1ra-36/2021 — art.42 alin.2, art.328 alin.2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 26 februarie 2018, Ftomovici Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani. A fost admisă pretenția din acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rebeja Radu și s-a dispus anularea actului de primire-predare din 04 ianuarie 2006, eliberat de Direcția Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău, prin care imobilul din str. Xxxxxxx nr. xx lit. xx a fost transmis lui Maimescu Sava. Acțiunea civilă înaintă de partea vătămată Rebeja Radu, privind încasarea de la Ftomovici Alexandr și Gontea Petru în mod solidar a sumei de 40 000 (patruzeci mii) Euro, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului daunei despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă. S-a respins ca nefondată cererea înaintată de acuzatorul de stat privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților Ftomovici Alexandr și Gontea Petru în beneficiul statului a prejudiciului cauzat în mărime de 6 799,4 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 1.1 Prin aceiași sentință a fost condamnat și Gontea Petru, însă în privința acestuia hotărârile nominalizate nu au fost contestate cu recurs. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ftomovici Alexandr, exercitând funcția de șef-interimar al Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău (în continuare DGCLA), fiind persoană publică, în anul 2006 a comis în coparticipație cu Gontea Petru care la acel moment exercita funcția de șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea Fondului Locativ nr. 13 (în continuare ÎMGFL nr. 13) și cu o altă persoană (în privința căruia a fost emisă ordonanță privind disjungerea cauzei penale (f.d. 18, vol. III), infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe: Ftomovici Alexandr, fiind conștient că la 30 aprilie 2002 a fost întocmit Actul de primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei CMC nr. xxxx din xxxxx, potrivit căruia bunul imobil situat în mun. Chișinău, xxxxxxxa fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei mun. Chișinău la balanța SRL „Avent”, având scopul înstrăinării terenului cu nr. cadastral xxxxxxx, către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de primire-predare a fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006 întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura bunului imobil din mun. Chișinău, xxxxxxx fără ca aceste date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLCA. Prin urmare, a fost stabilit că Maimescu Sava la acel moment nu era angajat al Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. xxxxx din 06 mai 1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din xxxxxxx era Departamentul Controlului Vamal, și nicidecum Maimescu Sava. Astfel, pe cale de consecință, Maimescu Elena și Maimescu Sava devin proprietari ai construcției cu numărul cadastral xxxxxxx și este amplasată parțial pe terenul cu nr. cadastral xxxxxxx din str. xxxxxxx , mun. Chișinău. Totodată, Ftomovici Alexandr cunoștea că potrivit procedurii de întocmire și semnare a Actului de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA, acesta se întocmește doar după ce este achitat costul rezidual (confirmat prin act de achitare), or, în cazul dat, Actul de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA este întocmit la data de 04 ianuarie 2006, iar confirmarea de achitare este chitanța din 24 martie 2006, potrivit căreia Maimescu Sava a achitat costul rezidual în sumă de 18 635 lei, adică momentul achitării este ulterior momentului transmiterii, ceea ce contravine procedurii de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ftomovici Alexandr în complicitate cu alte persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea lui Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, xxxxxxx bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie 2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. xxx din 20 septembrie 2016 al DGLCA 2 a Primăriei mun. Chișinău), prin ce a cauzat urmări grave exprimate în lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu estimat în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: - procurorul în Procuratura Anticorupție, Munteanu Ion care a solicitat casarea acesteia, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 6799,4 lei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care de la Gontea Petru și Ftomovici Alexandr să fie încasat în mod solidar în contul statului suma de 6799,4 lei. - avocatul Belinschi Maxim cu inculpatul Ftomovici Alexandr, care au solicitat casarea sentinței contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată să fie respinsă. - avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rebeja Radu să fie respinsă. - persoanele interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena, prin care au solicitat casarea acesteia în partea civilă prin care s-a dispus admiterea acțiunii civile a lui Rebeja Radu privind anularea actului de primire predare din 04 ianuarie 2006, eliberat de către Direcția Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău, prin care imobilul de pe str. Xxxxxxx 10, lit. xx a fost transmis lui Maimescu Sava. 3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că consideră sentința în partea neîncasării cheltuielilor judiciare neîntemeiată, respectiv suma de 6799,4 lei urmează a fi încasată în contul statului. 3.2 În motivare cerințelor sale avocatul Belinschi Maxim cu inculpatul Ftomovici Alexandr, au invocat că: - instanța de fond neîntemeiat la etapa pronunțării sentinței de condamnare în privința lui Ftomovici Alexandr ar fi constatat și reținut faptul că partea vătămată Rebeja Radu are calitatea de parte vătămată și parte civilă în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Ftomovici Alexandr de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3), lit. d) Cod penal și ar fi valabil contractul de vânzare- cumpărare încheiat între Rebeja Radu și SRL „Avent”; - instanței de fond i-a fost prezentată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de Radu Rebeja și care era în vigoare la etapa pronunțării sentinței de condamnare și astfel, instanța neținând cont de hotărârea judecătorească menționată, arbitrar, operează în textul sentinței de condamnare cu valabilitatea contractului de vânzare cumpărare a terenului din str. Xxxxxxxxx lit. xxx, mun. Chișinău încheiat între SRL „Arvent” și Rebeja, precum neîntemeiat operează cu termenii că prin 3 acțiunile sale Ftomovici Alexandr i-a cauzat părții vătămate prejudiciul în proporții deosebit de mari, astfel recunoscându-1 vinovat pe Ftomovici Alexandr vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal; - la materialele cauzei penale este anexată hotărârea irevocabilă și executorie a Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002 emisă pe dosarul nr. 3ca406-2002, prin care s-a hotărât de a admite acțiunea depusă de Maimescu Sava, anulate ca neîntemeiate deciziile Primăriei mun. Chișinău nr. 17/21 și nr. 17/28 din 17 august 2000, prin care a fost anulată decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 05.05.1999, prin care a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Xxxxxxx 10, lit. xx, anulată ca neîntemeiată dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. 584-d din 19.2000 privind anularea certificatului de urbanism nr. 553- i din 04.07.2000 pe numele lui Maimescu Sava; - pentru a fi executată hotărârea Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002, dar și Decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i-a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Xxxxxxx 10, lit. xx și a certificatului de urbanism nr. 553-i din 04.07.2000, Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare s-a adresat la OCT Chișinău a ÎS „Cadastru” cu cerința de a li se comunica datele actuale privind evidența și statutul juridic al încăperii din str. Xxxxxxx nr. 10 lit. xx. Prin răspunsul OCT Chișinău adresat Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare parvenit la 20 mai 2005 sub nr. xxxxxxx, OCT a comunicat Direcției că construcția amplasată pe terenul din str. Xxxxxxx xx lit. xx este înregistrată în Registrul bunurilor imobile pe numele Republica Moldova, adică este proprietatea municipală de stat și se află la evidența SEL 06, iar ultima perfectare/modificare în Cadastru la această adresa a fost înregistrată cu nr. xx din 25 februarie 1998. Apare întrebarea dar, unde dacă nu la OCT urma să se adreseze cet. Ftomovici Alexandr în calitate de șef al DGLCA pentru a clarifica situația cu privire la statutul juridic al bunurilor imobile din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx xx; - după ce toate documentele și actele au fost adunate de către Maimescu Sava, de către exponenții Primăriei mun. Chișinău, inclusiv de către Ftomovici Alexandru s-a semnat actul de transmitere a imobilului din str. Xxxxxxx xx lit. xx în beneficiul lui Maimescu Sava. Ftomovici Alexandr a semnat Actul din 04 ianuarie 2006 în baza hotărârii executorii și irevocabile a Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002, în baza Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. xxxxx din 06.05.1999 și informației, actelor obținute de către Direcție în cadrul examinării cererii lui Maimescu Sava. Semnând acest act, de rând cu alți funcționari ai Primăriei mun. Chișinău, Ftomovici Alexandr nu a urmărit nici un scop ilegal, prin care să cauzeze careva prejudicii materiale sau de orice alt gen persoanelor terțe; - este irelevant și urmează a fi apreciat critic și argumentul instanței că Ftomovici Alexandr nu era în drept să semneze Actul de Primire-Predare din 04 iunie 2006, deoarece acest Act s-ar fi bazat pe Hotărârea Guvernului RM nr. 1119 4 din 11.11.1998 „cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai a familiei Maimescu Sava, Maimescu Elena și celor 4 copii”, care ar fi fost anulată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 585 din 14.05.2002, și despre acest lucru Ftomovici Alexandr știa; - actul de Primire-Predare din 04 ianuarie 2006 a fost semnat nu în baza Hotărârii Guvernului nr. 1119 din 11.11.1998, ci în baza Deciziei irevocabile și executorii a Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002, prin care s-au recunoscut legale Decizia Primăriei nr. 11/34-19 din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i- a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Xxxxxxx 10, lit. xx și s-a recunoscut legală Dispoziția Primăriei privind eliberarea lui Maimescu Sava a certificatului de urbanism nr. xxxx din 04.07.2000. 3.3 În motivarea cerințelor sale avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr, a invocat că: - instanța de judecată urma să stabilească faptul că construcția din str. Xxxxxxx nr. xx lit. xx, mun. Chisinău, a ajuns să fie amplasată pe terenul bunului imobil din str. Xxxxxxx12, mun. Chisinău, deoarece Ftomovici Alexandru nu are nici o atribuție cu acest fapt de includere - excludere a unei porțiuni de teren din componența și includerea acestei porțiuni de teren în componența altul teren vecin; - la momentul semnării actului din 04 ianuarie 2006 Ftomovici Alexandru nu a cunoscut despre faptul modificării anterior în anii 2001 - 2003 de către anumite structuri ale Primăriei mun. Chisinău, în special Direcția Funciară și Direcția Arhitectură și Urbanism a hotarelor terenului aferent imobilului din str. Xxxxxxx10 și Xxxxxxx12, și excluderii unei porțiuni din terenul aferent a imobilului din str. Xxxxxxx10, inclusiv o parte mare a terenului pe care se află construcția imobiliară lit. xx din str. Xxxxxxx10, și includerea acestei porțiuni de teren, inclusiv o parte mare a terenului pe care se află construcția imobiliară lit. xx din Xxxxxxx10 repartizată în anul 1999 de către Primăria mun. Chișinău lui Maimescu Sava, componența terenului aferent imobilului din str. Xxxxxxx12; - actul din 04 ianuarie 2006 a fost semnat de către Ftomovici Alexandr ca și conducător a DGLCA în situația când el a avut la dispoziție actele prezentate de către Maimescu Sava și informația ce a parvenit la adresa DGLCA și anume, răspunsul Filialei OCT Chișinău a ÎS „Cadastru” nr. xxxxxx din 20 iunie 2005, prin care s-a comunicat faptul privind construcția imobiliară din str. Xxxxxxx10, lit. xx, mun. Chișinău, care este înregistrată în Registrul bunurilor imobile pe numele Republicii Moldova, adică este o proprietate municipală/de stat și se află la evidența SEL – 6, mun. Chișinău în temeiul Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998. 3.4 În motivarea cerințelor sale persoanele interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena au invocat că: 5 - prin admiterea pretențiilor civile s-a încălcat drepturile de proprietate asupra imobilului situat pe str. Xxxxxxx10, lit. xx, în așa mod potrivit, au fost prejudiciate interesele legitime ale persoanelor interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena, ale întregii familii, alcătuite din șase persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2018, a fost respins apelul declarat de procuror, ca fiind nefondat, admise apelurile declarate de inculpatul Ftomovici Alexandr și avocații săi, Belinschi Maxim și Țurcan Petru și de persoanele interesate Maimescu Sava, Maimescu Elena, casată total sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Ftomovici Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de Rebaja Radu împotriva lui Gontea Petru și Ftomovici Alexandr, privind încasarea în mod solidar a sumei de 40000 (patruzeci mii) Euro, cu titlu de daună și anularea actului de primire-predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ-Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău a bunului imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxx 10, lit. xx, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă. Măsura asiguratorie aplicată prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13.10.2017 asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10, lit. xx, cu nr. cadastral xxxxxxx a fost menținută până la soluționarea chestiunii privind scoaterea bunului de sub sechestru în ordinea procedurii civile. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că , fapta infracțională imputată inculpatului Ftomovici Alexandr „depășirea atribuțiilor de serviciu” a avut loc în anul 2006. Potrivit sentinței rezultă că, instanța de fond a stabilit faptul că inculpatul Ftomovici Alexandr în anul 2006, fiind persoană publică a comis în coparticipație Gontea Petru infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu. Instanța de apel a menționat că, prin Legea RM nr. 245 din 02.12.2011 (în vigoare 03.02.2012) privind modificarea și completarea unor acte legislative, au fost operate modificări la dispozițiile articolului 328 alineatul (1), astfel cuvintele „cu funcție de răspundere” se substituie cu cuvântul „publică”. În acest sens, instanța de apel a relevat că la data comiterii infracțiunii de către inculpați, legea penală (în vigoare 12.06.2003) reglementa săvârșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Totodată, instanța de apel a atestat că potrivit sentinței, instanța de fond a constatat că, acțiunile infracționale ale inculpatului Ftomovici Alexandr au fost 6 comise în contextul agravantei prevăzute la lit. d), alin. (3), art. 328 Cod penal „acțiuni soldate cu urmări grave”. În continuare, instanța de apel nu a reținut poziția acuzatorului de stat referitor la faptul că prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate Rebeja Radu constituie „urmări grave”, în sensul lit. d), alin. (3), art. 328 Cod penal, or, pentru a reține un astfel de semn calificativ este necesar să fie cunoscut conținutul acestuia, iar condamnarea persoanei în baza unor asemenea norme ar genera instituirea unui regim represiv și nu a unuia preventiv. În acest sens, instanța de apel a specificat că, jurisprudența în materie nu a dezvoltat pentru noțiunea criticată un înțeles exact care să constituie un reper în funcție de care să poată fi apreciat conținutul acesteia și prin urmare, art. 328 alin. (3), lit. d) Cod penal este susceptibil de o interpretare extensivă defavorabilă făptuitorului. Totodată, instanța de apel a respins argumentele avocatului referitor la faptul că inculpatul Ftomovici Alexandr nu a făcut altceva decât să execute hotărârea Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002 și să se conformeze și să execute decizia Primăriei nr. xxxxxx din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i- a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Xxxxxxxnr. xx, lit. xx, în acest sens, indicând că prin probatoriul administrat la materialele cauzei se conchide că prin fapta comisă și-a depășit în mod vădit, cert și fără îndoieli limitele competenței sale, or, infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu este o infracțiune de rezultat și se consumă în cazul în care survin urmările prejudiciabile în formă de prejudiciu considerabil drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice. Referitor la pretenția părții vătămate privind anularea actului de primire predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Xxxxxxx, nr. xx lit. xx, instanța de judecată a considerat că această cerință nu se regăsește în prevederile alin. (2) art. 219 Cod de procedură penală, care exhaustiv indică că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale. Totodată, instanța de apel a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de către Rebeja Radu către Primăria mun. Chișinău, Maimescu Sava, Maimescu Elena, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru” cu privire la constatarea 7 nulității tranzacției de înstrăinare a bunului imobil aflat pe adresa str. Xxxxxxx10, lit. xx, mun. Chișinău, dispunerea radierii înscrierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate pe numele lui Maimescu Sava, încasarea prejudiciului moral în mărime de 300000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată. Cu referire la cererea de apel declarată de persoanele interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena, instanța de apel a menționat că acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă, iar în cadrul examinării cauzei în instanța civilă, părțile interesate pot înainta cerințe pentru a fi soluționate odată cu soluționarea acțiunii civile. Solicitarea înaintată de acuzatorul de stat privind încasarea în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul statului prejudiciului cauzat în mărime de 6 799, 4 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare nu a fost admisă, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale (salariul procurorului în sumă de 6748,25 lei, consumabile/hârtie, copiator în sumă de 51,15 lei - f.d. 101, vol. III), cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri de către: - avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Ftomovici Alexandru, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare; - avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr, care invocând prevederile art. 427 alin (1) pct. 2), 6) și 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare; - La 26.12.2018 și 28.12.2018, părțile interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) și 8) Cod de procedură penală au solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Ftomovici Alexandr. 5.1. în motivarea cerințelor sale avocatul Belinschi Maxim a invocat că: - nici instanța de fond, nici instanța de apel nu au dat aprecierea corespunzătoare faptului că dreptul de proprietate a lui Maimescu Sava asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. "V" a fost apărat și revendicat pe cale judiciară, existând hotărâri judecătorești irevocabile prin care s-a soluționat definitiv întrebarea ce ține de dreptul de proprietate a lui Maimescu Sava asupra imobilului din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. "V"; - la materialele dosarului este anexată o altă hotărâre judecătorească extrem de importantă, căreia instanța de fond nu i-a data aprecierea corespunzătoare și anume, hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2006, emisă pe dosarul nr. xxxxxxx, prin care s-a hotărât de a recunoaște dreptul lui 8 Maimescu Sava de posesie și folosință asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxx lit. "x" și obligă ÎS "Cadastru" de a înregistra acest drept; - prin hotărârea Colegiului de Contencios Administrativ al Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002, au fost anulate deciziile Primăriei mun. Chișinău nr. xxxx și xxxx din 17 august 2000 prin care a fost anulată decizia Primăriei mun. Chișinău nr. xxxxx din 06 mai 1999 prin care a fost acordat dreptul de demolare și reconstruire a casei de locuit din str. Xxxxxxx lit. "x". Totodată a fost anulată și dispoziția Primăriei mun. Chișinău nr. xxxx din 12 septembrie 2000 privind anularea certificatului de urbanism nr. xxxx din 04 iulie 2000 pe numele lui Maimescu Sava, circumstanțe care lau repus pe Maimescu Sava în drepturile prevăzute de legislație. Pe când obiectul Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 aprilie 2002, încheiat între Direcția Locuințe a Primăriei mun. Chișinău și SRL "Avent" a revenit în posesia nemijlocită și legală a lui Maimescu Sava. Mai mult, acest act nu mai produce nici un efect juridic de vreme ce obiectul tranzacției - imobilul din str. Xxxxxxx10 lit. "V" a fost transmis intervenienților principali Maimescu Sava și Maimescu Elena, ultimii deținând și dreptul de proprietate înregistrat în conformitate cu art. 290 alin. (1) Cod Civil; - inculpatul Ftomovici Alexandr semnând actul din 04 ianuarie 2006 a procedat strict conform legii punând în executare hotărârea irevocabilă a Tribunalului mun. Chișinău din anul 2002, semnând acest Act de rând cu alți funcționari ai Primăriei mun. Chișinău, nefiind el unicul semnatar. Și nu putem vorbi absolut deloc despre faptul că Ftomovici Alexandr în mod deliberat, intenționat, cu rea-credință a semnat acest Act, abuzând de drepturile sale conferite prin lege, urmărind scopul cauzării prejudiciului material lui Rebeja Radu sau oricărei alte persoane, or, Ftomovici nu de unul singur, nu din capul lui a semnat Actul de Predare-Primire din 04 ianuarie 2006, ci cu certitudine atestăm că a fost creat un grup de lucru, de prelucrarea documentelor se ocupa secția juridică a DGLCA, iar probe contrare acestor afirmații, ce ar demonstra că lucrurile nu stau tocmai așa cum a relatat Ftomovici Alexandr nu au fost administrate și cercetate; În acest sens, este eronată și neîntemeiată constatarea instanței de apel, că Ftomovici Alexandr a comis abuz în serviciu prin faptul că a semnat Actul de Predare-Primire din 04 ianuarie 2006 care a stat la baza transmiterii imobilului din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. "V" în posesia familiei Maimescu. Mai mult, organul de urmărire penală nu a combătut prin probe faptul că Ftomovici Alexandr nu cunoștea de emiterea Actului de Primire-predare din anul 2002 prin care DGLCA a Primăriei mun. Chișinău a transmis lui SRL "Avent" bunul imobil din mun. Chișinău, str. xxxxxxxx lit. "x"; - instanța de apel deși se expune că a fost încălcată procedura și anume, inițial a fost încheiat Actul de Predare-Primire din 04 ianuarie 2006 de către 9 DGLCA și Maimescu Sava care a stat la baza transmiterii familiei Maimescu a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. "V", și apoi de către Maimescu Sava a fost achitat costul rezidual al bunului imobil în mărime de 18 635 lei, dar nu face trimitere la actul normativ care reglementează această procedură; - instanța de apel nu a ținut cont și de hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017, care nu era anulată la momentul emiterii Deciziei și prin care s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre SRL "Arvent" și Radu Rebeja, precum sunt anulate alte acte administrative, acte de predare- primire și contracte de vânzare-cumpărare privind terenul din str. Xxxxxxx10 lit. ”V” sau str. Xxxxxxxxx și apartenența lui la SRL "Arvent", care la moment este recunoscut cu drept de proprietate după Maimescu Sava și Maimescu Elena și prin urmare, nu există parte vătămată și partea civilă Rebeja Radu, nu există prejudiciul cauzat părții vătămate în proporții mari ori deosebit de mari, respectiv nu există și lipsește cu desăvârșire calificativul alin. (1) art. 328 Cod penal, respectiv, Ftomovici Alexandr nu poate fi condamnat în baza art. 328 alin. (1) lit. d) Cod penal și nu-i poate fi aplicată pedeapsa în baza acestei norme legale, iar unica soluție legală este achitarea lui Ftomovici Alexandr de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta comisă de el nu întrunește elementele infracțiunii. 5.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr a indicat că: - instanța de apel nejustificat a încadrat acțiunile lui Ftomovici Alexandr în prevederile art. 42, alin (2), 328 alin (1) Cod penal. Mai mult, caracterul infracțional al acțiunilor inculpatului prevăzut de această normă penală nu a fost stabilit incontestabil de către instanță, deaceea argumentele referitoare la caracterul și gravitatea acestor acțiuni și influența acestora asupra calificării, precum și determinarea cuantumului pagubei materiale cauzate părții vătămate Radu Rebeja nu au nici o relevanță, deoarece nu a fost probat cu suficiente probe prezența componenței infracțiunii prevăzute de art. 328 alin (1) Cod penal; - la examinarea cauzei în instanța de apel, vinovăția lui Ftomovici Alexandr nu s-a confirmat prin probe utile, admisibile și pertinente. Instanța nu a cercetat minuțios cazul, sub toate aspectele, nu a analizat faptele reale precum și probele din dosar. Soluția instanței din care reiese că este confirmată intenția lui Ftomovici pentru a întocmi un act ilegal de transmitere a unui imobil din proprietatea părții vătămate Rebeja Radu către familia lui Maimescu Sava, Maimescu Elena cu cei 4 copii ai lor, în baza materialelor acumulate la dosar, dobândite prin interogarea martorilor, ridicarea și cercetarea documentelor originale de la Primăria mun. Chișinău, a adoptat o hotărâre de condamnare și încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, care este neîntemeiată; 10 - în cauză nu există nici un prejudiciu cauzat lui Radu Rebeja și prin urmare, acțiunea civilă urmează a fi scoasă de pe rol, deoarece inițial a fost depusă in ordine civilă pe cauza Radu Rebeja vs Primăria mun. Chișinău (dosar nr. xxxxx), unde această pretenție a fost respinsă ca neîntemeiată. 5.3 În motivarea cerințelor sale, părțile interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena au indicat că: - instanța de apel neîntemeiat a aplicat conceptul recuperării prejudiciului cauzat lui Rebeja Radu, deoarece prin decizia Colegiului Civil al Curții de Apel Chișinău din 18.12.2018, a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017, prin care s-au recunoscut ca fiind legale și întemeiate cerințele intervenienților accesorii, Maimescu Sava și Maimescu Elena în procesul civil la cererea lui Rebeja Radu către Primăria mun. Chișinău.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2019 a fost respins recursul declarat de către părțile interesate Maimescu Sava și Maimescu Elena și admise recursurile declarate de către avocatul Belinschi Maxim și Țurcanu Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. 6.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că, instanța de fond a adoptat o soluție de condamnare pe art. 42 alin. (2), 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, în privința lui Ftomovici Alexandr, care ulterior a fost casată de către instanța de apel, recunoscându-l pe ultimul vinovat în baza art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal, însă liberat de răspundere penală conform art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Astfel, instanța de apel recalificând acțiunile inculpatului a constatat că „... astfel, prin acțiunile sale intenționate Ftomovici Alexandr, în complicitate cu alte persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea lui Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, xxxxxxxbun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie 2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. xx din 20 septembrie 2016 al DGLCA a Primăriei mun. Chișinău), prin ce a cauzat daune în proporții considerabile exprimate în lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu estimat în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal” Ulterior, contrar celor constatate, instanța de apel a conchis că, inculpatul Ftomovici Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal la data de 04 ianuarie 2006, dată de la care a expirat termenul de 5 ani în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, respectiv, a expirat 11 termenul de tragere la răspundere penală, din care motive s-a dispus liberarea acestuia de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Prin urmare, instanța de recurs a statuat că, este evidentă contradicția în soluția instanței de apel, prin faptul că, o sentință de încetare cu constatarea vinovăției inculpatului, duce la încălcarea prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, și ca ulterior, conform alin. (4) al normei menționate, odată cu soluția de încetare, partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal, or, conform art. 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Subsecvent, instanța de recurs a remarcat o motivare insuficientă a instanței de apel și sub aspectul reîncadrării acțiunilor lui Ftomovici Alexandr de la alin. (3) lit. d) al art. 328 Cod penal la alin. (1) art. 328 Cod penal, or, în accepțiunea instanței de recurs, simpla motivare precum că, circumstanța agravantă prevăzută la lit. d) alin. (3) art. 328 Cod penal „soldate cu urmări grave”, nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești și urmează a fi exclusă din învinuirea înaintată inculpaților, este lipsită de argumentare și contrară prevederilor art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, conform cărora la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, adică hotărârea instanței de judecată trebuie să cuprindă motivele în baza căreia își întemeiază soluția. În continuare, instanța de recurs a notat că, instanța de apel nu a analizat punctual criticile invocate de apelanți, or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care lau declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelurilor, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de inculpați și avocați, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora. Cu referire la recursurile părților interesate, Maimescu Sava și Maimescu Elena, instanța de recurs a observat că, recursurile ordinare părților interesate au fost declarate la 26 decembrie 2018 și respectiv, 28 decembrie 2018 și de aceea, instanța de recurs a conchis că recursurile au fost depuse peste termen, or, 12 termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, instanța de recurs a precizat că, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 26.11.2018, iar părțile interesate au avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege.

Rejudecând cauza, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, prin decizia sa din 21 octombrie 2019, a admis apelul declarat de către procuror, precum și apelurile declarate de către inculpatul Ftomovici Alexandr și avocații săi Belinschi Maxim și Țurcan Petru, a casat total sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, procesul penal în privința lui Ftomovici Alexandr, în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. A fost respinsă acțiunea civilă ca neîntemeiată. 7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, argumentele avocatului referitor la faptul că inculpatul Ftomovici Alexandr nu a făcut altceva decât să execute hotărârea Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002 și să se conformeze și să execute decizia Primăriei nr. xxxxxx din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i-a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Xxxxxxx nr. xx, lit. xx, este neîntemeiat, or, în acest sens instanța de apel a indicat că prin probatoriul administrat la materialele cauzei se conchide că inculpatul prin fapta comisă și-a depășit în mod vădit, cert și fără îndoieli limitele competenței sale, or, infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu este o infracțiune de rezultat și se consumă în cazul în care survin urmările prejudiciabile în formă de prejudiciu considerabil drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice. Totodată, instanța de apel a notat că, inculpatul Ftomovici Alexandr, fiind persoană publică, deținând funcția de șef interimar al Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău și-a depășit atribuțiile de serviciu prin faptul transmiterii lui Maimescu Sava, potrivit actului de primire- predare a fondurilor fixe, cu drept de posesie și folosință din 04 ianuarie 2006 a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxx, lit. xx, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30.12.2002, fapt confirmat și prin certificatul nr. xx din 20.09.2016 a DGLCA a Primăriei mun. Chișinău. Concomitent, instanța de apel, a menționat că, procesul penal în baza art.328 alin. (1) Cod penal în privința inculpatului Ftomovici Alexandr urmează a fi 13 încetat pe motivul intervenirii prescripției de atragere la răspundere penală. Or, potrivit art.16 alin. (3) Cod penal, (în vigoare la momentul comiterii infracțiunii) infracțiunile comise de inculpat fac parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar conform art.60 alin.1 lit. b) Codul penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. În conformitate cu art.275 pct.4) Codul de procedură penală, urmărirea penală nu mai poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, urmează a fi încetată în acest caz. Totodată, art.332 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează, că în caz de constatare a vre-unuia din temeiurile indicate la art.275 pct.2)-9) Codul de procedură penală, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal. Astfel, în situația în care infracțiunile imputate au fost comise în anul 2006, la momentul dat, ținând cont de cele reiterate, procesul penal în temeiul art.328 alin.(1) Codul penal, urmează a fi încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Cu referire la acțiunea civilă, înaintată în cadrul cauzei penale nominalizate, instanța de recurs a remarcat că partea vătămată Rebeja Radu a înaintat în procesul penal o acțiune civilă împotriva inculpaților, și anume, a solicitat încasarea din contul inculpaților Ftomovici Alexandr și Gontea Petru în mod solidar a sumei de 40 000 Euro, precum și anularea actului de primire predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Xxxxxxx, nr. xx lit. xx a fost transmis lui Maimescu Sava. Totodată, cercetând materialele cauzei, instanța de apel a remarcat că Rebeja Radu s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată către Primăria mun. Chișinău, intervenient accesoriu OCT Chișinău, cu privire la constatarea nulității tranzacției de înstrăinare a bunului imobil și încasarea prejudiciului moral, care prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 18.12.2018, a fost respinse cererile de apel a lui Radu Rebeja, S.R.L.„Avent” și a Primăriei mun. Chișinău și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 noiembrie 2017. Cu privire la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului a sumei de 6799,4 lei privind încasarea prejudiciului cauzat în mărime de 6 799, 4 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, instanța de apel a menționat că această solicitare nu poate fi admisă, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale (salariul procurorului în sumă de 6748,25 lei, consumabile/hârtie, copiator în sumă de 51,15 lei - f.d. 101, vol. III), cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. În acest sens, instanța de apel a reținut că normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din cheltuieli pentru achitarea salariului procurorului, pentru hârtie. 14

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Belinschi Maxim cu inculpatul Ftomovici Alexandr, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală a solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Ftomovici Alexandr să fie achitat. În motivarea cerințelor sale, recurenții au invocat că: - instanța de apel a omis să se expună cu privire la competențele DGLCA a Primăriei mun. Chișinău potrivit Statutului, privitor la faptul dacă a fost în drept DGLCA să transmită lui SRL „Avent” în proprietate bunul imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. ”V” în lipsa Deciziei Consiliului municipal, contrar prevederilor Codului cu privire la locuințe, și în lipsa dovezilor clare (chitanțe ce adeveresc achitarea prin bancă, factură fiscală) că a fost achitat costul rezidual al bunului imobil menționat; - instanța de apel nu s-a expus cu privire la faptul că primul deținător al bunului imobil din str. Xxxxxxx 10 lit. ”V” a fost de fapt Maimescu Sava și cu familia sa, cărora ulterior prin Deciziile Primăriei mun. Chișinău i-a fost retras din posesie bunul imobil anterior transmis, pentru că în anul 2002 prin hotărârea irevocabilă a Tribunalului mun. Chișinău să fie anulate Deciziile Primăriei mun. Chișinău prin care s-a retras bunul imobil din mun. Chișinău str. Xxxxxxx10 lit. ”V” din posesia lui Maimescu Sava și membrilor familiei lui și reieșind din această situație este sau nu comptabilă deținerea legală a aceluiași bun imobil de către SRL ”Avent” și ulterior de către Rebeja Radu; - nu au explicat instanța de apel care ar fi fost conduita legală a lui Ftomovici Alexandr și altor angajați ai Primăriei, astfel încât să nu comită infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod Penal și totodată să execute hotărârea irevocabilă a Tribunalului mun. Chișinău prin care de fapt DGLCA a Primăriei mun. Chișinău a fost obligată să restituie în posesia și folosința lui Maimescu Sava și membrilor familiei lui, fiind anulate Deciziile Primăriei mun. Chișinău anterioare prin care din posesia lui Maimescu Sava a fost retras bunul imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. ”V”; - instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de partea apărării în susținerea cererii de apel, invocate în ședința de judecată a instanței de apel, privitor la faptul cine totuși poate fi considerat posesorul legal al bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. V, în contextul în care de partea lui Maimescu Sava sunt hotărâri judecătorești executorii, prin care OCT Chișinău a fost obligat să înregistreze dreptul de proprietate a lui Maimescu Sava și membrilor familiei lui asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. ”V”, pe când de partea cealaltă DGLCA a Primăriei mun. Chișinău a transmis în anul 2002 bunul imobil fond locativ în posesia lui SRL „Avent” contrar prevederilor legale ale Codului cu privire la locuințe și contrar Statutului Direcției în cauză; 15 - instanța de apel deși se expune că a fost încălcată procedura de transmitere de către DGLCA a Primăriei mun. Chișinău a bunului imobil din mun. Chișinău str. Xxxxxxx10 lit. ”V” lui Maimescu Sava, în timp la conducerea DGLCA era Ftomovici Alexandru, nu explică exact, fără a lăsa loc de interpretare, care este procedura corectă și de care act normativ este prevăzută: și anume după cum s-a constatat inițial a fost încheiat Actul de Predare-Primire din 04 ianuarie 2006 de către DGLCA și Maimescu Sava care a stat la baza transmiterii familiei Maimescu a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Xxxxxxx10 lit. ”V”, și apoi de către Maimescu Sava a fost achitat costul rezidual al bunului imobil în mărime de 18 635 lei; - fapta comisă de Ftomovici Alexandru nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod Penal.

Judecând recursul ordinar pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) nu au fost întrunite elementele 16 infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde Raportând normele respective la situația în cauză, Colegiul penal lărgit conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel s-a expus asupra probelor administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Ftomovici Alexandr în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(1) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă. În aceste condiții, instanța de recurs consideră imperios de a remarca precum că argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel. Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Mai mult, Colegiul lărgit consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 7.1 al prezentei decizii, oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Ftomovici Alexandr în infracțiunile ce i se incriminează. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu 17 au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Ftomovici Alexandru în baza art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 (cinci) ani. La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate de către apărare și de către procuror, a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Ftomovici Alexandr cade sub incidența componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, în același timp dispunând ca procesul penal în privința lui Ftomovici Alexandr privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, să fie încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Ftomovici Alexandru în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Cu referire la faptul că, avocatul Belinschi Maxim consideră că „…fapta comisă de Ftomovici Alexandru nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod Penal”, Colegiul penal lărgit menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). Astfel, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului 18 ordinar declarat de către avocatul Belinschi Maxim cu inculpatul Ftomovici Alexandr. Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată o motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului Ftomovici Alexandr, astfel Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea vinovăției inculpatului Ftomovici Alexandr, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Belinschi Maxim cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Ftomovici Alexandr xxxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2021 Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 19