsa surselor de existență a victimei, creându-i iluzia liberei decizii; inculpatul
nu a aplicat constrângerea la etapa de recrutare sau transportare, dar înșelăciunea,
Bîtu Victor, nu a mințit privind sfera de muncă, deoarece avea nevoie de oameni cu
anumite deprinderi de muncă, dar a „înflorit” descrierea condițiilor de muncă și trai,
mărimea salariului, așa încât să-l ademenească pe Bordianu Pavel, cu perspectiva
angajării în câmpul muncii, în procesul recrutării nu a spus că durata zilei de muncă
va fi de peste 8 ore, că va fi nevoit să lucreze fără zile de odihnă și alte detalii mai
3
puțin atractive despre viitorul loc de muncă și de trai, în cadrul cercetării
judecătorești și-au găsit confirmare și alte elemente ale laturii obiective a infracțiunii
prevăzute de art. 165 Cod penal, comisă de către inculpatul Bîtu Victor, și anume
acțiuni de organizare în vederea transportării victimei la locul de destinație pentru
exploatarea prin muncă, din probatoriul administrat s-a confirmat și elementul de
adăpostire a victimei, inculpatul deținând controlul asupra victimei, nu poate fi
reținută versiunea inculpatului că învinuirea imputată este rezultatul preexistenței
unui conflict între ex-primarul satului și inculpat, or, acțiunile de recrutare,
transportare și adăpostire a lui Bordianu Pavel, în scopul exploatării prin muncă au
fost întreprinse de Bîtu Victor, doar din propria lui inițiativă, declarațiile martorilor
nu au nici o tangență cu conflictul pretins a fi existat între ex-primarul Șova Sergiu
și inculpatul Bîtu Victor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie
2021, s-a admis apelul procurorului, s-a casat total sentința și pronunțată o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bîtu Victor a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (1) Cod
penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare, în conformitate cu art. 90 Cod
penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de
4 ani.
3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Bîtu Victor
în anul 2006, data și ora exactă de către organul de urmărire penală nefiind stabilită,
acționând cu intenție directă și urmărind scopul obținerii muncii de la o persoană
împotriva voinței ei, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea de angajare la
lucru bine plătit la stâna sa din satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hâncești, la supus pe
Bordianu Pavel muncii forțate, până în luna decembrie a anului 2014, după care i-а
fost permisă plecarea de pe teritoriul stânei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate inculpatul Bîtu Victor a comis
infracțiunea prevăzută de art. 168 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „obținerea
muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin înșelăciune, dacă această acțiune
nu întrunește elementele traficului de ființe umane sau ale traficului de copii”.
În continuare, instanța de apel a menționat că, prima instanță a stabilit incorect
starea de fapt, care nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect,
ajungând eronat la concluzia de achitare a lui Bîtu Victor, pe motiv că fapta acestuia
nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1),
lit. b), c) Cod penal, având în vedere aprecierea eronată dată de către instanța de fond
probatoriului administrat la caz, cât și interpretarea eronată a stării de fapt constatate
pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond la adoptarea sentinței, a neglijat
prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură
penală.
Instanța de apel a mai conchis că, vinovăția lui Bîtu Victor de comiterea faptei
prevăzute de art. 168 alin. (1) Cod penal, este dovedită prin următoarele probe
administrate, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, și
4
anume:
- declarațiile părții vătămate Bordianu Pavel;
- declarațiile martorului Bordianu Nina;
- declarațiile martorului Bordian Vera;
- declarațiile martorului Bordianu Alexei;
- declarațiile martorului Bordianu Petru;
- declarațiile martorului Malai Ion;
- declarațiile martorului Călugăreanu Vasile;
- procesul-verbal privind consemnarea celor constatate din 05.05.2015;
- cererea depusă de către Șova Sergiu din 14.05.2015;
- certificatul nr. 134 din 29.04.2015, eliberat de Primarul comunei XXXXX,
prin care se confirmă faptul că Bîtu Victor se ocupă cu creșterea bovinelor,
păsărilor, pe teritoriul fostei ferme de păsări a SRL „Geatmal”;
- ancheta socială din 29.09.2015, efectuată în privința lui Bordianu Pavel, prin
care se confirmă că ultimul face parte dintr-o familie social vulnerabilă;
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.02.2016;
- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 446a-2016, în
privința lui Bordianu Pavel, conform căruia s-a constatat că ultimul prezintă
consecințe ale traumei psihologice, în rezultatul acțiunilor de violență prin
abuzul fizic, redate prin devalorizarea și umilirea personalității sale, lezarea
propriei demnități, inducerea complexelor și sentimentului de vină,
înșelăciune. Tabloul clinic psihologic este în corelație cu alegațiile lui
Bordianu Pavel, despre acțiunea actelor de violență.
Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 27, art. 99 – art. 101 Cod
de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-
le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității lor, a conchis că din probele administrate la materialele dosarului rezultă
vinovăția inculpatului Bîtu Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168
alin. (1) Cod penal, individualizată prin „obținerea muncii de la o persoană împotriva
voinței ei, prin înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului
de ființe umane sau ale traficului de copii”.
În continuare, instanța de apel a indicat că prima instanță a dat prioritate
declarațiilor făcute de către partea vătămată Bordianu Pavel, cât și de către martorii
Bordianu Nina și Bordian Vera, depuse în cadrul ședinței judiciare, fără a lua în
considerație caracterul contradictoriu al acestor declarații, față de declarațiile depuse
în cadrul urmăririi penale de către aceștia din urmă, mai mult ca atât, instanța de apel
a reiterat că, de fapt, martorul Bordianu Nina fiind audiată în ședința instanței de
apel suplimentar, a menționat că nu susține declarațiile depuse în cadrul urmăririi
penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, relatând cu totul
alte circumstanțe decât cele menționate anterior, astfel, instanța de apel a notat că,
modificarea declarațiilor atât ale părții vătămate Bordianu Pavel, cât și ale martorului
Bordianu Nina, constituie o metodă de apărare a inculpatului, în vederea influenței,
5
și eludării de la răspunderea penală, în contextul în care pe parcursul cercetării
judiciare s-a adeverit cu certitudine existența unei legături dependente strânse între
inculpatul Bîtu Victor și partea vătămată Bordianu Pavel dar și martorul Bordianu
Nina cât și alți martori audiați în cadrul acestei cauze penale.
Instanța de apel a mai indicat că, conform declarațiilor depuse de către pătimitul
Bordianu Pavel în ședința instanței de fond, ultimul a comunicat că, a lucrat la Bîtu
Victor din anul 2006, până în anul 2014, hrănea animalele, dormea la fermă, iar pe
această perioadă a primit salariul de 5 – 6 ori, tot Bîtu Victor i-a luat pașaportul și
livretul militar pentru a-i perfecta buletin de identitate, pătimitul a subliniat că nu a
fost angajat oficial la Bîtu Victor, a fost amenințat de către inculpat cu răfuială fizică,
și că trebuie să lucreze pentru a întoarce amenda de 6 000 lei stabilită soției
pătimitului Bordianu Vera, pe care a achitat-o inculpatul Bîtu Victor.
În acest sens, instanța de apel a subliniat că, deși pătimitul Bordianu Pavel și-a
schimbat declarațiile în cadrul ședinței instanței de fond, și a menționat că nu a fost
dus cu forța, și avea posibilitatea să plece de la ferma inculpatului Bîtu Victor, aceste
declarații nu au fost reținute, or, în cadrul urmăririi penale Bordianu Pavel a
menționat că, era nevoit să lucreze la Bîtu Victor, deoarece acesta îl amenința, și
totodată îi promitea că îi va achita, dar nu a făcut aceasta, și de fiecare dată când
Bordianu Pavel pleca acasă de la fermă, venea inculpatul Bîtu Victor și îl lua cu forța
și îl impunea să pască vitele, să facă curat, Bîtu Victor la înșelat și nu i-a achitat, și
totodată la mințit că a achitat amenda de 6 000 lei care a fost stabilită soției sale.
Instanța de apel a mai indicat că, deși pătimitul Bordianu Pavel a relatat în
ședința instanței de fond că, a depus cerere la poliție pe faptul că, a declarat minciuni
în cadrul urmăririi penale, precum și faptul că, acesta a indicat că, declarațiile din
cadrul urmăririi penale nu corespund adevărului, acestea constituie un rezultat al
influenței asupra pătimitului, având în vedere legătura dependentă dintre inculpat și
pătimit, și o încercare de eludare de la răspundere a inculpatului, or, însuși pătimitul
a specificat că a depus declarațiile în instanță, doar din dorința ca inculpatul să nu
fie tras la răspundere.
În continuare, instanța de apel a menționat că, nu mai puțină importanță la
capitolul determinării obiectului infracțiunii date îl are și situația creată în viziunea
instanței de apel în mod artificial de către inculpat, la capitolul cauzei penale și
amenzii stabilite față de Bordianu Vera, care este soția pătimitului Bordianu Pavel,
or, atât din relatările acestora, cât și ale martorului Bordianu Vera, se atestă că cauza
penală în privința soției pătimitului s-a intentat la plângerea lui Bîtu Victor, urmare
a cărui fapt Bordianu Nina a fost condamnată la o pedeapsă în formă de amendă în
mărime de 6 000 lei, și tot inculpatul a fost persoana care i-a spus pătimitului
Bordianu Pavel și martorului Bordianu Nina că a achitat amenda, însă în realitate
amenda nu a fost achitată de către inculpat, deoarece ulterior a primit o scrisoare că
urmează să achite această amendă, astfel, instanța de apel a notat că, metoda de
influență asupra părții vătămate Bordianu Pavel de a fi impus să muncească la ferma
inculpatului și-a găsit realizare prin impunerea acestei datorii față de pătimit, sub
6
pretextul achitării ei de către inculpat, însă acest lucru în realitate nu a fost realizat
de către Bîtu Victor, care amenințându-l pe pătimit că urmează să lucreze pentru
datoria pe care dânsul a achitat-o în locul lui Bordianu Nina, l-a și determinat pe
pătimit să lucreze, fără a fi remunerat, în așa fel, instanța de apel a considerat că,
inculpatul de fapt l-a privat pe pătimitul Bordianu Pavel de dreptul de a-și alege o
altă muncă, or, afirmarea unei pretinse datorii față de inculpat a și constituit metoda
de creare a dependenței materiale a pătimitului față de inculpat, care însă în rezultat
s-a adeverit a fi o înșelăciune, or, amenda nu a fost achitată de către inculpat, și
pătimitul Bordianu Pavel nu a fost remunerat pentru munca pe care a prestat-o, cu
atât mai mult că, pătimitul a indicat că, Bîtu Victor i-a promis că îl va angaja oficial,
și îi va perfecta buletinul de identitate ridicându-i pașaportul pătimitului, și în cele
din urmă nu a angajat pătimitul, și nici nu i-a perfectat buletinul de identitate după
cum a promis.
În această ordine de idei, instanța de apel a mai constatat și o discordanță
esențială între declarațiile martorului Bordianu Nina depuse în cadrul urmăririi
penale, în cadrul ședinței instanței de fond, și în instanța de apel, or, deși martorul
Bordianu Nina a afirmat că a fost influențată să depună mărturii în cadrul urmăririi
penale, pe aceste fapte dânsa nu a depus nici-o plângere, cu atât mai mult, tot în
ședința instanței de apel, la începutul audierii sale, martorul Bordianu Nina
reiterează că susține declarațiile depuse în cadrul ședinței instanței de fond, ulterior
însă aceasta relatează că, în instanța de fond nu a spus adevărul. Contradicțiile în
declarațiile martorului dat în viziunea instanței de apel la fel sunt rezultatul unei
influențe asupra martorului Bordianu Nina, dar și unei dependențe față de inculpat,
din considerentul că, însuși martorul Bordianu Nina inițial în cadrul urmăririi penale
a depus mărturii consecvente și clare, care coroborează cu declarațiile pătimitului
Bordianu Pavel, totodată în ședința instanței de apel martorul Bordianu Nina a fost
întrebată dacă semnătura de pe procesul verbal de audiere îi aparține, fapt confirmat
de către aceasta, situație similară instanța de apel a identificat-o și în cazul martorului
Bordianu Vera.
Mai mult, instanța de apel a susținut că, prin metode de înșelăciune, se are în
vedere dezinformarea conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a
realității (înșelăciunea activă) sau în trecerea sub tăcere a realității, când sunt ascunse
faptele și circumstanțele care trebuiau comunicate victimei (înșelăciunea pasivă), în
cazul dat, instanța de apel a determinat că, anume criteriul dat și delimitează conform
stării de fapt acțiunea inculpatului încadrată ca munca forțată, față de infracțiunea
de trafic de ființe umane – care a fost incriminată lui Bîtu Victor de către procuror,
or, înșelăciunea în cazul de față nu s-a produs drept urmare a recrutării, transportării,
și adăpostirii pătimitului Bordianu Pavel, dar urmare a promisiunii de a obține surse
de venit din muncă la ferma pe care o deținea inculpatul Bîtu Victor, promisiune
care de fapt a fost acceptată de către pătimitul Bordianu Pavel sub pretextul achitării
pentru munca prestată și angajării oficiale, și suplimentar fapt confirmat prin
relatările martorului Bordianu Nina, care a comunicat că, soțul său Bordianu Pavel
7
a început să lucreze la Bîtu Victor din anul 2006, și acesta i-a propus achitarea unui
salariu, angajarea oficială, cât și achitarea amenzii de 6 000 lei, însă în cele din urmă
inculpatul Bîtu Victor nu și-a îndeplinit angajamentele.
Instanța de apel, rezumând declarațiile atât ale pătimitului Bordianu Pavel, cât
și ale martorilor Bordian Vera, și Bordianu Nina, a constatat că, de fapt, inculpatul
Bîtu Victor de la bun început nu a avut scopul de a-și îndeplini promisiunile făcute
față de pătimitul Bordianu Pavel, la capitolul achitării salariului pentru munca
prestată, acesta folosindu-se de faptul că pătimitul nu are un alt loc de muncă, și că
face parte din categoria persoanelor social vulnerabile, care pot fi ușor influențate.
Nu mai puțin important este și faptul că, după începerea urmăririi penale,
inculpatul Bîtu Victor și-a schimbat atitudinea față de Bordianu Pavel, și doar după
ce a conștientizat caracterul consecințelor acțiunilor infracționale, inculpatul a
achitat amenda penală stabilită soției părții vătămate, acesta fiind un motiv
suplimentar datorită căruia partea vătămată a fost înșelată să activeze la stâna
inculpatului, tot după pornirea urmăririi penale inculpatul l-a ajutat pe Bordianu
Pavel să-și perfecteze actul de identitate.
Mai mult, relatările martorilor Bordianu Petru, Bordianu Alexei, Malai Ion și
Călugăreanu Vasile nu schimbă în esență starea de fapt, or, deși martorii vizați au
comunicat că, condițiile de trai la fermă unde locuia și lucra Bordianu Pavel erau
bune, acesta avea televizor, mașină de spălat, alte obiecte de uz casnic, era asigurat
cu haine și produse alimentare, precum și avea posibilitatea de a ieși de pe teritoriul
stânei, acest fapt nu denotă lipsa înșelăciunii, în condițiile în care pătimitul Bordianu
Pavel, cât și martorul Bordianu Nina, dar și parțial Bordian Vera, au confirmat clar
că, inculpatul s-a obligat să îi achite salariul pentru munca prestată, fapt nerealizat,
deoarece în total pe perioada anilor 2006 – 2014, cât Bordianu Pavel a lucrat la ferma
lui Bîtu Victor, pătimitul a primit salariul de 5 – 6 ori.
Instanța de apel a respins ca fiind nejustificate alegațiile inculpatului Bîtu
Victor, de referință la faptul că, cauza penală vizată ar fi rezultatul unei răfuieli între
el și fostul Primar Șova, or, în sensul dat nu au fost prezentate careva probe, cu atât
mai mult acest argument este unul declarativ, în condițiile în care inculpatul nu s-a
adresat organelor de ocrotire a normelor de drept cu o plângere, prin care să sesizeze
careva încălcări, sau imixtiune în activitatea organului de urmărire penală, și cu atât
mai mult o careva influență.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului, indicând temeiurile pentru recurs
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită
casarea deciziei și menținerea sentinței, invocând:
- instanța de apel s-a limitat doar la cererea de apel, nefăcând o analiză
corespunzătoare a hotărârii instanței de fond, fapt inadmisibil la adoptarea sentinței,
or instanța de apel nu a luat în considerație prevederile art. 385 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală;
- prin recalificarea învinuirii, fără a pune în discuție acest fapt, în speță
8
reprezintă încălcarea gravă a dreptului la un proces echitabil, și dreptul la apărare,
garantate prevederile art. 6 CEDO;
- exercițiul de reîncadrare a faptelor de către instanța de judecată din inițiativa
sa în baza unui alt articol al Codului penal sau a unui alt alineat al aceluiași articol
al Codului penal decât cel prevăzut de învinuirea formulată în rechizitoriu, necesită
a fi efectuată cu o deosebită prudență de către aceasta, neagravând situația
inculpatului și respectând dreptul acestuia la apărare;
- reîncadrarea faptelor inculpatului ex- officio în timpul deliberării constituie o
încălcare a drepturilor acestuia la apărare, acesta neavând posibilitatea de a se
expune asupra noii încadrări și a se apăra împotriva acesteia, soluția instanței
prezentându-se imprevizibilă și surprinzătoare pentru inculpat;
- instanța de apel, a emis o soluție de condamnare operând cu incertitudini, și
inversând rolul sarcinii probațiunii în favoarea acuzării;
- acuzarea a prezentat instanței de judecată doar 2 martori, ale căror declarații
au fost reținute de către instanța de fond (date în fața acesteia, în defavoarea celor de
la urmărire penală) în favoarea achitării inculpatului, declarații similare martorii au
depus și în fața instanței de apel, pe care instanța de apel printr-o manieră improprie
și contrară prevederilor art. 99-101 Cod de procedură penală, le-a apreciat ca fiind
plauzibile în sensul condamnării inculpatului;
- instanța de apel în mod pripit a statuat asupra vinovăției inclupatului, fără a
avea la bază elemente noi de probatoriu privitor la aceleași fapte, în baza cărora
instanța de fond l-a achitat pe inculpat;
- partea-vătămată a decedat, iar în cauza dată nu există, și nu a fost recunoscută
o persoană în calitate de succesor, corelativ el în instanța de apel nu a fost audiat, iar
instanța de fond a reținut declarațiile date în fața instanței de fond în favoarea
inculpatului (respingând cele documentate de organul de urmărire penală);
- instanța de apel a reținut la baza soluției de condamnare și expresii de
probalilitate, după cum urmează „Astfel, din probele administrate la caz, instanța de
apel desprinde că, conform declarațiilor părții vătămate Bordianu Pavel, cît și ale
martorilor Bordianu Nina și parțial Bordianu Vera, inculpatul Victor BITU creștea
atît păsări cît și animale, ulterior, inculpatul vindea produsele și obținea bani, însă
pătimitului îi achita foarte rar, si chiar posibil nu îi achita nimic pentru munca
prestată.”.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat
dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind
vădit neîntemeiat, menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că
instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și,
corespunzător, corect a încadrat acțiunile inculpatului.
Mai mult, a indicat că, din conținutul recursului se evidențiază că recurentul
î-și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
9
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres
de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută
ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,
dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată
să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate
de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic
superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se
avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau
motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.
Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (2), 6) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate
în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală
și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința
de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-
și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost
verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal.
Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de
procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe
deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.
Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și
anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie
10
să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul
constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru
instanța dată.
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru
declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de
procedură penală, în sensul că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că temeiul invocat de recurent în prezentul recurs ordinar prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub
aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a descris o fapta infracțională
considerată ca fiind dovedită, sumar și neclar, constatând că inculpatul Bîtu Victor
în anul 2006, data și ora exactă de către organul de urmărire penală nefiind stabilită,
acționând cu intenție directă și urmărind scopul obținerii muncii de la o persoană
împotriva voinței ei, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea de angajare la
lucru bine plătit la stâna sa din XXXXX, la supus pe Bordianu Pavel muncii forțate,
până în luna decembrie a anului 2014, după care i-а fost permisă plecarea de pe
teritoriul stânei.
În continuare, instanța de apel indică că, vina inculpatului este dovedită prin
raportul de expertiză psihiatrico – legală ambulatorie nr. 446a-2016, în privința lui
Bordianu Pavel, conform căruia s-a constatat că ultimul prezintă consecințe ale
traumei psihologice, în rezultatul acțiunilor de violență prin abuzul fizic, redate prin
devalorizarea și umilirea personalității sale, lezarea propriei demnități, inducerea
complexelor și sentimentului de vină, înșelăciune. Tabloul clinic psihologic este în
corelație cu alegațiile lui Bordianu Pavel, despre acțiunea actelor de violență.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în fapta încriminată
indică că inculpatul urmărind scopul obținerii muncii de la o persoană împotriva
voinței ei, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea de angajare, iar ulterior:
„43. Așa dar, Colegiul Penal apreciind totalitatea probelor administrate, și
cercetate supra constată cu certitudine întregirea elementului constitutiv vizat, cu atît
mai mult că, s-a confirmat și ipoteza lezării dreptului pătimitului Bordianu Pavel de
a-și alege o muncă după capacitățile sale, fiind impus la prestarea diferitelor munci
cum sînt hrănirea animalelor, păscutul animalelor, îngrijirea acestora, și paza femei,
de către inculpatul Bîtu Victor, aceste acțiuni fiind însoțite de interzicerea de a părăsi
teritoriul fermei, și amenințări cu răfuială fizică, dar și formarea artificială a unei
datorii.
Nu mai puțin important la acest capitol este și raportul de expertiză
psihiatrico-legală ambulatorie nr. 446a-2016, în privința lui Bordianu Pavel,
conform căruia s-a constatat că ultimul prezintă consecințe ale traumei psihologice,
în rezultatul acțiunilor de violență prin abuzul fizic, redate prin devalorizarea și
umilirea personalității sale, lezarea propriei demnități, inducerea complexelor și
11
sentimentului de vină, înșelăciune. Tabloul clinic psihologic este în corelație cu
alegațiile lui Bordianu Pavel, despre acțiunea actelor de violență.
În continuare, Colegiul Penal reține că, latura obiectivă a infracțiunii de
muncă forțată constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune sau inacțiune.
Aceasta se prezintă sub următoarele două modalități normative cu caracter
alternativ: 1) obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin
constrângere; 2) obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin
înșelăciune“. În prezența ambelor modalități, făptuitorul obține munca de la victimă
împotriva voinței acesteia. Cu alte cuvinte, făptuitorul determină victima să
îndeplinească o muncă, pe care aceasta nu ar fi îndeplinit-o din proprie voință.
În alt context, cele două modalități normative ale faptei prejudiciabile
prevăzute la art. 168 CP al RM se deosebesc prin metoda de obținere a muncii de la
o persoană împotriva voinței ei: 1) constrângere; 2) înșelăciune.
Cît privește metoda de înșelăciune, se are în vedere dezinformarea
conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a realității (înșelăciunea
activă) sau în trecerea sub tăcere a realității, când sunt ascunse faptele și
circumstanțele care trebuiau comunicate victimei (înșelăciunea pasivă).
În cazul dat, Colegiul Penal determină că, anume criteriul dat și
delimitează conform stării de fapt acțiunea inculpatului încadrată ca munca forțată,
față de infracțiunea de trafic de ființe umane - care a fost incriminată lui Bîtu Victor
de către procuror, or, înșelăciunea în cazul de față nu s-a produs drept urmare a
recrutării, transportării, și adăpostirii pătimitului Bordianu Pavel, dar urmare a
promisiunii de a obține surse de venit din muncă la ferma pe care o deținea inculpatul
Bîtu Victor, promisiune care de fapt a fost acceptată de către pătimitul Bordianu
Pavel sub pretextul achitării pentru munca prestată și angajării oficiale, și
suplimentar fapt confirmat prin relatările martorului Bordianu Nina, care a
comunicat că, soțul său Bordianu Pavel a început să lucreze la Bîtu Victor din anul
2006, și acesta i-a propus achitarea unui salariu, angajarea oficială, cît și achitarea
amenzii de 6 000 lei, însă în cele din urmă inculpatul Bîtu Victor nu și-a îndeplinit
angajamentele.”
În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit, constată, că instanța de apel deși în
faptă constată că inculpatul prin înșelăciune la supus pe partea vătămată Bordianu
Pavel la muncă forțată, în motivarea soluției susține că partea vătămată a fost supusă
muncii forțate și prin constrângere fiind prezent și abuzul fizic, fapt indicat ca
dovedit de instanța de apel prin raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie
nr. 446a-2016, în privința lui Bordianu Pavel, prin declarațiile părții vătămate la
urmărirea penală și prin declarațiile martorilor.
Astfel, Colegiul penal lărgit statuează că, instanța de apel a descris o fapta
infracțională considerată ca fiind dovedită, sumar și neclar, motivând vinovăția prin
argumente contradictorii cu circumstanțele reținute în fapta constatată.
În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursul
ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu
12
dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele
acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile
Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în
măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate și în
prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă
a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza
probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor
art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei
atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în
cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Iachimciuc Alexandru în
numele inculpatului Bîtu Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bîtu Victor
XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este supusă căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 05 august 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
13
22 iunie 2021 Dosarul nr. 1ra-1236/2021
Opinie separată
a judecătorilor Timofti Vladimir și Cobzac Elena
conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală
în cauza penală privindu-l pe Bîtu Victor XXXXX
Prin decizia Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție din 22.06.2021 a
fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Iachimciuc Alexandru în
numele inculpatului Bîtu Victor, casată total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bîtu Victor
XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Conform prevederilor art. 339 alin. (7), am semnat decizia, dar nu am
susținut motivarea și soluția adoptată, am propus și susținut o altă soluție, conformă
art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, și anume:
”De respingere ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul
Iachimciuc Alexandru în numele inculpatului Bîtu Victor, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală
privindu-l pe Bîtu Victor XXXXX, cu menținerea deciziei atacate”.
Pentru a fi mai succinți, menționăm că susținem în totul ce este descris în
partea introductivă și descriptivă a deciziei Colegiul penal al Curții Supreme de
Justiție din 22.06.2021, nr. 1ra-1236/2021, în pct. 1-5.
Ne expunem dezacordul cu motivele și soluția expuse în pct. 6-8 a deciziei,
nr. 1ra-1236/2021 și considerăm că:
4.1 Fapta criminală, potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
este descrisă corect și clar în decizia instanței de apel casată (v. II, f.d. 137), fiind
indicat: ”Inculpatul Bîtu Victor în anul 2006, data și ora exactă de către organul de
urmărire penală nefiind stabilită, acționând cu intenție directă și urmărind scopul
obținerii muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin înșelăciune, manifestată
prin promisiunea de angajare la lucru bine plătit la stâna sa din XXXXX, la supus
pe Bordianu Pavel muncii forțate, până în luna decembrie a anului 2014, după care
i-а fost permisă plecarea de pe teritoriul stînei.”
Totodată considerăm că și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului este dată
corect în decizia casată(v. II, f.d. 137), fiind indicat: „Astfel, prin acțiunile sale
intenționate inculpatul Bîtu Victor a comis infracțiunea prevăzută de art. 168 alin.
(1) Cod penal, individualizată prin „obținerea muncii de la o persoană împotriva
voinței ei, prin înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului
de ființe umane sau ale traficului de copii”.” Descrierea în faptă a metodei de
obținere a muncii prin constrângere a persoanei, deja nu mai este posibilă, fiindcă
aceasta ar agrava situația inculpatului, aceasta ar fi fost posibil numai la recursul
ordinar declarat de partea acuzării în agravare, dar un astfel de recurs lipsește în
speța dată.
14
Apoi în decizia instanței de apel corect au fost descrise mijloacele de probă(v.II,
f.d. 137 – 145) cum sunt: - declarațiile inculpatului Bîtu Victor; - declarațiile părții
vătămate Bordianu Pavel; - declarațiile martorilor Bordianu Nina, Bordian Vera;
Bordianu Alexei, Bordianu Petru, Malai Ion și Călugăreanu Vasile; probele scrise;
după care instanța de apel a descris corect în decizie componența de infracțiune
prevăzută de art. 168 alin. (1) Cod penal(v. II, f.d. 147 – 153) și a dat analiza cu
aprecierile corecte a probelor, conform art. 99 – 101 Cod de procedură penală, iar la
sfârșitul deciziei instanța de apel corect a motivat pedeapsa aplicată inculpatului(v.
II, f.d. 153 – 157).
Examinând motivele recursului ordinar declarat de către avocatul Iachimciuc
Alexandru în numele inculpatului, constatăm că se critică ilegalitatea deciziei
instanței de apel, invocându-se temeiurile pentru recurs ordinar, prevăzute de pct.
6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și art. 6 CEDO.
Astfel, pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se invocă sub aspect
că nu s-au apreciat corect probele în rezultat la ce s-a admis o eroare gravă de fapt,
cu ce nu suntem de acord, fiindcă mijloacele de probă corect au fost apreciate de
instanța de apel în urma la ce s-au încadrat juridic corect acțiunile inculpatului(pct.
12 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală), fiind corect constatată și vinovăția
inculpatului în baza cumulului de probe examinat de instanța de apel.
Nu considerăm relevantă în speța dată invocarea de recurent a încălcării art.
6§3 CEDO, prin prisma hotărârii CEDO Adrian Constantin vs România, fiindcă în
această hotărâre CEDO este descris că în România s-au recalificat acțiunile
inculpatului în ultima instanță după ierarhia căilor de atac din România, fără a fi pusă
în discuție recalificarea, dar în această speță recalificarea acțiunilor s-a produs în
instanța de apel, iar hotărârea instanței de apel poate fi atacată în 30 de zile cu recurs
ordinar, unde recurenții pot să critice inclusiv reîncadrarea juridică a acțiunilor,
respectiv dreptul la apărare nu este încălcat.
Mai invocăm, că în instanța de apel în speța dată au fost interogați pe viu
martorii Bordian Vera (v. II, f.d. 95 – 96), Bordianu Nina(v. II, f.d. 97 – 98),
Bordianu Alexei (v.II, f.d. 102 – 103), Bordianu Petru(v. II, f.d. 104 – 105), Malai
Ion (v. II, f.d. 106 – 107), inculpatul(v. II, f.d. 114) și sau dat citire probelor
relevante(v. II, f.d. 123 – 124), reieșind din aceste probe instanța de apel corect a
dedus vinovăția inculpatului, fără a fi încălcate prevederile art. 6 CEDO și art. 414
– 415 Cod de procedură penală, prin ce respingem argumentul recurentului de
examinare superficială a cauzei în instanța de apel, fiind declarativ invocată
încălcarea dreptului la apărare a inculpatului.
Reieșind din aceste motive, am propus o altă soluție – indicată în pct. 2 a
prezentei Opinii separate, dar nu am fost susținuți de ceilalți judecători.
Judecătorii: Timofti Vladimir
Cobzac Elena
15