1ra-906/2021 — art. 42 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit b, d CP

1ra-906/2021 — art. 42 alin. 2, 217/1 alin. 4 lit b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-906/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, în cauza penală, în

privința lui

Adomnița Dumitru XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 26.04.2019 până la 02.03.2020;

Instanța de apel de la 23.03.2020 până la 17.11.2020;

Instanța de recurs de la 04.02.2021 până la 28.06.2021.

a c o n s t a t a t :

Adomnița Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (2), 2171 alin.(4) lit. b, d) Cod penal, și prin coroborare cu art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani și 8 luni, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Adomnița Dumitru suma de 1 680

lei în folosul statului pentru efectuarea expertizei nr. 34/12/1-R-5682 din 18.12.2018.

A fost respinsă solicitarea procurorului cu privire la confiscarea automobilului

de model ,,Opel Corsa” cu XXXXXX.

fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu persoane identificate și

alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a etnobotanicelor și

analogilor lor în scop de înstrăinare, a aderat la grupul criminal organizat condus de

persoana identificată cu un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu caracter

retras, cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, având un plan bine

determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor

grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu scopul și intenția unică de a comite

acțiuni în vederea producerii și comercializării etnobotanicelor și analogilor lor în

1

proporții deosebit de mari prin diferite metode, inclusiv prin intermediul aplicațiilor

electronice și ale serviciilor de mesagerie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova și

peste hotarele țării. În aceste condiții, Adomnița Dumitru pe parcursul perioadei de

timp cuprinse între lunile august 2018 -februarie 2019, acționând prin participație, sub

forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând

în calitate de coautor, pentru producerea, prepararea, experimentarea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum

și alte operațiuni ilegale cu etnobotanicele și analogii acestora, prin intermediul mai

multor telefoane mobile, computer și alte dispozitive electronice, coordona activitatea

grupului criminal organizat, prin darea de indicații, dirijarea acțiunilor și repartizarea

rolurilor membrilor acesteia, precum și participa nemijlocit la realizarea acțiunilor

infracționale. Astfel, Adomnița Dumitru, pe parcursul perioadei de timp menționate,

a pus în aplicare o schemă criminală pe întreg teritoriul Republicii Moldova, prin care

ilegal dobândea prin intermediul persoanei identificate și de la alți membri ai grupului

criminal organizat pachete cu etnobotanice și analogi ai acestora în proporții deosebit

de mari, pe care capul grupării criminale le repartiza în doza mai mici și le transmitea

consumatorilor de substanțe psihotrope prin intermediul unei rețele de realizatori,

activitatea cărora ultimul o coordona prin intermediul telefoanelor mobile, procurate

sau obținute concret pentru acest scop. Potrivit planului infracțional stabilit, grupul

criminal organizat menționat condus de persoana identificată, din care făcea parte și

Adomnița Dumitru, era alcătuit structural din mai multe filiere, din care făceau parte

mai mulți membri, ,,racolați” în condiții confidențiale, care acționau coordonat și care

participau nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, prin selectarea, recrutarea

și convingerea persoanelor să adere la gruparea criminală investigată și să acționeze

prin transportarea și distribuirea etnobotanicelor și analogilor acestora

consumatorilor de substanțe stupefiante. Funcționalitatea organizației era asigurată

prin intermediul telefoanelor mobile, în care erau plasate cartele SIM destinate

exclusiv pentru asigurarea activității grupării criminale, iar acumularea mijloacelor

bănești se organiza post-factum comercializării drogurilor de către membrii grupării,

prin transmiterea mijloacelor bănești persoanei identificate sau concubinei acestuia.

Reieșind din atribuțiile care îi reveneau fiecărui membru al grupului criminal

organizat, Adomnița Dumitru, urmărind scopul producerii și comercializării

etnobotanicelor și analogilor acestora în proporții deosebit de mari, acționând sub

formă de îndeletnicire, din motive de cupiditate, repartiza produse etnobotanice și

analogi ai acestora în doze mai mici, ambalându-le în pachețele din polietilenă de tip

zip-lock, după care, în repetate rânduri, fiind contactat prin intermediul aplicațiilor

electronice și nemijlocit prin apeluri telefonice în rețeaua GSM de către membri ai

grupării criminale și de către persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

2

dependente de consumul de stupefiante, negocia vânzarea acestor tipuri de substanțe

psihotrope, în mare parte în mun. Chișinău, dar și în alte locații, cu preturi majorate,

prin transmiterea etnobotanicelor solicitate după principiul ,,din mână în mână”.

La data de 06 decembrie 2018, aproximativ la orele 13:00, membrul grupării

criminale Adomnița Dumitru, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a

produselor etnobotanice și analogilor acestora în scop de înstrăinare, aflându-se în

mun. Chișinău, pe bd. Cuză-Vodă, în apropiere de localul de agrement ,,MuzCafe”,

în adiacentul parcului Cuza Vodă și a instituției de învățământ ,,Centrul de Excelență

în Transporturi” amplasat în mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa, 31, i-a comercializat

investigatorului sub acoperire cu date cifrate Rotundu Oleg, produse etnobotanice

într-un pachețel de tip zip-lock, la prețul de 100 lei, care reprezintă cannabinoizi

sintetici, pe care anterior le-a păstrat și transportat la domiciliul său de pe adresa mun.

Chișinău, str. Sarmizegetusa, 35/2, ap.29 și le-a dobândit de la persoana identificată și

alți membri la moment neidentificați ai grupului criminal dat. Potrivit raportului de

expertiză fizico-chimică nr. 34/12/1-R-5682 din 18.12.2018, s-a stabilit că masa vegetală

uscată, de culoarea galbenă, ridicată la data de 06.12.2018 de la investigatorul sub

acoperire cu date cifrate Rotundu Oleg Gheorghe, achiziționată sub controlul

organelor de drept la data de 06.12.2018 de la membrul grupului criminal în cauză-

Adomnița Dumitru, reprezintă produs etnobotanic care conține cannabinoidul

sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FN3O3), care nu este inclus în Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, dar

care reprezintă analogul substanței stupefiante 5F-AMB sau AB-PINACA, care se

atribuie la categoria substanțelor stupefiante, incluse în ”Tabelul I. Substanțele

stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale: Lista nr. 2. Substanțele

psihotrope”, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05

octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, cu ulterioarele modificări.

Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201

constituie 3,353 grame (masă uscată). Conform Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, aceste 3,353 grame de

MDMB(N)-2201 (analog al substanței stupefiante 5F-AMB sau AB-PINACA), constituie

proporții deosebit de mari.

La data de 06 februarie 2019, aproximativ la ora 07:40, în rezultatul percheziției

efectuate de membrii grupului de urmărire penală la domiciliul membrului grupului

criminal în cauză - Adomnița Dumitru, de pe adresa mun. Chișinău, str.

3

Sarmizegetusa, 35/2, ap. 29, au fost depistate și ridicate 91 de pachețele din polietilenă

de culoare transparentă, destinate pentru repartizarea etnobotanicelor și analogilor

acestora în doza mai mici, dispozitive electronice pentru menținerea legăturii la

distanță, precum și alte substanțe și obiecte relevante obiectului investigat.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Adomnița Dumitru a comis infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b, d) Cod penal, individualizată prin

„circulația ilegală a etnobotanicelor în scop de înstrăinare, manifestată prin prelucrarea,

cultivarea și utilizarea de plante pentru fabricarea produselor etnobotanice și analogilor lor,

săvârșite în scop de înstrăinare, în imediata apropiere de instituții de învățământ și locuri de

agrement, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari”.

parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispus potrivit prevederilor

art. 106 Cod penal, de trecut în proprietatea statului automobilul de model „Opel

Corsa” cu XXXXX, care a fost transmis spre păstrare lui Adomnița Veronica.

În susținerea apelului, procurorul a indicat că, automobilul de model „Opel

Corsa” cu XXXXXX fiind în posesia inculpatului Popov Alexandr, alias „Șuric”

(membru grupării criminale), care aparținea cu drept de proprietate lui Adomnița

Dumitru și care a fost folosit pentru comercializarea etnobotanicelor. Conform

procesului-verbal de ridicare din 06.02.2014, automobilul indicat a fost ridicat de la

membrul grupului criminal în cauză - Popov Alexandr, alias „Șuric”. Ulterior asupra

automobilului menționat a fost aplicat sechestru și potrivit ordonanței din 21.03.2019

acest autovehicul a fost transmis spre păstrare cet. Adomnița Veronica (soția

inculpatului Adomnița Dumitru).

Astfel, procurorul a indicat că, automobilul indicat a fost utilizat pentru

săvârșirea infracțiuni de către grup criminal organizat, membrul căreia este și

Adomnița Dumitru, respectiv acest automobil urmează a fi trecut în proprietatea

statului.

3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel avocatul Șpac Rodica în numele

inculpatului Adomnița Dumitru, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în

partea stabilirii pedepsei lui Adomnița Dumitru, și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Adomnița Dumitru să fie

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 2171 alin. (4) lit. b)

și d) Cod penal și pedepsit în baza acestei legi la 4 ani și 8 luni închisoare în

penitenciar, iar în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, de constatat încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție ale lui

Adomnița Dumitru, prevăzute de art. 3 CEDO și de redus din pedeapsa stabilită,

termenul închisorii de 5 luni, și de stabilit lui Adomnița Dumitru pedeapsa în formă

4

de închisoare pe un termen de 4 ani și 3 luni. În temeiul art. 90 Cod penal, să fie

suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului sau în temeiul art.

901 Cod penal de suspendat parțial executarea pedepsei.

În susținerea apelului suplimentar, avocatul a indicat că inculpatul Adomnița

Dumitru fiind audiat în calitate de învinuit în cadrul urmării urmăririi penale cât și în

calitate de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, vina în comiterea infracțiunii a

recunoscut-o pe deplin, a declarat că se căiește sincer de cele comise, a conștientizat

despre fapta comisă, dovadă fiind în acest sens și faptul recunoașterii vinovăției

precum și cererea depusă de către inculpat de examinare a cauzei în baza probelor

indicate în rechizitoriu și anume în baza art. 3641 Cod procedură penală. În acțiunile

inculpatului Adomnița Dumitru sunt prezente mai multe circumstanțe atenuante

prevăzute la art. 76 Cod penal, după cum urmează: căința sinceră, prin care inculpatul

a manifestat nu doar regretul sincer față de fapta comisă, dar și prin fapte materiale,

condamnând sincer conduita sa, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni,

inculpatul Adomnița Dumitru nefiind anterior atras la răspundere penală, nu a

săvârșit careva infracțiuni sau contravenții, iar la locul de domiciliu se caracterizează

pozitiv, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, inculpatul străduindu-se de a

declara organelor de drept modul cum a comis infracțiunea, oferind posibilitatea de a

descoperi urmele și alte probe ale infracțiunii săvârșite, recunoașterea vinovăției, ori

acesta demonstrează că inculpatul Adomnița Dumitru, pledând vinovat, a evaluat și

a luat atitudine de acțiunile sale, astfel există toate premisele că comportamentul

acestuia poate fi schimbat, fără a fi izolat de societate.

De asemenea, apelanta a menționat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei

nu a ținut cont nici de vârsta inculpatului, care este una înaintată, de starea sănătății

acestuia care s-a înrăutățit considerabil pe perioada în care acesta s-a aflat în arest

preventiv și a fost deținut la Penitenciarul nr.13 Chișinău. Inculpatul a fost

diagnosticat cu: Prostatită acută și Tensiune arterială acută, în ambele cazuri are

nevoie de administrarea medicamentelor permanent, la fel și de controale și îngrijiri

medicale. La fel, nu s-a ținut cont nici de starea sănătății soției acestuia, care a fost

diagnosticată cu ,,Cancer de gradul 2”. Care la fel are nevoie permanent de îngrijiri

medicale și este dependentă de administrarea medicamentelor. În legătură cu faptul

că aceasta este bolnavă, nu este angajată în câmpul muncii și este la întreținerea

exclusivă a inculpatului Adomnița Dumitru. Ultimul s-a angajat recent în câmpul

muncii în calitate de magazinier la SRL ,,Crismobil”. Inculpatul mai are și doi copii:

unul de 13 ani și celălalt de 18 ani, care la fel sunt la întreținerea exclusivă a

inculpatului. Copilul de 18 ani este elev la moment, și respectiv se află la întreținerea

tatălui, neavând careva surse de venit proprii.

5

În acest caz, în privința inculpatului Adomnița Dumitru, apărătorul a indicat că

este rezonabil de a aplica prevederile art. 90 sau art. 901 Cod penal, ori aplicarea unei

astfel de pedepse, va fi una rezonabilă și echitabilă în raport cu fapta comisă de

inculpatul Adomnița Dumitru.

2020, a fost admis apelul declarat de către procuror și apelul declarat de către avocatul

Șpac Rodica în numele inculpatului Adomnița Dumitru, casată parțial sentința în

privința lui Adomnița Dumitru, doar în partea confiscării speciale și reducerii

pedepsei și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

În conformitate cu art. 106 alin. (1), (2), lit. a) Cod penal, automobilul de model ,,Opel

Corsa”, cu nr./î XXXXX, ridicat la data de 06 februarie 2019 și sechestrat, ce aparține cu drept

de proprietate lui Adomnița Dumitru - a confisca special și a-l trece forțat și gratuit în

proprietatea statului.

În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală a reduce lui Adomnița

Dumitru din pedeapsă cu 147 zile.

Termenul executării pedepsei lui Adomnița Dumitru a-l calcula din momentul reținerii

de către organele competente, cu includerea duratei aflării în stare de arest preventiv din

08.02.2019 până la 05.07.2019 și arest la domiciliu din 05.07.2019 până la 02.12.2019.

În rest sentința atacată a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apela menționat că, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că, inculpatul Adomnița Dumitru a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art.

42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b, d) Cod penal, individualizată prin „circulația ilegală

a etnobotanicelor în scop de înstrăinare, manifestată prin prelucrarea, cultivarea si utilizarea

de plante pentru fabricarea produselor etnobotanice si analogilor lor, săvârșite în scop de

înstrăinare, în imediata apropiere de instituții de învățământ si locuri de agrement, de un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari”.

Așadar, instanța de apel a conchis că sentința a fost contestată în partea

confiscării speciale și stabilirii pedepsei aplicate în privința inculpatului, temei pentru

a interveni în sentință din oficiu cu privire la încadrarea juridică, conform art. 409

alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.

Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de apel a reținut că

sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. b, d) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. În contextul art. 76 și 77

Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante și circumstanțe ce agravează

răspunderea penală, în privința lui Adomnița Dumitru, instanța de fond nu a stabilit.

6

Astfel, instanța de apel a subliniat că la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut

cont circumstanțele în care a fost descoperită infracțiunea, amploarea și pericolul

pentru sănătatea și securitatea publică pe care îl generează consumul și răspândirea

drogurilor. Faptele de punere ilegală în circulație a substanțelor narcotice și a

drogurilor afectează relațiile din societate menite să protejeze dreptul la sănătate și

siguranță al persoanelor, faptele imputate sunt caracterizate de acțiuni sistematice,

continue și neîntrerupte, pe timp nedeterminat, activitatea inculpatului, la comiterea

infracțiunii participând un grup de persoane a căror activitate este bine organizată și

structurată, fiecare având rolul său determinat. Prin urmare, modalitatea de executare

a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea

unui control ce vine să prevină antrenarea lui viitoare în activități de același gen,

raportat la fapta comisă, gradul de pericol social ridicat al acesteia, cantitatea de

droguri, chiar dacă inculpatul a avut o conduită procesuală relativ satisfăcătoare pe

parcursul cercetărilor și a judecării cauzei.

Potrivit art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală „Inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută

de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.”

Instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Adomnița Dumitru a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61,

75, 76, 77, 78, Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la

categoria infracțiunilor celor deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16 alin.

(5) Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, de personalitatea

inculpatului care anterior a fost condamnat, antecedente penale nefiind stinse, nu se

află la evidență la medicul psihiatru, sau necrolog.

De asemenea, instanța de apel a menționat că în cauza supusă judecării se atestă

că apelantul la motivarea aplicării prevederilor art.90, art. 901 Cod penal în privința

inculpatului, a invocat repetat prezența circumstanțelor atenuante. Instanța de apel

însă, a reamintit că în cazul în care instanța de judecată a redus pedeapsa conform art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aceste circumstanțe nu mai pot servi drept

temei de aplicare a prevederilor art. 90, art. 901 Cod penal, deoarece ar însemna că

aceleiași situație de drept i se acordă o dublă valență juridică.

Mai mult ca atât, potrivit art. 90 Cod penal alin. (4) ,,Persoanelor care au săvârșit

infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase

sau deosebit de periculoase, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu

7

se aplică.”, iar potrivit art.901 alin. (4) ,,Prezentul articol nu se aplică în cazul infracțiunilor

deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al infracțiunilor prevăzute la art.165,

art.1661 alin.(2)-(4), art.171-1751, 2011, 206, 208, 2081 și 2082”.

Astfel, art. 2171 alin. (4) Cod penal, potrivit art. 16 art. (5) Cod penal - este

recunoscută ca a fi o infracțiune deosebit de gravă, iar reducerea pedepsei în baza art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală nu califică infracțiunea săvârșită ca una de

gravitate redusă, și deci prevederile art. 90 și 901 Cod penal, nu pot fi aplicate.

Subsecvent, instanța de apel a conchis că prima instanță corect și rațional i-a

aplicat lui Adomnița Dumitru, pe art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4) lit. b, d) Cod penal,

pedeapsa închisorii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ținând cont și

de faptul că dânsul a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în fază de urmărire penală, aplicând

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit căruia inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a stabilit că anume această pedeapsă este

echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către

inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și

personalitatea inculpatului.

Cu referire la argumentele avocatului Șpac Rodica invocate în apel, privind

aplicarea prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, constatarea

condițiilor de detenție contrar art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, a admis-o ca fiind una întemeiată din următoarele

considerente:

Art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală prevede că, în cazul constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța va reduce pedeapsa,

calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv. Conform art. 3 a

Convenției Europene a Drepturilor Omului prevede că nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Curtea Europeană

a Drepturilor Omului a menționat în nenumărate rânduri în practica sa, inclusiv

instituită în cauzele contra Moldovei că, articolul 3 al Convenției consfințește una din

cele mai fundamentale valori ale unei societăți democratice. Aceasta interzice, în

8

termeni absoluți, tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante,

indiferent de circumstanțe și de comportamentul victimei (hotărârile Mozer versus

Republica Moldova și Rusia; Rotaru versus Republica Moldova; Ciorap versus Republica

Moldova).

La analiza condițiilor de cazare a deținutului, instanța de apel a făcut trimitere

la Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statutului

executării pedepsei de către condamnați, care la punctul 464 stipulează că fiecare

deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care

trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de

construcții.

Cu referire la acest aspect, în Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului

pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările

Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor

Inumane și Degradante, în care a fost subliniat că, starea spațiului de locuit pentru

deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele

instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele

oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4

m2 din spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a

instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu

ar trebui să fie incluse în acest calcul. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii

și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT), în punctul 30 al

Raportului din 13 decembrie 2018 către Guvernul Republicii Moldova, întocmit în

cadrul vizitei care a avut loc în perioada 05-11 iunie 2018, în câteva dintre

penitenciarele din țară, a subliniat că, în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, în continuare

persistă faptul că în multe celule condițiile materiale și igienice sunt deplorabile,

acestea fiind ventilate insuficient și totodată fiind suprapopulate. Totodată, accesul la

lumină naturală este limitat, în majoritatea celulelor din cauza ferestrelor de

dimensiuni mici. Totodată, specialiștii din cadrul CPT au recomandat autorităților din

Republica Moldova ca să-și mărească eforturile în sensul îmbunătățirii condițiilor de

detenție curente în penitenciarul respectiv.

Din informația prezentată instanței de apel, Adomnița Dumitru din data de

08.02.2019 până la 04.07.2019 s-a deținut în penitenciarul nr. 13 Chișinău, contrar

recomandărilor menționate. Prin urmare, potrivit procesului-verbal de reținere,

Adomnița Dumitru a fost reținut de către organele de drept la 06.02.2019, ora 07:29, și

ulterior, plasat în Penitenciarul 13 din Chișinău, unde s-a aflat până la data de

04.07.2019.

Astfel, dificultățile cu care s-a confruntat condamnatul pe parcursul detenției

sale în Penitenciarul 13, în perioada 08.02.2019 - 04.07.2019, au depășit nivelul

9

inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar

articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea

încălcărilor admise în penitenciarul vizat și, în corespundere cu prevederile art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală a dispus reducerea pedepsei lui Adomnița Dumitru

cu 147 zile.

De asemenea, instanța de apel a menționat că instanța de fond nejustificat a omis

soluționarea solicitării procurorului, privind aplicarea confiscării speciale asupra

automobilului de model „ Opel Corsa” cu n/î XXXXX, ridicat conform procesului-

verbal din 06.02.2014.

Astfel, în temeiul art. 106 Cod penal „alin. (1) confiscarea specială constă în trecerea,

forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care

aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea

acestora. Alin. (2), lit. a) sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare),

utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni”.

Conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că automobilului de model

„Opel Corsa” cu n/î XXXXX fiind în posesia inculpatului Popov Alexandr, alias

„Șuric” (membru grupării criminale), care aparținea cu drept de proprietate lui

Adomnița Dumitru și care a fost folosit pentru comercializarea etnobotanicelor.

Conform procesului-verbal de ridicare din 06.02.2014, automobilul indicat a fost

ridicat de la membrul grupului criminal în cauză- Popov Alexandr, alias „Șuric”.

Ulterior, asupra automobilului menționat a fost aplicat sechestru și potrivit

ordonanței din 21.03.2019 acest autovehicul a fost transmis spre păstrare cet.

Adomnița Veronica (soția inculpatului Adomnița Dumitru).

Așadar, s-a confirmat că automobilului de model „Opel Corsa” cu n/î XXXXX,

a fost utilizat pentru comercializarea etnobotanicelor de către un grup criminal

organizat membru care este și Adomnița Dumitru, or, careva probe care a confirma

contrariul nu au fost prezentate.

Șpac Rodica în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12)

Cod de procedură penală solicită casarea parțială a acesteia în partea stabilirii

pedepsei penale și dispunerii confiscării speciale a automobilului de model ,,Opel

Corsa” cu n/î XXXXX în proprietate statului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte prin care inculpatului recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42, 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal să îi fie stabilită o

pedeapsă neprivativă de libertate în temeiul art. 90 sau 901 Cod penal, în rest să fie

menținută sentința pronunțată de către prima instanță.

În motivarea celor solicitate, recurenta susține că instanța de apel nu a luat în

calcul la numirea pedepsei stabilite inculpatului circumstanțele atenuante prezente la

10

caz, cum ar fi: căința sinceră, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni,

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii și faptul că a recunoscut vina în cele

imputate solicitând ca respectiva cauză penală să fie examinată în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Mai mult decât atât, apărătorul remarcă că instanța de apel eronat a dispus

confiscarea specială a automobilului de model ,,Opel Corsa”, or, nu au fost prezentate

probe că acest automobil a fost dobândit ilicit, nu este obiectul săvârșirii faptei, nu este

rezultat din fapta penală și nu este exclus din circuitul civil.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi respins

ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând

recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de către recurent, acesta invocă

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

sub aspectele că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că

motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Cu referire la temeiurile de recurs invocate de recurent, prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit conchide că nu sunt

incidente în prezenta speță din considerentul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 415 alin. (1) pct. 1) lit. c), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

relevante, invocate în apelul declarat de către procuror și avocatul Șpac Rodica în numele

inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor examinate de prima instanță, care au fost

examinate, verificate de instanța de apel, apreciate corect de aceasta prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată, descrise în

decizia atacată, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței

11

de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, faptele inculpatului fiind încadrate

corect conform circumstanțelor faptice constatate în speță, din care considerente, temeiuri de

a interveni în decizia instanței de apel nu se identifică.

Cu referire la alegațiile apărării precum că instanța de apel eronat a dispus confiscarea

specială a automobilului de model Opel Corsa cu n/î XXXXX, Colegiul penal lărgit le respinge

ca fiind neîntemeiate, or, instanța de apel corect a motivat decizia în această parte.

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit reamintește că potrivit art. 106 alin. (2) Cod

penal, confiscarea specială, este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, care constă în

trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor care au servit la săvârșirea

faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acestora, ori sunt deținute contrar legii. Ea se

aplică în scopul excluderii pericolului de a fi săvârșite noi fapte penale.

În acest sens, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care întemeiat a indicat că

s-a demonstrat fără niciun dubiu că automobilului de model „Opel Corsa” cu n/î XXXXX

fiind în posesia inculpatului Popov Alexandr, alias „Șuric” (membru grupării criminale), care

aparținea cu drept de proprietate lui Adomnița Dumitru a fost folosit pentru comercializarea

etnobotanicelor. Or, automobilul de model „Opel Corsa” cu n/î XXXXXX a fost ridicat de la

membrul grupului criminal în cauză- Popov Alexandr, alias „Șuric”( a se vedea procesul-

verbal de ridicare din 06.02.2014), iar ulterior, asupra automobilului menționat a fost aplicat

sechestru și potrivit ordonanței din 21.03.2019 acest autovehicul a fost transmis spre păstrare

cet. Adomnița Veronica (soția inculpatului Adomnița Dumitru).

Curtea de la Strasbourg în cauza Yildirim contra Italia, hotărâre din 2003 a precizat că

,,Confiscarea a vizat un bun utilizat în scopuri ilicite și a avut ca scop împiedicarea utilizării sale din

nou în scopuri ilicite, fiind o măsură relativă la folosință lucrurilor. Prevăzută de lege, confiscarea viza

un scop legitim, anume prevenirea imigrației ilicite. În ceea ce privește raportarea acestor scopuri la

proprietarul autobuzului, Curtea amintește faptul că utilizarea unor prezumție de fapt este permisă de

către Convenție, cu condiția ca acestea să fie rezonabile”.

Așadar, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile apărării în acest

sens, or, instanța de apel la dispunerea confiscării speciale a automobilului respectiv și-a

întemeiat poziția în urma aprecierii cumulului de probe administrat în respectiva cauză

pronunțând o decizie motivată în acest sens.

Cu referire la argumente avocatului precum că în acțiunile inculpatului nu au fost

întrunite elementele infracțiunii imputate în conjuncție cu temeiul prin care faptei i s-a dat o

încadrare juridică greșită, Colegiul penal lărgit constată că aceste temeiuri sunt lipsite de o

motivare clară, or, inculpatul și-a recunoscut vina în cele imputate, cauza fiind examinată în

procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar în motivarea

cererii de recurs, apărătorul este de acord starea de fapt stabilită de către prima instanță,

întemeindu-și recursul doar pe dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului și confiscarea

specială aplicată asupra automobilului de model „Opel Corsa” cu n/î XXXXX.

Colegiul penal lărgit ținând cont de cele indicate susține că din textul recursului rezultă

că, recurenta își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului, astfel semnalând

temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede

12

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal lărgit remarcă că argumentele recurentei privind stabilirea

categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii

articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de

exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de lege.

Astfel, instanța de recurs reține că instanța de apel a dat deplină eficiență prevederilor

art. 61 și 75 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii

săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, de motivul

inculpatului, de persoana acestuia care anterior a fost condamnat, antecedentele penale

nefiind stinse, a recunoscut vina și se căiește sincer, corect a conchis că corijarea acestuia poate

avea loc doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a substanțelor chimice și farmaceutice pe un

termen de 3 ani.

Colegiul penal lărgit reamintește că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de

către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de

pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor

consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după

săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea,

situația familială și socială etc.

13

De asemenea, Colegiul penal lărgit indică că chestiunea de individualizare a pedepsei

este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului,

având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din

Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că este prerogativa instanței de judecată să

aprecieze că, scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, or,

conform prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând neapărat în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de

probă.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că în formarea convingerii, instanța de apel a

ținut cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv, întreaga conduită a

inculpatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum

și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Mai mult decât atât, Colegiul penal lărgit susține poziția instanței de apel care și-a

motivat clar și corect decizia de a respinge solicitarea apărării în aplicarea prevederilor art.

90 și 901 Cod penal, și anume ,,(…) potrivit art. 90 Cod penal alin. (4) ,,Persoanelor care au săvârșit

infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase sau

deosebit de periculoase, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică.”,

iar potrivit art. 901 alin. (4) ,,Prezentul articol nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave și

excepțional de grave, precum și al infracțiunilor prevăzute la art. 165, art. 1661 alin.(2)-(4), art.171-

1751, 2011, 206, 208, 2081 și 2082” (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie).

În aceste circumstanțe, ținând cont de faptul că infracțiunea comisă de către inculpat

conform art. 16 alin. (5) Cod penal face parte din categoria celor deosebit de grave, dispozițiile

art. 90 și 901 Cod penal, nu pot fi aplicate.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală concluzia instanței

de apel referitor la pedeapsa aplicată inculpatului care este proporțională faptelor comise de

către inculpat.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal

constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și

faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

Față de considerentele relatate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu există

temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către avocatul Șpac Rodica în

14

numele inculpatului și potrivit legii, se impune respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Șpac Rodica

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Adomnița Dumitru XXXXX cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iulie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

15