1ra-873/21 — art. 217 alin. 3 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 august 2020, Smisarciuc Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal. În conformitate cu prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit lui Smisarciuc Mihail o pedeapsă de 1 an închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Smisarciuc Mihail s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an. S-a încasat din contul lui Smisarciuc Mihail cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare, în sumă de 1 680 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, inculpatul Smisarciuc Mihail, începând cu o perioadă de timp nestabilită de organul de urmărire penală, împreună și de comun acord cu Tofanicî Dragoș, urmărind scopul păstrării ilegale a substanțelor narcotice dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și 1 dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală pentru consum propriu, substanțe narcotice pe care le-a păstrat asupra sa, până la data de 19 iulie 2015, aproximativ la orele 15:15, în timp ce se aflau pe teritoriul cimitirului din str-la Călărași, mun. Chișinău, unde au fost depistați de către colaboratorii de poliție care, în cadrul efectuării cercetării la fața locului, au ridicat un pachețel în care se afla o masă vegetală și două butelii din masă plastică. Conform concluziilor raportului de expertiză nr. 7117 din 03.08.2015, masa vegetală, uscată, ridicată la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași mun. Chișinău, reprezintă - marijuană, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană) constituie 0,462gr. (masă uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie închisă de pe pereții interiori ai părții superioare a buteliei și părții inferioare a buteliei, ridicate la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe o masă, de lângă un mormânt, pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași mun. Chișinău, reprezintă rășină de canabis, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis - masă uscată) constituie în total 0,18 gr. (0,178g+0,002g).Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu ultimele modificări aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 103 din 27.02.2017, rășină de canabis în cantitățile depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții mari. Instanța de fond a calificat acțiunile lui Smisarciuc Mihail în baza art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, adică circulația ilegală a drogurilor, manifestată prin procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare, comisă de două sau mai multe persoane, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei penale, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Smisarciuc Mihail recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora pe un termen de 5 ani. În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului este una prea blândă, iar instanța de fond urma să ia în calcul că 2 infracțiunea comisă de către inculpat face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și afectează societatea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Smisarciuc Mihail XXXXXX se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal și în baza acestei Legi i stabilește pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită lui Smisarciuc Mihail XXXXX se suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an. Se obligă Smisarciuc Mihail XXXXX în termenul de probațiune să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de probațiune. Corpurile delicte: 2 sacoșe din polietilenă sigilate și ștampilate cu inscripția „EXPERT JUDICIAR 013”, care se păstrează în camera de păstrare a IP Buiucani al DP mun. Chișinău, urmează a fi nimicite. Se încasează din contul lui Smisarciuc Mihail XXXXX cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare, în sumă de 1 680 lei. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond recunoscând inculpatul vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal, nu a constatat și descris fapta considerată ca fiind comisă și dovedită în aspectul vizat. Or, indicând în descriptiv că „potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, inculpatul Smisarciuc Mihail...”, ,,Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui...” - elemente ale unei sentințe de achitare, ulterior nu a descris fapta criminală considerată ca fiind dovedită, iar în dispozitiv a constatat că acesta, totuși, este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) și c) Cod penal - element al sentinței de condamnare. Mai mult decât atât, instanța nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, or, instanța de fond a indicat în mod eronat că ,,Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Smisarciuc Mihail, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de o persoană mascată, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Smisarciuc Mihail, începând cu o perioadă de timp nestabilită, împreună și de comun acord cu o altă persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, urmărind scopul 3 păstrării ilegale a substanțelor narcotice dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a procurat în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală pentru consum propriu, substanțe narcotice pe care le-a păstrat asupra sa, până la data de 19 iulie 2015, aproximativ la ora 15:15, în timp ce se aflau pe teritoriul cimitirului din str-la Călărași, mun. Chișinău, unde au fost depistați de către colaboratorii de poliție care, în cadrul efectuării cercetării la fața locului, au ridicat un pachețel în care se afla o masă vegetală și două butelii din masă plastică. Conform concluziilor raportului de expertiză nr. 7117 din 03.08.2015, masa vegetală, uscată, ridicată la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași mun. Chișinău, reprezintă - marijuană, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană) constituie 0,462gr. (masă uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie închisă de pe pereții interiori ai părții superioare a buteliei și părții inferioare a buteliei, ridicate la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe o masă, de lângă un mormânt, pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași mun. Chișinău, reprezintă rășină de canabis, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis - masă uscată) constituie în total 0,18 gr. (0,178g+0,002g).Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, „privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu ultimele modificări aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 103 din 27.02.2017, rășină de canabis în cantitățile depistate, constituie substanțe stupefiante în proporții mari. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În ședința preliminară a instanței de fond din 03.08.2020, inculpatul Smisarciuc Mihail, fiind asistat de apărătorul Pavel Cebotari, a înaintat instanței cererea prin care și-a recunoscut total și necondiționat vina și faptele descrise în rechizitoriu, declarând că nu pretinde administrarea de probe noi și solicitând ca, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, judecarea cauzei să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind de acord cu încadrarea juridică a faptelor incriminate. În asemenea condiții, prin încheierea protocolară din 03.08.2020, cererea inculpatului de judecare a cauzei penale în baza probelor administrate în faza de 4 urmărire penală a fost admisă, prin dispunerea examinării cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel, examinând probatoriul administrat, instanța de apel a stabilit ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Smisarciuc Mihail și pe deplin prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Vasilachi Victor (f.d 13); procesul verbal de cercetare la fața locului din 19.07.2019 (f.d 6); raportul de expertiză judiciară nr. 7117 din 03.08.2015, potrivit concluziei căruia masa vegetală, uscată, ridicată la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași mun. Chișinău, reprezintă - marijuană, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană) constituie 0,462gr. (masă uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie închisă de pe pereții interiori ai părții superioare a buteliei și părții inferioare a buteliei, ridicate la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe o masă, de lângă un mormânt, pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași, mun. Chișinău, reprezintă rășină de canabis, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis - masă uscată) constituie în total 0,18 gr. (0,178g+0,002g) f.d 8-10. Examinând cauza instanța de apel a conchis că la inculpat au fost depistate și ridicate substanțe, în formă de marijuana, cu cantitatea de 0,462 gr. (masă uscată). Depunerile de substanță de culoare cafenie închisă de pe pereții interiori ai părții superioare a buteliei și părții inferioare a buteliei, ridicate la data de 19.07.2015, în jurul orei 15:15, de pe o masă, de lângă un mormânt, pe teritoriul cimitirului de pe str-la Călărași, mun. Chișinău, reprezintă rășină de canabis, neutilizată în scopuri medicale, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis - masă uscată) constituie în total 0,18 gr. (0,178g+0,002g). În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu ultimele modificări din anul 2017, rășina de canabis, în formă uscată, este inclusă în Lista substanțelor stupefiante, poziția nr. 7, cantitățile mari constituind de la 0,05 gr. până la 10 g. Potrivit prevederilor art. 1341 Cod penal, prin droguri se înțeleg plantele sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin asemenea plante ori substanțe, stabilite de Guvern. Prin stupefiante se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția unică a Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961, modificată prin Protocolul din 1972, și prevăzute în actele normative ale Guvernului. Prin substanțe psihotrope se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele normative ale Guvernului. Prin 5 precursor se înțelege substanța de origine naturală sau sintetică utilizată ca materie primă la producerea de substanțe stupefiante sau psihotrope. Prin produse etnobotanice (etnobotanice) se înțeleg amestecurile de prafuri și/sau plante sau amestecurile de ierburi și diverse părți de plante stropite cu substanțe chimice, care produc schimbări ce induc efecte fiziologice și/sau mintale, halucinogene și/sau acțiuni psihoactive. Prin analog al substanței stupefiante sau psihotrope se înțelege orice substanță sau asociere de substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe aflate sub control Național și/sau internațional. Instanța de apel a stabilit că fapta inculpatului de păstrare a substanțelor stupefiante și psihotrope în proporții mari, fără scop de înstrăinare, inclusiv a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 217 alin.(3) lit. b) și c) Cod penal, or, prin Legea nr. 193 din 28.07.2016 cu privire la modificările operate în unele acte legislative, noțiunea de ,,substanțe narcotice” a fost substituită cu noțiunea de ,,droguri”, ,,substanțe stupefiante (stupefiante)” și ,,substanțe psihotrope”, aceste modificări de denumire a substanțelor nu influențează încadrarea acțiunilor inculpatului, precum nu au impact negativ cu referire la sancțiunea ce urmează a fi aplicată. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 17 Cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea păstrării lui prin săvârșirea faptei. De altfel, motivul săvârșirii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) Cod penal, constă în dorința ultimului de a-și asigura propriul consum de droguri. Subiectul infracțiunii analizate este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani, astfel Smisarciuc Mihail - născut în anul 1992, este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. b.) și c) Cod penal. Infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) și c) din Codul penal prevede pedeapsa cu închisoare de până la 4 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. În corespundere cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Smisarciuc Mihail se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. 6 La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. art. 7, 61, 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În continuare, instanța de apel a notat că circumstanțe agravante, stabilite de art. 77 Cod penal și circumstanțe atenuante în baza art. 76 Cod penal, în privința inculpatului nu au fost reținute. Subsecvent, instanța de apel la stabilirea categoriei și limitei pedepsei, a ținut cont de circumstanțele cauzei, dar și de personalitatea inculpatului. Astfel, inculpatul Smisarciuc Mihail la etapa urmăririi penale a conlucrat activ cu organul de urmărire penală, și-a recunoscut vina în comiterea faptei imputate, se căiește sincer de cele comise, în instanța de fond a scris cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată, a predat benevol organelor de drept substanța deținută, nu are antecedente penale (revendicare f.d. 15), a dat declarații care au fost susținute și în instanța de apel. Potrivit caracteristicii eliberate de Inspectoratul de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău din data de 14.11.2017, s-a stabilit că de către vecini, Smisarciuc Mihail se caracterizează pozitiv, nu face abuz de băuturi alcoolice, în consumul de substanțe narcotice sau psihotrope nu a fost depistat. Pe parcursul anului precedent până în prezent, careva plângeri din partea vecinilor sau alte persoane că ar avea o purtare incorectă, spre examinare nu au parvenit. De asemenea, în perioada de timp indicată nu a fost supus sancțiunilor contravenționale. Sub acest aspect, dat fiind faptul că inculpatul a recunoscut vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, sancțiunea sub formă de închisoare va fi redusă cu o 1/3, pornind de la limita minimă de pedeapsă prevăzută de norma încălcată, care va constitui 3 luni, până la limita maximă a pedepsei care nu va depăși 2 ani și 8 luni închisoare. Ținând cont de cele descrise, de persoana inculpatului și poziția ultimului vis-a- vis de pedeapsă, de poziția părții apărării, de concluziile acuzatorului de stat, precum și de circumstanțele în care s-a produs și a fost comisă infracțiunea, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că realizarea scopului pedepsei penale de reeducare a făptuitorului și de prevenire a comiterii de către acesta a unor noi infracțiuni, poate fi atins prin stabilirea inculpatului Smisarciuc Mihail a unei pedepse în formă de închisoarea pe un termen de 1 an. 7 Astfel, ținând cont de gradul de pericol redus al faptei și de repercusiunile pe care le-ar avea asupra inculpatului și familiei sale o condamnare cu executare la închisoare, ținând cont de starea familială, în circumstanțele descrise supra, de lipsa antecedentelor penale, instanța de apel a conchis că este irațional ca inculpatul să execute pedeapsa cu închisoare în penitenciar și a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, în temeiul prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal. Cu referire la sancțiunea complementară - privarea de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea substanțelor narcotice și psihotrope, instanța de apel a aplicat asemenea restricție în privința inculpatului pe un termen de 3 ani, suficient pentru atingerea scopului pedepsei aplicate, la fel ținând cont de limitele prevăzute de sancțiunea normei penale încălcate de către inculpat. Referitor la cheltuielile de judecată legate de perfectarea Raportului de expertiză judiciară nr. 7117 din 03.08.2015 în suma de 1 680 lei, instanța de apel a constatat că încasarea din contul inculpatului Smisarciuc Mihail, este justificată și întemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de apel a subliniat că cheltuielile de judecată în suma de 1 680 lei, suportate pentru efectuarea Raportului de expertiză judiciară nr. 7117 din 03.08.2015, urmează a fi achitate anume din contul lui Smisarciuc Mihail în contul statului, având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuarea la caz, a expertizei judiciare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepsei penale, cu remiterea cauzei spre rejudecare în această parte în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul indică că soluția expusă de către instanța de apel este una neclară și nemotivată, or, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea blândă. De asemenea, procurorul subliniază că instanța de apel la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu a luat în calcul toate circumstanțele cauzei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. 8 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 9 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, procurorul a mai invocat drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a stabilit inculpatului Smisarciuc Mihail o pedeapsă non privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă și una inechitabilă, din considerentul că aceasta este proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a recunoscut vina în cele imputate, se căiește sincer de cele comise, a comis o infracțiune care face parte 10 din categoria celor mai puțin grave și de comportamentul acestuia după și în timpul examinării cauzei. De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat executarea pedepsei lui Smisarciuc Mihail pe o perioadă de probațiune de 1 an, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svatlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, în cauza penală în privința inculpatului Smisarciuc Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iulie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 11