1ra-279/19 — art. 42, 328 CP

1ra-279/19 — art. 42, 328 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-279/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas, Dumitru Mardari

judecând, în ședință fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Crivenco Roman și inculpatul Gontea Petru, avocatul Belinschi Maxim

în numele inculpatului Ftomovici Alexandr, avocatul Țurcan Petru în numele

inculpatului Ftomovici Alexandr, persoanele interesate Maimescu Sava și Maimescu

Elena, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Gontea Petru xxxx

și

Ftomovici Alexandr xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.11.2017 - 26.02.2018;

Instanța de apel: 14.03.2018 - 17.09.2018;

Instanța de recurs: 05.12.2018 - 05.02.2019.

C O N S T A T Ă :

2018:

- Gontea Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2),

328 alin. (3), lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 5 (cinci) ani;

- Ftomovici Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42

alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost admisă pretenția din acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rebeja

Radu și s-a dispus anularea actului de primire-predare din 04 ianuarie 2006, eliberat

1

de Direcția Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău, prin care

imobilul din str. Serghei Lazo nr. 10 lit. „V” a fost transmis lui Maimescu Sava.

Acțiunea civilă înaintă de partea vătămată Rebeja Radu, privind încasarea de la

Ftomovici Alexandr și Gontea Petru în mod solidar a sumei de 40 000 (patruzeci mii)

Euro, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului daunei despăgubirilor

cuvenite să decidă instanța civilă.

S-a respins ca nefondată cererea înaintată de acuzatorul de stat privind

încasarea în mod solidar din contul inculpaților Ftomovici Alexandr și Gontea Petru

în beneficiul statului a prejudiciului cauzat în mărime de 6 799,4 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

exercitând funcția de șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea Fondului Locativ

nr. 13 (în continuare ÎMGFL nr. 13), fiind persoană publică, în anul 2006 a comis în

coparticipație cu Ftomovici Alexandr, care la acel moment exercita funcția de șef-

interimar al Direcției generale locativ comunale și amenajare a Primăriei mun.

Chișinău și cu o altă persoană (în privința căruia a fost emisă ordonanță privind

disjungarea cauzei penale (f.d. 18, vol. III), infracțiunea de depășire a atribuțiilor de

serviciu în următoarele circumstanțe:

Gontea Petru, fiind conștient că la 30 aprilie 2002 a fost întocmit Actul de

primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei CMC nr. 26/36-7 din 25

decembrie 2001, potrivit căruia bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Serghei

Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei mun.

Chișinău la balanța SRL „Avent”, având scopul înstrăinării terenului cu nr. cadastral

xxxx, către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de primire-predare a

fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006 întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura

bunului imobil din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” fără ca aceste

date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLCA.

Totodată, a fost stabilit că Maimescu Sava la acel moment nu era angajat al

Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06

mai 1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” era Departamentul Controlului Vamal, și nicidecum

Maimescu Sava.

Prin urmare, ca rezultat al acțiunilor sale infracționale, Maimescu Elena și

Maimescu Sava devin proprietari ai construcției cu numărul cadastral xxxx și este

amplasată parțial pe terenul cu nr. cadastral xxxx din str. Serghei Lazo, nr. 12, mun.

Chișinău.

La fel, potrivit procedurii de întocmire și semnare a Actului de primire-predare

a fondurilor fixe a DGLCA, acesta se întocmește doar după ce este achitat costul

rezidual (confirmat prin act de achitare), or, în cazul dat, Actul de primire-predare a

2

fondurilor fixe a DGLCA este întocmit la data de 04 ianuarie 2006, iar confirmarea

de achitare este chitanța din 24 martie 2006, potrivit căreia Maimescu Sava a achitat

costul rezidual în sumă de 18 635 lei, adică momentul achitării este ulterior

momentului transmiterii, ceea ce contravine procedurii de primire-predare a

fondurilor fixe a DGLCA.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gontea Petru în complicitate cu alte

persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea lui

Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de

posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie

2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20 septembrie 2016 al DGLCA a

Primăriei mun. Chișinău), cauzând urmări grave exprimate prin lipsirea în mod

arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu estimat

în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit.

d) Cod penal.

Ftomovici Alexandr, exercitând funcția de șef-interimar al Direcției generale

locativ comunale și amenajare a Primăriei mun. Chișinău (în continuare DGCLA),

fiind persoană publică, în anul 2006 a comis în coparticipație cu Gontea Petru care la

acel moment exercita funcția de șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea

Fondului Locativ nr. 13 (în continuare ÎMGFL nr. 13) și cu o altă persoană (în

privința căruia a fost emisă ordonanță privind disjungarea cauzei penale (f.d. 18, vol.

III), infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

Ftomovici Alexandr, fiind conștient că la 30 aprilie 2002 a fost întocmit Actul

de primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei CMC nr. 26/36-7 din 25

decembrie 2001, potrivit căruia bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Serghei

Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei mun.

Chișinău la balanța SRL „Avent”, având scopul înstrăinării terenului cu nr. cadastral

xxxx, către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de primire-predare a

fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006 întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura

bunului imobil din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” fără ca aceste

date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLCA.

Prin urmare, a fost stabilit că Maimescu Sava la acel moment nu era angajat al

Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06

mai 1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” era Departamentul Controlului Vamal, și nicidecum

Maimescu Sava.

3

Astfel, pe cale de consecință, Maimescu Elena și Maimescu Sava devin

proprietari ai construcției cu numărul cadastral xxxx și este amplasată parțial pe

terenul cu nr. cadastral xxxx din str. Serghei Lazo, nr. 12, mun. Chișinău.

Totodată, Ftomovici Alexandr cunoștea că potrivit procedurii de întocmire și

semnare a Actului de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA, acesta se

întocmește doar după ce este achitat costul rezidual (confirmat prin act de achitare),

or, în cazul dat, Actul de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA este întocmit la

data de 04 ianuarie 2006, iar confirmarea de achitare este chitanța din 24 martie 2006,

potrivit căreia Maimescu Sava a achitat costul rezidual în sumă de 18 635 lei, adică

momentul achitării este ulterior momentului transmiterii, ceea ce contravine

procedurii de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ftomovici Alexandr în complicitate cu

alte persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea

lui Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de

posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie

2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20 septembrie 2016 al DGLCA a

Primăriei mun. Chișinău), prin ce a cauzat urmări grave exprimate în lipsirea în mod

arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu estimat

în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit.

d) Cod penal.

casarea acesteia, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de

6799,4 lei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care de la Gontea Petru și Ftomovici Alexandr să fie încasat în mod

solidar în contul statului suma de 6799,4 lei.

3.1. Apel a declarat inculpatul Petru Gontea și avocatul său, Roman

Crivenco, prin care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă în

privind încasarea sumei de 40000 Euro de la inculpați să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată și a scoate de pe rolul instanței de judecată acțiunea civilă privind

anularea actului de predare-primire a fondurilor fixe din 2006, în temeiul art. 267 lit.

d) Cod de procedură civilă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că:

- Petru Gontea, fiind în perioada 1997-2006 Șef al ÎMGFL nr. 13, neavând

atribuții de înstrăinare a proprietății municipale, prin faptul semnării actelor de

predare-primire din 2002 și 2006 la rubrica „La predare-primire au fost prezenți” nu

4

a dispus, aprobat sau autorizat transmiterea către terțele persoane a bunurilor-obiect

al actelor în cauză și prin urmare, nu și-a depășit atribuțiile sale de serviciu. Altfel,

fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii (latura obiectivă și subiectivă) prevăzute

de art. 328 alin. (3), lit. d) Cod penal;

- în această cauză penală a fost depusă de către Rebeja Radu și o acțiune civilă

care urmează a fi scoasă de pe rolul instanței de judecată odată cu adoptarea deciziei,

deoarece așa cum s-a constatat în instanța de judecată această acțiune este una

repetitivă, or, inițial a fost depusă în ordinea acțiunii civile pe cauza Radu Rebeja vs

Primăria municipiului Chișinău (dosar nr. 2-228/17), unde această pretenție a fost

respinsă ca neîntemeiată. Astfel, în baza art. 267 lit. d) Cod de procedură civilă,

acțiunea civilă urmează a fi scoasă de pe rol, or, art. 220 Cod de procedură penală

prevede în alin. (1) și (2) că: "(1) Acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în

conformitate cu prevederile prezentului cod. (2) Normele procedurii civile și normele

procesului de mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor

procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea

reglementări”;

- este necesar de a preciza că referitor la prejudiciu cauzat prin depășirea

atribuțiilor de serviciu pct. 8.7. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 7

din 15.05.2017 „Cu privire la aplicarea legislației, referitoare la răspunderea penală

pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu, precum și neglijența în serviciu” prevede că, acuzatorii de

stat sunt obligați sa indice în rechizitoriu criteriile și să precizeze circumstanțele, care

au servit drept temei de a concluziona prezența uneia dintre urmările prejudiciabile

indicate supra, precum și natura dreptului, respectiv, interesului lezat, invocându-se

actul normativ, care asigură protecția efectivă a acestor prerogative. Această obligație

este atribuită și instanței de judecată, care, la rândul său, le va indica în partea

descriptivă a sentinței (în limitele conținutului rechizitoriului). De asemenea, instanța

trebuie să soluționeze, dacă dauna considerabilă (alin. (1) art.327, alin.(1) art.328

CP), dauna în proporții mari (alin.(1) art.329 CP), cauzată intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, decesul

unei persoane (lit.a) alin.(2) art.329 CP) ori urmarea gravă (lit.c) alin.(2) art.327 CP,

lit.d) alin.(3) art.328 CP, lit.b) alin.(2) art.329 CP) se află în legătură de cauzalitate cu

fapta de folosire a situației de serviciu, cu acțiunea care depășește în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege ori cu neîndeplinirea sau

îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini

neglijente sau neconștiincioase față de ele.

3.2. Inculpatul Ftomovici Alexandr și avocatul său, Maxim Belinschi la fel

au declarat apel împotriva sentinței, prin care au solicitat casarea sentinței, cu

5

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

să fie respinsă.

În motivarea cerințelor s-a invocat:

- instanța de fond neîntemeiat la etapa pronunțării sentinței de condamnare

în privința lui Ftomovici Alexandr ar fi constatat și reținut faptul că partea vătămată

Rebeja Radu are calitatea de parte vătămată și parte civilă pe cauza penală de

învinuire a lui Ftomovici Alexandr de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (3), lit. d) Cod penal și ar fi valabil contractul de vânzare-cumpărare încheiat

între Rebeja și SRL „Avent”;

- instanței de fond i-a fost prezentată hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 16.11.2017, prin care a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de

Radu Rebeja și care era în vigoare la etapa pronunțării sentinței de condamnare și

astfel, instanța neținând cont de hotărârea judecătorească menționată, arbitrar,

operează în textul sentinței de condamnare cu valabilitatea contractului de vânzare-

cumpărare a terenului din str. S. Lazo 10 lit. „V”, mun. Chișinău încheiat între SRL

„Arvent” și Rebeja, precum neîntemeiat operează cu termenii că prin acțiunile sale

Ftomovici Alexandr i-a cauzat părții vătămate prejudiciul în proporții deosebit de

mari, astfel recunoscându-1 vinovat pe Ftomovici Alexandr vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal;

- la materialele cauzei penale este anexată hotărârea irevocabilă și

executorie a Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai 2002 emisă pe dosarul nr. 3ca-

406-2002, prin care s-a hotărât de a admite acțiunea depusă de Maimescu Sava,

anulate ca neîntemeiate deciziile Primăriei mun. Chișinău nr. 17/21 și nr. 17/28 din

17 august 2000, prin care a fost anulată decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19

din 05.05.1999, prin care a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de

locuit din str. Serghei Lazo 10, lit. „V”, anulată ca neîntemeiată dispoziția Primăriei

mun. Chișinău nr. 584-d din 19.2000 privind anularea certificatului de urbanism nr.

553-i din 04.07.2000 pe numele lui Maimescu Sava;

- pentru a fi executată hotărârea Tribunalului mun. Chișinău din 30 mai

2002, dar și Decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06.05.1999 prin care

lui Maimescu Sava i-a fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de

locuit din str. Serghei Lazo 10, lit. „V” și a certificatului de urbanism nr. 553-i din

04.07.2000, Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare s-a adresat la OCT

Chișinău a ÎS „Cadastru” cu cerința de a li se comunica datele actuale privind

evidența și statutul juridic al încăperii din str. Serghei Lazo nr. 10 lit. „V”. Prin

răspunsul OCT Chișinău adresat Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare

parvenit la 20 mai 2005 sub nr. 01/16-2878, OCT a comunicat Direcției că

construcția amplasată pe terenul din str. Serghei Lazo 10 lit. „V” este înregistrată în

Registrul bunurilor imobile pe numele Republica Moldova, adică este proprietatea

6

municipală de stat și se află la evidența SEL 06, iar ultima perfectare/modificare în

Cadastru la această adresa a fost înregistrată cu nr. 1543 din 25 februarie 1998. Apare

întrebarea dar, unde dacă nu la OCT urma să se adreseze cet. Ftomovici Alexandr în

calitate de șef al DGLCA pentru a clarifica situația cu privire la statutul juridic al

bunurilor imobile din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo 10;

- după ce toate documentele și actele au fost adunate de către Maimescu

Sava, de către exponenții Primăriei mun. Chișinău, inclusiv de către Ftomovici

Alexandru s-a semnat actul de transmitere a imobilului din str. Serghei Lazo 10 lit.

„V” în beneficiul lui Maimescu Sava. Ftomovici Alexandr a semnat Actul din 04

ianuarie 2006 în baza hotărârii executorii și irevocabile a Tribunalului mun. Chișinău

din 30 mai 2002, în baza Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din

06.05.1999 și informației, actelor obținute de către Direcție în cadrul examinării

cererii lui Maimescu Sava. Semnând acest act, de rând cu alți funcționari ai Primăriei

mun. Chișinău, Ftomovici Alexandr nu a urmărit nici un scop ilegal, prin care să

cauzeze careva prejudicii materiale sau de orice alt gen persoanelor terțe;

- este irelevant și urmează a fi apreciat critic și argumentul instanței că

Ftomovici Alexandr nu era în drept să semneze Actul de Primire-Predare din 04 iunie

2006, deoarece acest Act s-ar fi bazat pe Hotărârea Guvernului RM nr. 1119 din

11.11.1998 „cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai a familiei Maimescu Sava,

Maimescu Elena și celor 4 copii”, care ar fi fost anulată prin Hotărârea Guvernului

RM nr. 585 din 14.05.2002, și despre acest lucru Ftomovici Alexandr știa;

- actul de Primire-Predare din 04 ianuarie 2006 a fost semnat nu în baza

Hotărârii Guvernului nr. 1119 din 11.11.1998, ci în baza Deciziei irevocabile și

executorii a Tribunalului mun. Chișinău din 30.05.2002, prin care s-au recunoscut

legale Decizia Primăriei nr. 11/34-19 din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i-a

fost acordat dreptul de demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. Serghei

Lazo 10, lit. „V” și s-a recunoscut legală Dispoziția Primăriei privind eliberarea lui

Maimescu Sava a certificatului de urbanism nr. 553-i din 04.07.2000.

3.3. Împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Petru Țurcan în numele

inculpatului Ftomovici Alexandr, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rebeja Radu să fie respinsă.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată urma să stabilească faptul că construcția din str.

Serghei Lazo nr. 10 lit. „V”, mun. Chisinău, a ajuns să fie amplasată pe terenul

bunului imobil din str. S. Lazo 12, mun. Chisinău, deoarece Ftomovici Alexandru nu

are nici o atribuție cu acest fapt de includere - excludere a unei porțiuni de teren din

componența și includerea acestei porțiuni de teren în componența altul teren vecin;

7

- la momentul semnării actului din 04.01.2006 Ftomovici Alexandru nu a

cunoscut despre faptul modificării anterior în anii 2001 - 2003 de către anumite

structuri ale Primăriei mun. Chisinău, în special Direcția Funciară și Direcția

Arhitectură și Urbanism a hotarelor terenului aferent imobilului din str. S. Lazo 10 și

S. Lazo 12, și excluderii unei porțiuni din terenul aferent a imobilului din str. S. Lazo

10, inclusiv o parte mare a terenului pe care se află construcția imobiliară lit. „V” din

str. S. Lazo 10, și includerea acestei porțiuni de teren, inclusiv o parte mare a

terenului pe care se află construcția imobiliară lit. „V” din S. Lazo 10 repartizată în

anul 1999 de către Primăria mun. Chisinău lui Maimescu Sava, componența terenului

aferent imobilului din str. S. Lazo 12;

- actul din 04.01.2006 a fost semnat de către Ftomovici Alexandr ca și

conducător a DGLCA în situația când el a avut la dispoziție actele prezentate de către

Maimescu Sava și informația ce a parvenit la adresa DGLCA și anume, răspunsul

Filialei OCT Chișinău a ÎS „Cadastru” nr. 01/16-2878 din 20.06.2005, prin care s-a

comunicat faptul privind construcția imobiliară din str. S. Lazo 10, lit. „V”, mun.

Chișinău, care este înregistrată în Registrul bunurilor imobile pe numele Republicii

Moldova, adică este o proprietate municipală/de stat și se află la evidența SEL – 6,

mun. Chișinău în temeiul Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25.02.1998.

3.4. Împotriva sentinței au declarat apel persoanele interesate Maimescu Sava

și Maimescu Elena, prin care au solicitat casarea acesteia în partea civilă prin care s-a

dispus admiterea acțiunii civile a lui Rebeja Radu privind anularea actului de primire-

predare din 04.01.2006, eliberat de către Direcția Locativ Comunală și Amenajare a

Primăriei mun. Chișinău, prin care imobilul de pe str. Serghei Lazo 10, lit. „V” a fost

transmis lui Maimescu Sava.

În motivarea cerințelor sale au invocat că, prin admiterea pretențiilor civile s-a

încălcat drepturile de proprietate asupra imobilului situat pe str. S. Lazo 10, lit. „V”,

în așa mod potrivit, au fost prejudiciate interesele legitime ale persoanelor interesate

Maimescu Sava și Maimescu Elena, ale întregii familii, alcătuite din șase persoane.

septembrie 2018, a fost respins apelul declarat de procuror, ca fiind nefondat, admise

apelurile declarate de inculpatul Petru Gontea și avocatul său, Roman Crivenco, de

inculpatul Alexandr Ftomovici și avocații săi, Maxim Belinschi și Petru Țurcan și de

persoanele interesate Maimescu Sava, Maimescu Elena, casată total sentința instanței

de fond, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Gontea Petru și Ftomovici Alexandr au fost recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal, cu

8

liberarea acestora de pedeapsă penală în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de Radu Rebaja împotriva lui Gontea Petru și

Ftomovici Alexandr, privind încasarea în mod solidar a sumei de 40000 (patruzeci

mii) Euro, cu titlu de daună și anularea actului de primire-predare din 04.01.2006

eliberat de Direcția Locativ-Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău a

bunului imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. Serghei Lazo 10, lit. „V”, a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă

instanța civilă.

Măsura asiguratorie aplicată prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 13.10.2017 asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit.

„V”, cu nr. cadastral xxxx a fost menținută până la soluționarea chestiunii privind

scoaterea bunului de sub sechestru în ordinea procedurii civile.

4.1. Colegiul a reținut că, fapta infracțională imputată inculpaților Ftomovici

Alexandr și Gontea Petru „depășirea atribuțiilor de serviciu” a avut loc în anul 2006.

Potrivit sentinței rezultă că, instanța de fond a stabilit faptul că inculpații

Ftomovici Alexandr și Gontea Petru în anul 2006, fiind persoane publice au comis în

coparticipație infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu.

Instanța de apel a menționat că, prin Legea RM nr. 245 din 02.12.2011 (în

vigoare 03.02.2012) privind modificarea și completarea unor acte legislative, au fost

operate modificări la dispozițiile articolului 328 alineatul (1), astfel cuvintele „cu

funcție de răspundere” se substituie cu cuvântul „publică”.

În acest sens, instanța de apel a relevat că la data comiterii infracțiunii de către

inculpați, legea penală (în vigoare 12.06.2003) reglementa săvârșirea de către o

persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Prin persoană cu funcție de răspundere, în sensul legii penale în vigoare la data

de 12.06.2003, se înțelege persoana căreia, într-o întreprindere, instituție, organizație

de stat sau a administrației publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă,

permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea

unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-

economice (art. 123 alin. (1) Cod Penal).

Prin persoană publică se înțelege funcționarul public, inclusiv funcționarul

public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al

organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține

grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de

reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de

drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică;

9

persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii

publice sau să îndeplinească activități de interes public.

Astfel, din argumentele expuse supra, instanța de apel a constatat că fapta

infracțională incriminată inculpaților – depășirea atribuțiilor de serviciu, odată cu

modificările operate prin Legea RM nr. 245 din 02.12.2011, nu a fost dezincriminată,

subiectul activ al infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal fiind calificat prin

calitatea de persoană publică, conținutul căreia a fost relevat în art. 123 alin. (2) Cod

penal (Legea nr. 245 din 02.12.2011).

În alt sens, instanța de apel a atestat că potrivit sentinței, instanța de fond a

constatat că, acțiunile infracționale ale inculpaților Gontea Petru și Ftomovici

Alexandr au fost comise în contextul agravantei prevăzute la lit. d), alin. (3), art. 328

Cod penal „acțiuni soldate cu urmări grave”.

Cu referire la circumstanța agravantă prevăzută de lit. d) alin. (3) art. 328 Cod

penal - „soldate cu urmări grave”, Colegiul penal a reținut că, aceasta nu și-a găsit

confirmare în cadrul cercetării judecătorești și urmează a fi exclusă din învinuirea

înaintată inculpaților.

În acest sens, s-a notat că sintagma „soldată cu urmări grave” urmează a fi

apreciată, de la caz la caz, pornindu-se de la împrejurările concrete ale cauzei, dacă

au fost stabilite avarii cu pagube enorme, oprirea și staționarea transportului sau a

proceselor tehnologice, dezorganizarea activității unei instituții sau întreprinderi,

cauzarea unui prejudiciu material, indiferent de forma de proprietate, în proporții

deosebit de mari, cauzarea de deces sau de vătămări grave a integrității corporale sau

sănătății chiar în privința unei singure persoane.

Potrivit rechizitoriului, acuzatorul de stat a cuantificat echivalentul valoric al

prejudiciului material cauzat prin infracțiune, statuând în acest sens că prin acțiunile

infracționale ale inculpaților au fost cauzate urmări grave exprimate prin lipsirea în

mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal Rebeja Radu, cauzând un

prejudiciu estimat în sumă de 142 067 lei.

Instanța de apel nu a reținut poziția acuzatorului de stat referitor la faptul că

prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate Rebeja Radu constituie „urmări

grave”, în sensul lit. d), alin. (3), art. 328 Cod penal, or, pentru a reține un astfel de

semn calificativ este necesar să fie cunoscut conținutul acestuia, iar condamnarea

persoanei în baza unor asemenea norme ar genera instituirea unui regim represiv și nu

a unuia preventiv.

În acest sens, Colegiul penal a specificat că, jurisprudența în materie nu a

dezvoltat pentru noțiunea criticată un înțeles exact care să constituie un reper în

funcție de care să poată fi apreciat conținutul acesteia și prin urmare, art. 328 alin.

(3), lit. d) Cod penal este susceptibil de o interpretare extensivă defavorabilă

făptuitorului.

10

Așadar, Colegiul penal a constatat că, Gontea Petru exercitând funcția de șef

al Întreprinderii Municipale Gestionarea Fondului Locativ nr. 13 (în continuare

ÎMGFL nr. 13), fiind persoană publică, în anul 2006 a comis în coparticipație cu

Ftomovici Alexandr, care la acel moment exercita funcția de șef-interimar al Direcției

generale locativ comunale și amenajare a Primăriei mun. Chișinău și cu o altă

persoană (în privința căruia a fost emisă ordonanță privind disjungarea cauzei penale,

f.d. 18, vol. III), infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele

circumstanțe:

Gontea Petru, fiind conștient că la 30 aprilie 2002 a fost întocmit Actul de

primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei CMC nr. 26/36-7 din 25

decembrie 2001, potrivit căruia bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Serghei

Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei mun.

Chișinău la balanța SRL „Avent”, având scopul înstrăinării terenului cu nr. cadastral

xxxx, către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de primire-predare a

fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006 întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura

bunului imobil din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” fără ca aceste

date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLCA.

Totodată, a fost stabilit că Maimescu Sava la acel moment nu era angajat al

Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06

mai 1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” era Departamentul Controlului Vamal, și nicidecum

Maimescu Sava.

Prin urmare, ca rezultat al acțiunilor sale infracționale, Maimescu Elena și

Maimescu Sava devin proprietari ai construcției cu numărul cadastral xxxx și este

amplasată parțial pe terenul cu nr. cadastral xxxx din str. Serghei Lazo, nr. 12, mun.

Chișinău. La fel, potrivit procedurii de întocmire și semnare a Actului de primire-

predare a fondurilor fixe a DGLCA, acesta se întocmește doar după ce este achitat

costul rezidual (confirmat prin act de achitare), or, în cazul dat, Actul de primire-

predare a fondurilor fixe a DGLCA este întocmit la 04 ianuarie 2006, iar confirmarea

de achitare este chitanța din 24 martie 2006, potrivit căreia Maimescu Sava a achitat

costul rezidual în sumă de 18 635 lei, adică momentul achitării este ulterior

momentului transmiterii, ceea ce contravine procedurii de primire-predare a

fondurilor fixe a DGLCA.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gontea Petru în complicitate cu alte

persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea lui

Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de

posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de

11

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie

2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20 septembrie 2016 al DGLCA a

Primăriei mun. Chișinău), cauzând daune în proporții considerabile prin lipsirea în

mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu

estimat în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin.

(3), lit. d) Cod penal.

Ftomovici Alexandr, exercitând funcția de șef-interimar al Direcției generale

locativ comunale și amenajare a Primăriei mun. Chișinău (în continuare DGCLA),

fiind persoană publică, în anul 2006 a comis în coparticipație cu Gontea Petru care la

acel moment exercita funcția de șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea

Fondului Locativ nr. 13 (în continuare ÎMGFL nr. 13) și cu o altă persoană (în

privința căruia a fost emisă ordonanță privind disjungarea cauzei penale, f.d. 18, vol.

III), infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

Ftomovici Alexandr, fiind conștient că la 30 aprilie 2002 a fost întocmit Actul

de primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei CMC nr. 26/36-7 din 25

decembrie 2001, potrivit căruia bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. Serghei

Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei mun.

Chișinău la balanța SRL „Avent”, având scopul înstrăinării terenului cu nr. cadastral

xxxx, către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de primire-predare a

fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006 întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura

bunului imobil din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” fără ca aceste

date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLCA.

Prin urmare, a fost stabilit că Maimescu Sava la acel moment nu era angajat al

Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06

mai 1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” era Departamentul Controlului Vamal, și nicidecum

Maimescu Sava. Astfel, pe cale de consecință, Maimescu Elena și Maimescu Sava

devin proprietari ai construcției cu numărul cadastral xxxx și este amplasată parțial pe

terenul cu nr. cadastral xxxx din str. Serghei Lazo, nr. 12, mun. Chișinău.

Totodată, Ftomovici Alexandr cunoștea că potrivit procedurii de întocmire și

semnare a Actului de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA, acesta se

întocmește doar după ce este achitat costul rezidual (confirmat prin act de achitare),

or, în cazul dat, Actul de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA este întocmit la

data de 04 ianuarie 2006, iar confirmarea de achitare este chitanța din 24 martie 2006,

potrivit căreia Maimescu Sava a achitat costul rezidual în sumă de 18 635 lei, adică

momentul achitării este ulterior momentului transmiterii, ceea ce contravine

procedurii de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ftomovici Alexandr, în complicitate cu

alte persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea

12

lui Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de

posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30 decembrie

2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20 septembrie 2016 al DGLCA a

Primăriei mun. Chișinău), prin ce a cauzat daune în proporții considerabile exprimate

în lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un

prejudiciu estimat în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin.

(2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal.

Colegiul penal analizând probele administrate la urmărirea penală și în cadrul

cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel,

prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, a considerat că acțiunile infracționale ale

inculpaților Gontea Petru și Ftomovici Alexandr întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal– depășirea

atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție publică a

unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, cu cauzarea de daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a relevat că prin actul de

primire-predare a fondurilor fixe, emis în baza Deciziei Consiliului Municipal

Chișinău nr. 26/36-7 din 25 decembrie 2001, se atestă că bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției

Locuințe a Primăriei mun. Chișinău la balanța SRL „Avent”, prin achitarea ultimei a

costului rezidual în sumă de 8567 lei.

Actul relevat supra a fost semnat de către șeful ÎMGFL nr. 13 – Petru Gontea și

potrivit dispoziției de plată bancară nr. 526 din 09.04.2002 și extrasului bancar

rezultă efectuarea plății costului rezidual în sumă de 8567 lei pentru imobilul din str.

S. Lazo, nr. 10, lit. „V” de către SRL „Avent”.

Potrivit Registrului de evidență a Avizo-lui contabil nr. 123 și Registrului de

evidență a fondurilor fixe pentru perioada decembrie 2001 și decembrie 2002 se

confirmă că bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. S. Lazo, nr. 10, lit. „V” a fost

scos de la balanța Direcției Locuințe și transmis către SRL „Avent”, fiind calculat

costul rezidual din diferența din valoarea de bilanț 53841 lei și uzura 45273,83 lei, la

data de 29.04.2002.

Astfel, având în vedere Registrul de evidență a Avizo-lui contabil nr. 123 și

Registrul de evidență a fondurilor fixe pentru perioada decembrie 2001 și decembrie

13

2002 rezultă că bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. S. Lazo, nr. 10, lit. „V” nu

se mai afla la balanța Direcției Locuințe.

Prin contractul de vânzare-cumpărare din 29.12.2006 încheiat SRL „Avent” în

calitate de vânzător și Rebeja Radu, în calitate de cumpărător se atestă că a fost

înstrăinat către Rebeja Radu bunul imobil din mun. Chișinău, str. S. Lazo nr. 12 ce

constă din terenul pentru construcții cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,14 ha și

construcția de cultură și agrement cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 698,4 m.p.

Ftomovici Alexandr deținea funcția de șef-interimar al Direcției generale

locativ comunale și amenajare a Primăriei mun. Chișinău, iar Gontea Petru deținea

funcția de șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea Fondului Locativ nr. 13.

Prin actul de primire-predare a fondurilor fixe din 04.01.2006 se atestă că

Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău, în baza

Hotărârii Guvernului RM nr. 688 din 09.10.1995, nr. 1119 din 11.11.1998 „cu privire

la îmbunătățirea condițiilor locative ale dlui Sava Maimescu” și deciziei Primăriei

mun. Chișinău nr. 11/34-19 din 06.05.1999 și raportul de constatare tehnico-

științifică nr. xxxx a transmis la balanța domnului Sava Maimescu bunul imobil din

str. S. Lazo nr. 10, lit. „V”.

Actul relevat supra a fost semnat de șeful Direcției de Gestionare Fond

Locativ, Vasile Soroceanu, Sava Maimescu, contabilul-șef Nadejda Ciobu. La

predare-primire au fost prezenți Șeful ÎMGFL nr. 13, Petru Gontea și contabilul-șef al

ÎMGFL nr. 13.

Din conținutul actului de primire-predare a fondurilor fixe din 04.01.2006

rezultă că acesta a fost întocmit cu indicarea costului de balanță și uzura bunului

imobil din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V”, pentru a fi calculat costul rezidual,

fără că aceste date să fie verificate și avizate de contabilitatea DGLA.

Instanța de apel a reținut că prin chitanța din 24.03.2006 se atestă că Maimescu

Sava a achitat costul rezidual în sumă de 18635 lei. În acest sens, se atestă că costul

rezidual a fost achitat ulterior momentului transmiterii, ceea ce contravine procedurii

de primire-predare a fondurilor fixe a DGLCA.

La fel, instanța de apel a stabilit că la data întocmirii actului de primire-predare

a fondurilor fixe a DGLCA – 04.01.2006, Maimescu Sava nu era angajat al

Serviciului Vamal, deși potrivit Deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 11/34-19 din

06.05.1999, obligația de achitare a costului rezidual pentru bunul imobil din str. S.

Lazo 10, lit. „V” era Departamentul Controlului Vamal și nu Maimescu Sava.

Din conținutul actului de constatare nr. 182549 din 26.11.2015 întocmit de

OCT Chișinău rezultă că construcția din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V” cu

nr. cadastral xxxx se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile, după Maimescu Elena și Maimescu Sava și se extinde mai mult de

jumătate pe terenul cu nr. cadastral xxxx, ce aparține cu dreptul de proprietate lui

14

Rebeja Radu, care anterior, în conformitate cu coordonatele indicate în contractul de

arendă funciară nr. 3020/2002 din 28.03.2002 încheiat cu SRL „Avent” până la

formarea de către Administrația publică locală a configurației terenului din

vecinătate, adică mun. Chișinău, str. S. Lazo 12, a fost parte componentă a adresei

poștale din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani nr. 2-2995/07 din 16.07.2007 a fost

recunoscut valabil contractul de vânzare-cumpărare și anume actul de primire-predare

a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință a bunului imobil situat în mun.

Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V” încheiat la 04.01.2006 între Maimescu Sava și

DGLCA a Primăriei mun. Chișinău.

Instanța de apel a constatat că temei pentru transmiterea aceluiași bun imobil în

posesia lui Maimescu Sava, care a fost transmis anterior către SRL „Avent” în baza

actului de primire-predare a fondurilor fixe din 30.12.2002 a constituit Hotărârea

Guvernului nr. 1119 din 11.11.1998 „cu privire la îmbunătățirea condițiilor

locative”, care la data întocmirii actului de predare-primire, adică la data de

04.01.2006 era abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 585 din 14.05.2002.

Cu referire la actul de primire-predare a fondurilor fixe din 30.04.2002 și actul

de primire-predare a fondurilor fixe din 04.01.2006, instanța de apel a atestat că

ambele acte au fost aprobate prin semnătura aplicată de șeful ÎMGFL nr. 13, Gontea

Petru, cu toate că potrivit certificatului nr. 67 din 20.09.2016 al DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, la fel contrasemnat de Gontea Petru, se confirmă că bunul imobil din

mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V”, nu se află la balanța DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent” în baza actului de

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30.12.2002.

Referitor argumentele avocaților privind funcția și atribuțiile inculpatului Petru

Gontea, instanța de apel a notat că, la data semnării actului de primire-predare a

fondurilor fixe din 04 ianuarie 2016, P. Gontea deținea funcția de Șef al Întreprinderii

Municipale Gestionarea Fondului Locativ nr. 13, deci în virtutea funcției sale, era

persoană cu funcție publică în sensul art. 123 alin. (2) Cod penal, iar în ce privește

argumentele referitor la faptul că ÎMGFL, în persoana șefului acesteia, nu dispune de

atribuții privind înstrăinarea bunurilor proprietate municipală, instanța de apel le-a

apreciat ca nefondate, în acest sens subliniindu-se faptul că, Direcția Generală locativ

comunale și amenajare a Primăriei mun. Chișinău asigură gestionarea fondului

locativ municipal prin intermediul întreprinderilor municipale de gestionare a

fondului locativ, administrând inclusiv și activitatea ÎMGFL.

Alegațiile avocaților precum că actul de predare-primire din 2002 a avut ca

temei decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 26/36-7 din 25 decembrie 2001 „Cu

privire la darea în arendă a unui lot de pământ din str. S. Lazo, 12 Societății cu

răspundere limitată „Avent” pe un termen de 5 ani și nu prevedea transmiterea unor

15

bunuri din str. S. Lazo 10, ci doar achitarea costului rezidual al construcției lit. „V”

din str. S. Lazo 10, nu au fost reținute ca întemeiate, or, actul în cauză prevede că

Direcția Locuințe a Primăriei transmite la balanța SRL „Avent” încăperea din str. S.

Lazo nr. 10, lit. „V”.

Cu referire la aprecierea avocaților precum că aplicarea semnăturii de către P.

Gontea pe actul de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință

din 04.01.2006 la rubrica „La predare-primire au fost prezenți” nu semnifică

transmiterea de către acesta a dreptului asupra bunului inclus în act, instanța de apel a

apreciat-o ca eronată, deoarece la data semnării actului de predare-primire din

04.01.2002 inculpatul Petru Gontea cunoștea că la data de 30 aprilie 2012 a fost

întocmit actul de primire-predare a fondurilor fixe, prin care bunul imobil situat pe

str. S. Lazo 10, lit. „V” a fost transmis de la balanța Direcției locuințe a Primăriei

mun. Chișinău la balanța SRL „Avent” și urmărind scopul înstrăinării terenului cu nr.

cadastral xxxx către Maimescu Elena și Maimescu Sava a semnat actul de predare-

primire a fondurilor fixe din 04 ianuarie 2006. Instanța de apel a precizat în acest sens

faptul că, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ gestiona

blocurile locative și semna actele în calitate de gestionar.

În ceea ce privește argumentele avocatului referitor la faptul că nu sunt clare

care sunt urmările grave care au fost cauzate prin pretinsa infracțiune, deoarece partea

vătămată Rebeja Radu nu poate avea această calitate și nu poate pretinde la un anumit

prejudiciu pe acest dosar, deoarece el a dobândit dreptul de proprietate asupra unor

bunuri din str. S. Lazo 12 abia în anul 2007 când și-a înregistrat contractul la

cadastru, adică după semnarea acestor acte de predare-primire, mai mult decât atât, în

obiectul contractului de vânzare-cumpărare dintre Rebeja și SRL „Avent” nu era

inclus bunul lit. „V” din str. S. Lazo 10, mun. Chișinău, instanța de apel a menționat

că, din învinuirea înaintată inculpaților a fost exclusă agravanta prevăzută la lit. d)

alin. (3) Cod penal, însă cu toate acestea, instanța de apel a constatat că prin acțiunile

inculpaților au fost cauzate daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

părții vătămate, care s-au materializat prin producerea unor consecințe prejudiciabile

ce au atentat la proprietatea privată a lui Rebeja Radu, or, potrivit art. 2 Cod penal,

legea penală apără, împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia,

proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituțională, suveranitatea,

independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea și securitatea

omenirii, precum și întreaga ordine de drept.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că potrivit dispoziției de plată bancară

nr. 526 din 09.04.2002 și extrasului bancar se confirmă plata costului rezidual în

sumă de 8567 lei pentru imobilul din str. S. Lazo de către SRL „Avent”, iar potrivit

registrului de evidență a Avizo-lui contabil nr. 123 și Registrului de evidență a

fondurilor fixe pentru perioada decembrie 2001 și decembrie 2002 se confirmă că

16

bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V” a fost scos de la balanța

Direcției Locuințe și transmis către SRL „Avent”, fiind calculat costul rezidual din

diferența din valoarea de bilanț 57842 lei și uzura 45273,83 lei la data de 29.04.2002,

moment din care se confirmă că bunul imobil situat în mun. Chișinău, str. S. Lazo 10,

lit. „V” nu se mai afla la balanța Direcției locuințe.

Ulterior, lotul de teren cu nr. cadastral xxxx, amplasat în mun. Chișinău, str. S.

Lazo 12 a fost înstrăinat de SRL „Avent” lui Rebeja Radu potrivit contractului de

vânzare-cumpărare din 29.12.2006, care în anul 2015, în rezultatul perfectării actelor

permisive a constatat că construcția cu numărul cadastral xxxx aparține cu drept de

proprietate soților Maimescu Elena și Maimescu Sava și este amplasat parțial pe

terenul cu nr. cadastral xxxx din str. S. Lazo 12, mun. Chișinău.

Potrivit actului de constatare nr. 182549 din 26.11.2015 întocmit de OCT

Chișinău rezultă că construcția din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V” cu nr.

cadastral xxxx se află pe terenul cu nr. cadastral xxxx, înregistrat în Registrul

Bunurilor Imobile, după Maimescu Elena și Maimescu Sava și se extinde mai mult de

jumătate pe terenul cu nr. cadastral xxxx, ce aparține cu dreptul de proprietate lui

Rebeja Radu, care anterior, în conformitate cu coordonatele indicate în contractul de

arendă funciară nr. 3020/2002 din 28.03.2002 încheiat cu SRL „Avent” până la

formarea de către Administrația publică locală a configurației terenului din

vecinătate, adică mun. Chișinău, str. S. Lazo 12, a fost parte componentă a adresei

poștale din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10.

În contextul dat, instanța de apel a notat că urmare a acțiunilor intenționate

comise de Gontea Petru în complicitate cu alte persoane, prin depășirea atribuțiilor de

serviciu, manifestată prin transmiterea lui Maimescu Sava, potrivit Actului de

primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 04 ianuarie 2006,

a bunului imobil din mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce

nu se afla la balanța DGLCA a Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost

transmis către SRL „Avent”, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu

drept de posesie și folosință din 30 decembrie 2002 (fapt confirmat și prin certificatul

nr. 67 din 20 septembrie 2016 al DGLCA a Primăriei mun. Chișinău), părții vătămate

Rebeja Radu i-au fost cauzate daune în proporții considerabile, exprimate prin

lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate, cauzându-i un prejudiciu estimat în

sumă de 142 067 lei.

Instanța de apel a atestat că, după solicitarea avocatului, nu poate supune

analizei hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16.11.2017, deoarece

instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia sentinței din 26 februarie 2018 în

cauza penală de învinuire a lui Gontea Petru în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal și a lui Ftomovici Alexandr, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal,

17

or, inculpaților le-a fost înaintată învinuirea pentru comiterea acțiunilor de depășire a

atribuțiilor de serviciu ce au avut loc în anul 2006, iar instanța de apel analizând și

apreciind probele administrate de acuzatorul de stat în conformitate cu art. 101 alin.

(1) Cod procedură penală a constatat în acțiunile inculpaților, la data comiterii

infracțiunii, elementele constitutive ale infracțiunii de depășire a atribuțiilor de

serviciu.

Totodată, Colegiul a menționat că, Hotărârea Guvernului nr. 1119 din

11.11.1998 cu privire la îmbunătățirea condițiilor locative, la data întocmirii actului

de predare-primire, adică la data de 04.01.2006 era abrogată prin Hotărârea

Guvernului nr. 585 din 14.05.2002.

Prin decizia nr. 142 din 31.03.2006 privind refuzul înregistrării dreptului de

posesie și folosință asupra imobilului situat în mun. Chișinău str. S. Lazo 10, lit. „V”

(1 filă-copie), se atestă că în rezultatul examinării cererii înregistrată cu nr. 147-N din

03.02.2006 depuse de Maimescu Sava, s-a constatat că în temeiul actului de primire-

predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință d-lui Maimescu Sava i-a fost

transmis bunul imobil din mun. Chișinău, str. Lazo 10, lit. „V”, însă dreptul Primăriei

mun. Chișinău asupra acestuia nu este înregistrat în registrul bunurilor imobile și s-a

decis de a refuza înregistrarea dreptului de posesie și folosință asupra imobilului

situat în mun. Chișinău, str. S. Lazo 10, lit. „V”.

Astfel, din conținutul acestui act rezultă că cererea depusă în acest sens de

Maimescu Sava este din 03.02.2006, dată la care bunul imobil nici nu a fost achitat

de către Maimescu Sava (chitanța din 24.03.2006, care confirmă achitarea costului

rezidual în sumă de 18635 lei de către Maimescu Sava).

Colegiul penal a respins argumentele avocatului referitor la faptul că inculpatul

Ftomovici Alexandr nu a făcut altceva decât să execute hotărârea Tribunalului mun.

Chișinău din 30 mai 2002 și să se conformeze și să execute decizia Primăriei nr.

11/34-19 din 06.05.1999 prin care lui Maimescu Sava i-a fost acordat dreptul de

demolare și reconstrucție a casei de locuit din str. S. Lazo nr. 10, lit. „V”, în acest

sens, indicând că prin probatoriul administrat la materialele cauzei se conchide că

prin fapta comisă și-a depășit în mod vădit, cert și fără îndoieli limitele competenței

sale, or, infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu este o infracțiune de rezultat

și se consumă în cazul în care survin urmările prejudiciabile în formă de prejudiciu

considerabil drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și

juridice.

Astfel, Colegiul penal a constatat că acțiunile inculpaților Gontea Petru și

Ftomovici Alexandr întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate

la art. 16 Cod penal, infracțiunea incriminată se califică ca infracțiune mai puțin

gravă.

18

Infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu este o infracțiune de rezultat

și se consumă în cazul în care survin urmările prejudiciabile în formă de daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice.

În speța diferită justiției s-a stabilit caracterul considerabil al acțiunii de

depășire a atribuțiilor de serviciu prin lipsirea în mod arbitrar de dreptul de

proprietate pe beneficiarul legal, ca urmare a semnării actului de primire-predare a

fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 04.01.2006.

Astfel, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpații Gontea Petru și

Ftomovici Alexandru au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328

alin. (1) Cod penal la data de 04.01.2006, dată de la care a expirat termenul de 5 ani

în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, respectiv, se constată că a expirat

termenul de tragere la răspundere penală, din care motive, Colegiul a dispua liberarea

acestora de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a stabilit că, partea vătămată

Rebeja Radu a înaintat în procesul penal o acțiune civilă împotriva inculpaților, și

anume, a solicitat încasarea în mod solidar a sumei de 40 000 Euro, precum și

anularea actului de primire predare din 04 ianuarie 2006, eliberat de Direcția Locativ

Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Serghei

Lazo, nr. 10 lit. „V” a fost transmis lui Maimescu Sava.

Totodată, în motivarea acțiunii partea vătămată a indicat că, la momentul

emiterii Actului de primire predare din 04 ianuarie 2006, terenul din str. S. Lazo 10,

lit. „V”, deja nu mai era la balanța Direcției Locativ-Comunale și Amenajare a

Primăriei mun. Chișinău, acesta fiind transmis la balanța SRL „Avent”, încă din anul

baza Contractului de vânzare-cumpărare din 29.12.2006, respectivul contract a fost

înregistrat la OCT la data de 26.02.2007, sub nr. xxxx cu nr. cadastrale xxxx și xxxx.

Potrivit informației prezentate de Bursa Imobiliară „Lara”, valoarea medie de

piață a lotului de teren cu destinație pentru construcție, cu suprafața de 0,05 ha,

amplasat pe adresa mun. Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 12 la 01 februarie 2018,

constituie 1 980 000 - 2 390 000 lei.

Astfel, ținând cont de faptul că, partea vătămată a formulat acțiune civilă prin

care a solicitat repararea prejudiciul material în sumă de 40 000 Euro, precum și

anularea actului de primire predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ

Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Serghei

Lazo, nr. 10 lit. „V” a fost transmis lui Maimescu Sava, în urma săvârșirii infracțiunii

de către Ftomovici Alexandr și Gontea Petru, însă conform rechizitoriului rezultă că

părții vătămate i s-a cauzat daune considerabile exprimate prin lipsirea în mod

19

arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarului legal, cauzând un prejudiciu

estimat în sumă de 142 067 lei, iar valoarea medie de piață a lotului de teren cu

destinație pentru construcție, cu suprafața de 0,05 ha, amplasat pe adresa mun.

Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 12 la 01 februarie 2018, constituie 1 980 000 - 2 390

000 lei, fapt indicat de către Bursa Imobiliară „Lara”, la cererea lui Rebeja, prin

urmare, instanța de apel a considerat că, pentru stabilirea sumei despăgubirilor

cuvenite referitor la prejudiciul material apare necesitatea de a amâna judecarea

cauzei pentru a se administra probe suplimentare, care ar duce la o tergiversarea

examinării cauzei penale, motiv din care, la această etapă se consideră posibilă

admiterea acțiunii civile în principiu referitor la capătul de pretenție privind

prejudiciul material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă

instanța civilă.

Referitor la pretenția părții vătămate privind anularea actului de primire

predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ Comunală și Amenajare a

Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Serghei Lazo, nr. 10 lit. „V”,

instanța de judecată a considerat că această cerință nu se regăsește în prevederile alin.

(2) art. 219 Cod de procedură penală, care exhaustiv indică că persoanele fizice și

juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea

penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură

a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii

faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea

bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum

și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor

interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei

aduse reputației profesionale.

Totodată, instanța de apel a reținut că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 16.11.2017 s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată

de către Rebeja către Primăria mun. Chișinău, Maimescu Sava, Maimescu Elena,

intervenient accesoriu ÎS „Cadastru” cu privire la constatarea nulității tranzacției de

înstrăinare a bunului imobil aflat pe adresa str. S. Lazo 10, lit. „V”, mun. Chișinău,

dispunerea radierii înscrierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

pe numele lui Maimescu Sava, încasarea prejudiciului moral în mărime de 300000

lei, încasarea cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanța de apel a notat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 16.11.2017 nu este definitivă, respectiv, chestiunea referitor la anularea

actului de primire predare din 04 ianuarie 2006 eliberat de Direcția Locativ

Comunală și Amenajare a Primăriei mun. Chișinău prin care imobilul din str. Serghei

Lazo, nr. 10 lit. „V”, urmează a fi examinată în procedură civilă.

20

Cu referire la cererea de apel declarată de persoanele interesate Maimescu Sava

și Maimescu Elena, Colegiul a menționat că acțiunea civilă a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să decidă instanța civilă, iar în

cadrul examinării cauzei în instanța civilă, părțile interesate pot înainta cerințe pentru

a fi soluționate odată cu soluționarea acțiunii civile.

Solicitarea înaintată de acuzatorul de stat privind încasarea în mod solidar din

contul inculpaților în beneficiul statului prejudiciului cauzat în mărime de 6 799, 4

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare nu a fost admisă, or, acestea sunt cheltuieli

efectuate în cadrul urmăririi penale (salariul procurorului în sumă de 6748,25 lei,

consumabile/hârtie, copiator în sumă de 51,15 lei - f.d. 101, vol. III), cheltuieli ce

sunt trecute în contul statului.

Instanța de apel a reținut că normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare, care se constituie din

cheltuieli pentru achitarea salariului procurorului, pentru hârtie, copiator. În acest

context, prevederile legale la care face trimitere acuzatorul de stat nu reglementează

încasarea din contul inculpaților a mijloacelor bănești pentru cheltuielile

nominalizate, care sunt achitate din bugetul de stat.

Petru și avocatul său, Crivenco Roman, care invocând prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6), 8) și 14) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele infracțiunii, cu respingerea acțiunii civile înaintată de Rebeja

Radu privind încasarea sumei de 40000 euro și scoaterea de pe rol a acțiunii civile

depusă de aceiași parte vătămată, privind anularea actului de predare-primire a

fondurilor fixe.

În motivarea recursului a invocat că:

- asupra argumentelor invocate în ordine de apel instanța nu a oferit nici un

răspuns, iar în decizie și în sentința primei instanțe nu s-a făcut referire la probele

anexate la caz de către apărare, or, o funcție suplimentară a unei decizii motivate este

de a dovedi părților că ele au fost auzite. Lipsa motivării echivalează cu încălcare art.

6 din CEDO, respectiv garantarea pentru părți a dreptului la un proces echitabil,

echivalând cu nerezolvarea fondului cauzei;

- contrar soluției cuprinse în dispozitivul deciziei din 17 septembrie 2018,

instanța de apel în motivarea soluției a reținut că, Gontea Petru a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal;

- am confirmat că Petru Gontea nu avea în genere atribuții legate de

înstrăinarea bunurilor proprietate municipală, iar ÎMGFL-urile, la cazul concret

ÎMGFL nr. 13, asigură doar exploatarea tehnică, renovarea și deservirea bunurilor cu

destinație locativă care sunt incluse în lista prezentată anual de DGLCA. Pe de altă

21

parte acuzarea în rechizitoriu, instanța de judecată prin sentința de condamnare și

instanța în ordine de apel nu au reținut absolut nici o atribuție funcțională a lui

Gontea, nemaivorbind despre cele care chipurile au fost depășite și faptul că aplicarea

semnăturii de către inculpat contravine anumitor atribuții;

- instanța de apel a menționat în decizie că infracțiunea de depășire a

atribuțiilor de serviciu este o infracțiune de rezultat și s-a consumat ca urmare a

semnării actului de predare-primire a fondurilor fixe din 4.01.2006, iar caracterul

considerabil al acțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu s-a manifestat prin

lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legai - Radu Rebeja,

care de fapt, nu poate avea această calitate și nu poate pretinde la un anumit

prejudiciu pe acest dosar ca urmare a acțiunilor inculpaților, deoarece Rebeja nu avea

legătură cu bunurile care au constituit obiect al acestor acte (el nu era nici proprietar,

nici posesor, nici un alt beneficiar al acestor bunuri) ci a dobândit dreptul de

proprietate asupra unor bunuri din str. S. Lazo 12 abia în la 26.02.2007, când și-a

înregistrat contractul de vânzare-cumpărare din 29.12.2006 la Cadastru, adică ulterior

momentului de semnare a acelor două acte de predare-primire din 2002 și respectiv,

din 4.01.2006. Mai mult decât atât, în obiectul contractului de vânzare-cumpărare

dintre Rebeja și SRL ”Avent” nu era inclus bunul lit. "V" din str. S. Lazo 10, mun.

Chișinău;

- după pronunțarea deciziei de către Curtea de Apel Chișinău, prin Hotărârea

Curții Constituționale a Republicii Moldova, nr. 22, din 1 octombrie 2018 a fost

admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de către dl avocat Radu Dumneanu,

în dosarul nr. 1-528/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și declarat

neconstituțional articolul 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, adoptat prin Legea nr. 985

din 18 aprilie 2002 și prin urmare, poziția apărării a fost axată inclusiv pe faptul că nu

a fost probat însăși existența prejudiciului, iar agravanta privind urmările grave în

general este una imprevizibilă și incertă, or, inițial cauza a fost pornită pe alin. (1) și

ulterior agravată pe alin. (3). Astfel, că nu era clar care sunt urmările grave care au

fost cauzate prin pretinsa infracțiune, iar prejudiciul invocat de acuzare se reduce la

suma de 142067 lei conform rechizitoriului și a-a mai invocat că, urmările grave sunt

exprimate prin lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate al pretinsei părți

vătămate.

5.1. Împotriva deciziei a depus recurs ordinar și inculpatul Ftomovici

Alexandr și avocatul său, Belinschi Maxim, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

La baza motivării recursului s-a invocat că:

- nici instanța de fond, nici instanța de apel nu au dat aprecierea

corespunzătoare faptului că dreptul de proprietate a lui Maimescu Sava asupra

bunului imobil din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10 lit. "V" a fost apărat și revendicat

22

pe cale judiciară, existând hotărâri judecătorești irevocabile prin care s-a soluționat

definitiv întrebarea ce ține de dreptul de proprietate a lui Maimescu Sava asupra

imbilului din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10 lit. "V";

- la materialele dosarului este anexată o altă hotărâre judecătorească extrem de

importantă, căreia instanța de fond nu i-a data aprecierea corespunzătoare și anume,

hotărârea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2006, emisă pe

dosarul nr. 3-1706/2006, prin care s-a hotărât de a recunoaște dreptul lui Maimescu

Sava de posesie și folosință asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. S. Lazo 10

lit. "V" și obligă ÎS "Cadastru" de a înregistra acest drept.

- prin hotărârea Colegiului de Contencios Administrativ al Tribunalului mun.

Chișinău din 30.05.2002, au fost anulate deciziile Primăriei mun. Chișinău nr. 17/21

și 17/28 din 17.08.2000 prin care a fost anulată decizia Primăriei mun. Chișinău nr.

11/34-19 din 06.05.1999 prin care a fost acordat dreptul de demolare și reconstruire a

casei de locuit din str. S. Lazo 10 lit. "V". Totodată a fost anulată și dispoziția

Primăriei mun. Chișinău nr. 584-d din 12.09.2000 privind anularea certificatului de

urbanism nr. 553i din 04.07.2000 pe numele lui Maimescu Sava, circumstanțe care l-

au repus pe Maimescu Sava în drepturile prevăzute de legislație. Pe când obiectul

Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din

30.04.2002, încheiat între Direcția Locuințe a Primăriei mun. Chișinău și SRL

"Avent" a revenit în posesia nemijlocită și legală a lui Maimescu Sava. Mai mult,

acest act nu mai produce nici un efect juridic de vreme ce obiectul tranzacției -

imobilul din str. S. Lazo 10 lit. "V" a fost transmis intervenienților principali

Maimescu Sava și Maimescu Elena, ultimii deținând și dreptul de proprietate

înregistrat în conformitate cu art. 290 alin. (1) Cod Civil;

- inculpatul Ftomovici Alexandr semnând Actul din 04.01.2006 a procedat

strict conform legii punând în executare hotărârea irevocabilă a Tribunalului mun.

Chișinău din anul 2002, semnând acest Act dc rând cu alți funcționari ai Primăriei

mun. Chișinău, ne-fiind el unicul semnatar. Și nu putem vorbi absolut deloc despre

faptul că Ftomovici Alexandr în mod deliberat, intenționat, cu rea-credință a semnat

acest Act, abuzând de drepturile sale conferite prin lege, urmărind scopul cauzării

prejudiciului material lui Rebeja Radu sau oricărei alte persoane, or, Ftomovici nu de

unul singur, nu din capul lui a semnat Actul de Predare-Primire din 04.01.2006, ci cu

certitudine atestăm că a fost creat un grup de lucru, de prelucrarea documentelor se

ocupa secția juridică a DGLCA, iar probe contrare acestor afirmații, ce ar demonstra

că lucrurile nu stau tocmai așa cum a relatat Ftomovici Alexandr nu au fost

administrate și cercetate.

În acest sens, este eronată și neîntemeiată constatarea instanței de apel, că

Ftomovici Alexandr a comis abuz în serviciu prin faptul că a semnat Actul de

Predare-Primire din 04.01.2006 care a stat la baza transmiterii imobilului din mun.

23

Chișinău, str. S. Lazo 10 lit. "V" în posesia familiei Maimescu. Mai mult, organul de

urmărire penală nu a combătut prin probe faptul că Ftomovici Alexandr nu cunoștea

de emiterea Actului de Primire-predare din anul 2002 prin care DGLCA a Primăriei

mun. Chișinău a transmis lui SRL "Avent" bunul imobil din mun. Chișinău, str. S.

Lază 10 lit. "V";

- instanța de apel deși se expune că a fost încălcată procedura și anume, inițial a

fost încheiat Actul de Predare-Primire din 04.01.2006 de către DGLCA și Maimescu

Sava care a stat la baza transmiterii familiei Maimescu a bunului imobil din mun.

Chișinău, str. S. Lazo 10 lit. "V", și apoi de către Maimescu Sava a fost achitat costul

rezidual al bunului imobil în mărime de 18 635 lei, dar nu face trimitere la actul

normativ care reglementează această procedură;

- instanța de apel nu a ținut cont și de hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 16.11.2017, care nu era anulată la momentul emiterii Deciziei și prin

care s-a anulat contractul de vânzare-cumpărare dintre SRL "Arvent" și Radu Rebeja,

precum sunt anulate alte acte administrative, acte de predare-primire și contracte de

vânzare-cumpărare privind terenul din str. S. Lazo 10 lit. ”V” sau str. S. Lazo 12 și

apartenența lui la SRL "Arvent", care la moment este recunoscut cu drept de

proprietate după Maimescu Sava și Maimescu Elena și prin urmare, nu există parte

vătămată și partea civilă Rebeja Radu, nu există prejudiciul cauzat părții vătămate în

proporții mari ori deosebit de mari, respectiv nu există și lipsește cu desăvârșire

calificativul alin. (1) art. 328 Cod penal, respectiv, Ftomovici Alexandr nu poate fi

condamnat în baza art. 328 alin. (1) lit. d) Cod penal și nu-i poate fi aplicată pedeapsa

în baza acestei norme legale, iar unica soluție legală este achitarea lui Ftomovici

Alexandr de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, deoarece fapta comisă de el nu întrunește elementele infracțiunii.

5.2. Recurs ordinar împotriva deciziei a depus și avocatul Țurcan Petru în

numele inculpatului Ftomovici Alexandr, solicitând casarea acesteia și rejudecarea

cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece:

- instanța de apel nejustificat a încadrat acțiunile lui Ftomovici Alexandr în

prevederile art. 42, alin (2), 328 alin (1) Cod penal. Mai mult, caracterul infracțional

al acțiunilor inculpatului prevăzut de această normă penală nu a fost stabilit

incontestabil de către instanță, deaceea argumentele referitoare la caracterul și

gravitatea acestor acțiuni și influența acestora asupra calificării, precum și

determinarea cuantumului pagubei materiale cauzate părții vătămate Radu Rebeja nu

au nici o relevanță, deoarece nu a fost probat cu suficiente probe prezența

componenței infracțiunii prevăzute de art. 328 alin (1) Cod penal;

- la examinarea cauzei în a doua instanță, vinovăția lui Ftomovici Alexandr nu

s-a confirmat prin probe utile, admisibile și pertinente. Instanța nu a cercetat

minuțios cazul, sub toate aspectele, nu a analizat faptele reale precum și probele din

24

dosar. Soluția instanței din care reiese că este confirmată intenția

lui Ftomovici pentru a întocmi un act ilegal de transmitere a unui

imobil din proprietatea părții vătămate Rebeja Radu către familia lui Maimescu Sava,

Maimescu Elena cu cei 4 copii ai lor, în baza materialelor acumulate la

dosar, dobândite prin interogarea martorilor, ridicarea și cercetarea documentelor

originale de la Primăria mun. Chișinău, a adoptat o hotărâre de condamnare și

încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

pentru tragerea la răspundere penală, care este neîntemeiată;

- în cauză nu există nici un prejudiciu cauzat lui Radu Rebeja și prin urmare,

acțiunea civilă urmează a fi scoasă de pe rol, deoarece inițial a fost depusă in ordine

civilă pe cauza Radu Rebeja vs Primăria mun. Chișinău (dosar nr 2-228/17), unde

această pretenție a fost respinsă ca neîntemeiată.

5.3. La 26.12.2018 și 28.12.2018, Maimescu Sava și Maimescu Elena au

depus recursuri ordinare, solicitând casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Gontea Petru și

Ftomovici Alexandr, din motiv că, instanța de apel neîntemeiat a aplicat conceptul

recuperării prejudiciului cauzat lui Rebeja Radu, deoarece prin decizia Colegiului

Civil al Curții de Apel Chișinău din 18.12.2018, a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16.11.2017, prin care s-au recunoscut ca

fiind legale și întemeiate cerințele intervenienților accesorii, Maimescu Sava și

Maimescu Elena în procesul civil la cererea lui Rebeja Radu către Primăria mun.

Chișinău.

avocatul său, Crivenco Roman a depus și avocatul Țurcan Petru în numele lui

Ftomovici Alexandr, pledând pentru admiterea acestuia, din motivele invocate.

6.1. Asupra recursurilor ordinare declarate a depus referință și procurorul,

prin care a solicitat inadmisibilitatea recursurilor declarate de Maimescu Sava și

Maimescu Elena, deoarece sunt depuse peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală, iar in rest, recursurile inculpaților și a avocaților lor, sunt vădit

neîntemeiate, deoarece sunt lipsite de temeiuri legale.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate de

părțile interesate, Maimescu Sava și Maimescu Elena, urmează a fi respinse, iar

recursurile inculpaților și a avocaților lor, urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

7.1. Referitor la recursurile ordinare declarate de inculpatul Gontea Petru

și avocatul său, Crivenco Roman, de inculpatul Ftomovici Alexandr și avocații săi,

Belinschi Maxim și Țurcan Petru

25

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal lărgit a statuat asupra admiterii recursurilor declarate de

inculpați și avocați, cu casarea totală a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei

la rejudecare, constatând ca eroare de drept pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală și anume, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Având în vedere esența erorilor invocate de recurenți și remarcând că instanța

de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele jurisprudențiale la judecarea

cauzei penale și la adoptarea soluției sale, Colegiul se va expune asupra erorilor

admise.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.

26

4.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

interpretându-le eronat.

În primul rînd, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de fond a adoptat

o soluție de condamnare pe art. 42 alin. (2), 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, în privința

lui Gontea Petru și Ftomovici Alexandr, care ulterior a fost casată de către instanța de

apel, recunoscându-i vinovați pe cei doi în baza art. 42 alin. (2), 328 alin. (1) Cod

penal, însă liberați de răspundere penală conform art. 60 Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

Astfel, instanța de apel recalificând acțiunile inculpaților a constatat că, ”....

astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gontea Petru în complicitate cu alte persoane

a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin transmiterea lui

Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de

posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun. Chișinău, str.

Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța DGLCA a

Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL „Avent”, potrivit

Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și folosință din 30

decembrie 2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20 septembrie 2016 al

DGLCA a Primăriei mun. Chișinău), cauzând daune în proporții considerabile prin

lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un

prejudiciu estimat în sumă de 142 067 lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin.

(2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal”.

”... astfel, prin acțiunile sale intenționate Ftomovici Alexandr, în complicitate

cu alte persoane a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, manifestată prin

transmiterea lui Maimescu Sava, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe

cu drept de posesie și folosință din 04 ianuarie 2006, a bunului imobil din mun.

Chișinău, str. Serghei Lazo, nr. 10, lit. „V”, bun imobil ce nu se afla la balanța

DGLCA a Primăriei mun. Chișinău, deoarece deja a fost transmis către SRL

„Avent”, potrivit Actului de primire-predare a fondurilor fixe cu drept de posesie și

folosință din 30 decembrie 2002 (fapt confirmat și prin certificatul nr. 67 din 20

septembrie 2016 al DGLCA a Primăriei mun. Chișinău), prin ce a cauzat daune în

proporții considerabile exprimate în lipsirea în mod arbitrar de dreptul de

proprietate pe beneficiarul legal, cauzând un prejudiciu estimat în sumă de 142 067

lei, infracțiune prevăzută de art. art. 42 alin. (2), 328 alin. (3), lit. d) Cod penal”.

Ulterior, contrar celor constatate instanța de apel a conchis că, inculpații

Gontea Petru și Ftomovici Alexandru au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. art. 42

alin. (2), 328 alin. (1) Cod penal la data de 04.01.2006, dată de la care a expirat

termenul de 5 ani în conformitate cu art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, respectiv, a

expirat termenul de tragere la răspundere penală, din care motive s-a dispus liberarea

27

acestora de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Prin urmare, este evidentă contradicția în soluția instanței de apel, prin faptul

că, o sentință de încetare cu constatarea vinovăției inculpaților, duce la încălcarea

prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că

partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvârșirii

ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, și ca ulterior,

conform alin. (4) al normei menționate, odată cu soluția de încetare, partea

descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și

motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal, or, conform art. 419 Cod de

procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în

mod corespunzător.

Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărârii și nu

poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a trage concluzii privitor

la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel.

Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivul

hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei

recurate și remiterea cauzei la o nouă judecare în ordine de apel.

La o nouă judecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu

circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie

să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate

chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală potrivit cărora, instanța își

întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată.

Această prevedere se referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel.

În al doilea rând, Colegiul remarcă o motivare insuficientă a instanței de apel

și sub aspectul reîncadrării acțiunilor lui Gontea Petru și Ftomovici Alexandr de la

alin. (3) lit. d) al art. 328 Cod penal la alin. (1) art. 328 Cod penal, or, simpla

motivare precum că, circumstanța agravantă prevăzută la lit. d) alin. (3) art. 328 Cod

penal „soldate cu urmări grave”, nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești și urmează a fi exclusă din învinuirea înaintată inculpaților, este lipsită

de argumentare și contrară prevederilor art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală,

conform cărora la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea

cauzelor în primă instanță, adică hotărârea instanței de judecată trebuie să cuprindă

motivele în baza căreia își întemeiază soluția.

28

Subsidiar, Colegiul specifică faptul că obligația de motivare a hotărârilor

judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces

echitabil. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal, având posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în

cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere

de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007),

Albina c. României (2005).

Astfel, reiese că motivarea hotărârii judecătorești de către instanța de apel sub

aspectul reîncadrării acțiunilor inculpaților a fost neglijată, ca urmare fiind dificilă

verificarea acesteia în cadrul recursului ordinar, iar la o nouă rejudecare a cauzei

instanța urmează să facă o clarificare în acest sens și totuși, să ia în considerație

faptul că, diferențierea noțiunilor de daune în proporții considerabile și urmări grave

are implicații în privința agravării sau neagravării răspunderii penale a făptuitorului.

Tot aici, Colegiul reține că instanța de apel constatând cauzarea de daune în

proporții considerabile prin lipsirea în mod arbitrar de dreptul de proprietate pe

Rebeja Radu, cauzând prejudiciu în sumă de 142067 lei, prin acțiunile infracționale

ale inculpaților, nu oferă careva claritate asupra sumei prejudiciate și nu face trimitere

la careva probe care ar confirma această sumă, care de fapt reprezintă o parte

componentă a infracțiunii incriminate, or, faptul că prin rechizitoriu ambilor inculpați

li se încriminează cauzarea prejudiciului în sumă de 142067 lei, instanța de judecată

nu poate prelua învinuirea încriminându-i-o unei persoane fără a-și argumenta

poziția.

Cele constatate de către instanța de apel vin în contradicție cu solicitările

acțiunii civile, care a fost admisă în principiu, prin care partea vătămată solicită

încasarea de la Gontea Petru și Ftomovici Alexandr prejudiciu în sumă de 40000

euro.

Prin urmare, aspectele relatate urmează a fi luate în considerație de către

instanța de apel la o nouă rejudecare, asupra cărora să ofere o argumentare

întemeiată.

În al treilea rând, verificând decizia recurată, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel nu a analizat punctual criticile invocate de apelanți, or, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-

au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Prin alte cuvinte, fiind

investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea

apelurilor, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor

29

invocate de inculpați și avocați, analizând probele și indicând expres care sunt

motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Or, la baza concluziei instanței de apel au fost reținute probele cercetate de

prima instanță, fără a li se oferi o apreciere conform art. 101 Cod de procedură

penală, iar o astfel de abordare este una prematură, deoarece, aceasta nu este în drept

să-și întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de instanța de fond, cu atât mai

mult că judecarea cauzei avea loc la solicitarea întru pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

Astfel, conform textului deciziei se face referire la declarațiile inculpaților, a

părții vătămate și a martorilor, fără a se expune opinia asupra acestora, mai mult ca

atât, la materialele cauzei sunt anexate hotărâri judecătorești de ordin civil, la care

apelanții fac trimitere prin cererile de apel și recurs, însă instanța de apel a omis să le

aprecieze și să le ia în considerație în coraport cu circumstanțele cauzei.

În acest punct de analiză este important de a specifica că, principala problemă

pusă în discuție pe o cauză penală este vinovăția sau nevinovăția persoanelor trimise

în judecată în raport cu faptele pentru care acestea sunt acuzate. În cauza de față, era

extrem de relevant de a se argumenta detaliat în afara oricărui dubiu rezonabil

vinovăția ultimilor de comiterea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, cu

indicarea și aprecierea atribuțiilor și obligațiilor lui Gontea și Ftomovici acordate prin

lege.

Or, instanța de recurs reiterează, că potrivit art. 93 alin. (1) și alin. (2) Cod de

procedură penală, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei și în calitate de probe în

procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor

mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate,

părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate

în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea

probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în

conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar

în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că

instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către partea

acuzării sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

30

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel

nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de părți și astfel nu a

soluționat fondul apelurilor declarate.

În același context se specifică că, pentru corectitudinea judecării cauzei este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa

apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate

pentru toate părțile la proces. Pe când în decizia instanței de apel lipsește analiza și

aprecierea probelor.

În consecință, procedându-se în asemenea mod, instanța de apel a admis

încălcarea art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „... orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa”. În

particular, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile avocaților și

inculpaților invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare

vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză.

Reieșind din contextul celor descrise supra, Colegiul precizează că, în cadrul

rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont

de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă

conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată,

inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelurilor, iar în dependență de datele

obținute să pronunțe o hotărâre întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417-

418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă și de prevederile art. 436

Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu rigorile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la

modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii

imputate, ținând cont de motivele invocate în apeluri și dispozițiile expuse la pct. 7 a

prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

31

7.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de părțile interesate,

Maimescu Sava și Maimescu Elena, Colegiul menționează că, în conformitate cu

prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de

la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

ordine de apel cu participarea persoanelor interesate Maimescu Sava și Maimescu

Elena, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 17.09.2018, în ședința de judecată în

care participanții la proces au fost înștiințați despre termenul, ordinea de atac a

deciziei și că decizia motivată va fi pronunțată la 10.10.2018, ora 14.00 (f.d. 260, vol.

IV), iar conform aceluiași proces-verbal, la 10.10.2018, ora 14.00, în legătură cu

complexitatea cauzei, a fost amânată pronunțarea deciziei integrale pentru data de

24.10.2018, ora 14.00.

Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de

contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de

procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursurile ordinare părților interesate

au fost declarate la 26.12.2018 și respectiv, 28.12.2018 și de aceea, Colegiul penal

consideră că recursurile au fost depuse peste termen, or, termenul de recurs este

absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel a expirat la 26.11.2018, iar părțile interesate au avut reala

posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în

termenul stabilit de lege și în această ordine de idei, Colegiul consideră, că recursurile

ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, deoarece au fost declarate

peste termen.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge recursurile declarate de către persoanele interesate Maimescu Sava și

Maimescu Elena, ca inadmisibile.

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Crivenco Roman și

inculpatul Gontea Petru, avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Ftomovici

Alexandr, avocatul Țurcan Petru în numele inculpatului Ftomovici Alexandr, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2018, în

32

cauza penală în privința lui Gontea Petru și Ftomovici Alexandr și dispune

rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 20 martie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

33