1ra-1370/2021 — art. 145 alin. 2 lit. j CP

1ra-1370/2021 — art. 145 alin. 2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1370/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Iorga Andrian xxxxxxxx, născut la xxxxxx,

originar din satul xxxxxx, domiciliat în

xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 25.05.2020-29.05.2020;

Instanța de apel: 22.06.2020-09.09.2020;

Instanța de recurs: 05.05.2021 – 09.06.2021.

A C O N S T A T A T :

Iorga Andrian a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa de 13 (treisprezece) ani și 4 (patru) luni închisoare, în penitenciar

de tip închis.

În temeiul art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa

stabilită prin prezenta sentință s-a adăugat parțial partea neexecutată a

pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15.01.2013,

stabilindu-i lui Iorga Andrian pedeapsa definitivă de 14 (paisprezece) ani și

4 (patru) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Iorga Andrian în beneficiul statului, cheltuielile de

judecată în mărime de 21620 (douăzeci și unu mii șase sute douăzeci) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

reținut că, Iorga Andrian, la 06.04.2020, în intervalul orelor 02:00 - 04:00 min.,

acesta, aflându-se în or. Cricova din mun. Chișinău, acționând intenționat,

urmărind scopul de a o lipsi de viață pe Mariana Ciorba și dorind survenirea

acestei urmări, manifestând o deosebită cruzime, i-a aplicat Marianei Ciorba,

1

multiple lovituri corporale, după ce, a târât-o în regiunea carierei de piatră

din localitate unde, cu o piatră, i-a aplicat multiple lovituri peste cap,

cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr.202003C0887 din

data de 19.05.2020, traumă cranio-cerebrală închisă și maxilo-facială: plăgi

contuze pe cap și excoriații pe cap, fractura oaselor nazale, fractura

mandibulei din dreapta, hemoragii în țesuturi moi epicraniene, fractura

înfundată a bolții cu trecere pe baza craniului, hemoragii subdurale difuze,

hematom subdural în regiunea temporo-parietală stângă; hemoragii

subarahnoidiene difuze; sânge în ventriculii cerebrali, dilacerarea țesutului

cerebral, care au fost produse cu circa 30-40 minute până la deces

(histologic), care se califică ca vătămare gravă, în rezultatul căror a survenit

moartea Marianei Ciorba.

- avocatul Stela Odobescu în numele inculpatului Iorga Andrian prin

care a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

- inculpatul prin care a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde.

3.1 În motivarea apelului avocatul a invocat că:

- consideră incorectă calificarea acțiunilor inculpatului Iorga Andrian

în baza art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal;

- fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, potrivit regulilor de

audiere a martorului, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu, s-a căit sincer de cele comise;

- potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.202003c0887 din 19 mai

2020 leziunile corporale depistate la examinarea medico-legală a cadavrului

au fost produse cu circa 30-40 min. până la deces, cu certitudine în

circumstanțe descrise în actul de învinuire, adică în urma lovitorilor aplicate

de către Andrian Iorga, fapt recunoscut de către ultimul în totalitate, și care

în declarațiile sale, atît la urmărirea penală cît și în instanța de judecată,

susține că nu a presupus că Mariana Ciorbă ar putea deceda în urma acestor

lovituri, iar cele menționate de inculpat se deduc din prezența diagnosticului

confirmat în Raportul de expertiză nr. 202035A0211 din 21.04.2020 în

concluziile 1,2,4;

- în momentul săvârșirii infracțiunii ce i se impută, cet. Iorga Andrian

nu suferea de careva maladie psihică cronică și evolutivă, tulburare psihică

temporară sau o altă stare patologică, fiind în același timp în prezența

diagnosticului: „Retardare mentală ușoară”, ceia ce din literatura de

specialitate se caracterizează ca persoană cu grad scăzut de funcționare a

intelectului, oamenii cu acest nivel de retardare mentală, adesea nu se

disting de copii fără retardare mentală până mai târziu, ei pot achiziționa

2

aptitudini corespunzătoare aproximativ vârstei 12-13 ani. În cursul

perioadei adulte pot necesita supraveghere, îndrumare și asistență, în

special în condiții de stres economic sau social. Actualmente, conform stării

psihice, cet. Iorga Andrian are capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale prezente, deci este apt de a acționa cu discernământ;

- analizând starea psihică, conform aceluiași raport, Iorga Andrian are

conștiința neobișnuită…, operațiile matematice complicate nu-i sânt

accesibile. Îndeplinește cu dificultate probele de clasificare, generalizare,

comparare și abstractizare…se caracterizează nervos, irascibil, pretențios,

negativist..., volum de cunoștințe redus...., îndeplinește cu dificultate

probele de clasificare, generalizare, comparare și abstractizare.

Raționamente superficiale, insuficient argumentate;

- ultimul nu-și dădea seama despre urmările care pot surveni în urma

la astfel de acțiuni, or nu realiza pînă la capăt urmările acțiunilor sale;

- instanța a considerat necesar de a face o delimitare între calificarea

acțiunilor inculpatului în baza art.145 alin. (2) lit. j) Cod penal, și art.151

alin.(4) Cod penal. Astfel, în favoarea calificării infracțiunii în baza art. 145

alin. (2) Cod penal, s-a reținut următoarele circumstanțe: în pofida anumitor

asemănări dintre infracțiuni care țin de latura obiectivă, între ele există, o

deosebire esențială ce caracterizează latura subiectivă. Caracterul leziunilor

cauzate, poate însăși servi ca temei suficient pentru a concluziona privind

intenția făptuitorului;

- intenția făptuitorului nu este probată, iar circumstanțele cauzei indică

cu totul altceva: inculpatul și victima au servit băuturi alcoolice împreună cu

alte persoane în curtea casei victimei Ciorbă Mariana, după care au venit

acasă la inculpat, au stat la masă, iar în urma cerții iscate între cei doi,

inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură peste față. Văzând că a apărut sânge

la nas, inculpatul i-a oferit ajutor luând-o înapoi în casă pentru a se spăla. În

urma insistenței părinților inculpatului și a concubinei acestuia de a pleca,

victima continua să servească băuturi alcoolice împreună cu inculpatul în

casa ultimului. În cele din urmă, cînd Mariana Ciorbă a hotărât să plece

acasă, inculpatul înțelegând că acesta vrea să se pornească spre casă prin

râpă, la orele 2.00 noaptea, s-a oferit să o petreacă. Și atunci cînd a apărut

intenția și dorința inculpatului de a lipsi victima de viață? Menționează că

această tendință nu a existat, or probele acumulate, declarațiile martorilor

cât și acțiunile anterioare, cît și ulterioare ale inculpatului, denotă lipsa

tendinței de a lipsi persoana de viață;

- circumstanțele apărute ulterior, sânt rezultatul unui conflict care

intervenise între cei doi și a continuat pe tot parcursul pînă la aplicarea forței

fizice de către inculpat, iar ca produs sânt acțiunile de care este învinuit

inculpatul Andrian Iorga;

3

- faptul că inculpatul a dorit survenirea decesului victimei și

caracterizat ca intenție directă, este concluzionat în sentința primei instanțe,

dar se combate prin mai multe probe și anume: a doua zi revenind din oraș,

inculpatul Iorga Andrian s-a deplasat acasă la victimă pentru a discuta cu

ea, s-a întâlnit acolo cu fratele acesteia, care i-a comunicat că Mariana nu a

venit acasă, astfel concluzia e una: că inculpatul sub nici o formă nu putea

admite decesul acesteia, ori acțiunile acestuia ar fi fost altele, ca exemplu ar

fi mers inițial în peșteră în cazul în care ar fi fost în prezența ideii că victima

nu mai este în viață, sau cel puțin ar fi încercat prin careva metode să

ascundă fapta săvîrșită;

- acesta nu a fugit, nu s-a ascuns, ba chiar singur a apelat poliția, iar

faptul că a încercat să scoată de sine stătător cadavrul din peșteră, se explică

doar prin starea de șoc (lucru normal) la momentul cînd și-a dat seama că

victima nu mai este în viață;

- potrivit Hotărârii Plenului CSJ ”Cu privire la practica judiciară în

cauzele penale referitoare la infracțiunile săvîrșite prin omor (art. 145-148

CP)” nr. 11 din 24.12.2012: Instanța de judecată, soluționând chestiunea de

vinovăție în cazul infracțiunilor săvîrșite prin omor, urmează să rezulte din

cumulul tuturor circumstanțelor infracțiunii săvîrșite, să țină cont, în special,

de anturajul, modul de săvârșire a infracțiunii, arma utilizată, numărul,

caracterul și localizarea rănilor și a altor vătămări corporale, comportarea

anterioară a făptuitorului și a victimei, relațiile dintre ei etc.;

- referitor la omorul săvârșit cu deosebită cruzime, precum și din

motive sadice (art. 145 alin.(2) lit. j) Cod penal). Curtea spune că cruzimea

deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe

de ordin fizic sau psihic - care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului,

victima simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită

cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât

făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește

agonia, torturând-o, maltratând-o, moleșind-o. Nu are importanță dacă

deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului; este necesar ca

deosebita cruzime să fi fost exercitată pînă la consumarea omorului.

Următoarele metode demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la

săvârșirea omorului: cauzarea unor plăgi multiple (cînd există probe

suficiente care dovedesc intenția de a comite omorul cu deosebită cruzime);

jupuirea pielii; turnarea peste victimă a unor lichide inflamabile cărora li se

dă foc; provocarea arsurilor cu ajutorul unor obiecte incandescente; arderea

sau îngroparea unei persoane vii; utilizarea curentului electric; smulgerea

unghiilor; scoaterea ochilor; mutilarea sau secționarea unor părți ale

corpului; stropirea cu agenți chimici agresivi; asfixierea mecanică prelungită

4

în timp; otrăvirea, urmată de suferințe prelungite; impunerea victimei să-și

sape mormântul; imitarea execuției victimei; privarea de mâncare, apă,

somn, de confort termic sau fonic, de alte necesități vitale etc. Nici una din

cele menționate nu se regăsește în acțiunile inculpatului Iorga Andrian față

de victima Mariana Ciorba;

- menționează că, abstract de alte circumstanțe, atestarea uneia din

metodele prezentate mai sus, nu întotdeauna poate fi considerată expresie a

cruzimii deosebite. Astfel, de exemplu, adesea, cauzarea unor plăgi multiple

poate fi explicată prin forța fizică slabă a făptuitorului ori prin calitățile

vulnerante reduse ale mijlocului sau instrumentului de săvîrșire a

infracțiunii (care nu a fost ales special de către făptuitor). De asemenea,

numărul mare al plăgilor cauzate își poate găsi explicația în starea de agitație

a făptuitorului, în incapacitatea lui de a evalua adecvat situația, în năzuința

lui de a săvîrși mai repede infracțiunea începută, luînd în considerație

eficacitatea scăzută a metodei de comitere a infracțiunii, opunerea activă de

rezistență de către victimă, superioritatea fizică a victimei sau alți asemenea

factori. La fel, suferințele victimei nu vor fi deosebite atunci cînd cauzarea

unor plăgi multiple se realizează în toiul altercației și într-un interval de

timp relativ scurt;

- în conjunctura infracțiunii prevăzute la art.145 alin.(2) lit. j) Cod

penal, este necesar să se stabilească, că făptuitorul conștientiza sau, altfel

spus, își dădea seama că săvîrșește infracțiunea cu deosebită cruzime.

Aceasta, pe lîngă faptul că el a prevăzut că va cauza cu o deosebită cruzime

moartea victimei, a dorit sau a admis, în mod conștient, survenirea acestei

urmări. Omorul săvîrșit cu deosebită cruzime poate avea la bază:

răzbunarea, gelozia, ura, interesul material, motivele huliganice etc.;

- luînd în considerație cele menționate mai sus, consideră că fapta

săvârșită de Iorga Andrian, nu întrunește semnele calificative ale omorului

unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime, deoarece din cele relatate de

către inculpat și în coroborare cu probele administrate la faza de urmărire

penală, sunt în prezența vătămărilor grave ale integrității corporale, care au

dus la decesul persoanei;

- conform aceleiași Hotărâri a Plenului CSJ nr. 11 din 24.12.2012,

structural, susține avocatul că infracțiunea de vătămare intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei (art.

151 alin. (4) Cod penal), cuprinde vătămarea gravă a integrității corporale

sau a sănătății (urmările prejudiciabile primare), care, la rândul său, a

implicat producerea unor urmări prejudiciabile și mai grave - decesul

victimei (urmările prejudiciabile secundare) sau conform art. 19 Cod penal

este o infracțiune cu două forme de vinovăție;

- în planul laturii subiective, fapta prevăzută la art.151 alin.(4) Cod

5

penal se caracterizează prin intenție față de urmările prejudiciabile primare

și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare. Dacă

făptuitorul manifestă intenție față de decesul victimei, se aplică nu art. 151

alin. (4) Cod penal, dar art. 145 Cod penal. La delimitarea infracțiunii de

omorul intenționat potrivit art.151 alin.(4) Cod penal, trebuie luate în calcul

toate circumstanțele cazului (caracterul mijloacelor aplicate, localizarea

plăgilor, numărul loviturilor aplicate etc.); nu poate fi luată ca criteriu de

delimitare durata perioadei de la cauzarea plăgii pînă la momentul

decesului victimei. Or, decesul care s-a produs imediat după cauzarea plăgii,

fără a fi luate în considerație celelalte circumstanțe, obiective și subiective,

nu este o condiție suficientă pentru a exclude orice incertitudine în ce

privește prezența la făptuitor a intenției de a omorî victima;

- decesul victimei Mariana Ciorbă se găsește într-o legătură de

cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății

și această legătură de cauzalitate este cuprinsă de vinovăția inculpatului

Iorga Andrian. Ultimul a avut intenția de a-i provoca victimei vătămări ale

integrității corporale (urmări prejudiciabile primare), dar el nicidecum nu a

prevăzut survenirea în urma „acestora a decesului victimei (urmări

prejudiciabile secundare);

- din declarațiile inculpatului, victima îl amenința, insulta, chiar l-a

lovit, deci acesta prin aplicarea asupra victimei a forței fizice, presupunea

după părerea lui, stoparea adresărilor jignitoare în adresa sa;

- avocatul indică și asupra faptului că, omorul intenționat se consumă

odată cu producerea rezultatului: moartea victimei în cazul unui omor

săvârșit cu deosebită cruzime, noțiunea de cruzime deosebită se îmbina cu

acțiuni sadice, adică cu o tendință anormală spre cruzime, plăcere

bolnăvicioasă de a vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferințe.

Potrivit pct. 15 al HP CSJ din 15 noiembrie 1993, semnul unei cruzimi

deosebite există în cazurile în care înainte de a-i curma viața sau în procesul

săvîrșirii omorului victima este supusă torturilor, schingiuirilor, batjocurii

sau în care omorul a fost săvîrșit prin metode care cu bună-știință

vinovatului au fost îmbinate cu aplicarea față de victimă a unor suferințe

deosebite;

- vătămările intenționate grave ale integrității corporale sau ale

sănătății, prevăzute la alin.1, 2 sau 3, art. 151 Cod penal, care au provocat

decesul, victimei, alin. (4), art. 151 Cod penal, această agravantă constituie o

infracțiune unică, complexă formată din două activități infracționale:

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, alin. 1,2

și 3 art.151 Cod penal și lipsirea de viață din imprudență, prevăzută de

art.149 Cod penal;

- trebuie determinat dacă intenția făptuitorului a fost îndreptată numai

6

spre cauzarea vătămării grave și dacă decesul victimei a survenit din

imprudență;

- în speță, reiterează avocatul că intenția inculpatului Iorga Andrian

este doar cauzarea vătămărilor, iar dorința lui la survenirea decesului în

urma vătămărilor aici nu este prezentă, or. nici una din probele acumulate,

nu denotă acest fapt;

- consideră sentința în partea ce ține de cheltuielile de judecată, ca fiind

una nefondată.

3.1. În motivarea cerințelor sale inculpatul a invocat următoarele aspecte:

- se căiește sincer de cele întâmplate, nu s-a ascuns de organul de

urmărire penală, singur a chemat poliția la fața locului, și-a recunoscut vina,

nu a dorit survenirea decesului și nu a urmărit un astfel de scop, din acest

considerent nu este de acord cu învinuirea adusă în baza art.145 alin.(2) lit.

j) Cod penal și a solicitat o pedeapsă mai blândă.

2019, apelul declarat de avocatul Odobescu Stela în numele inculpatului și

apelul inculpatului Iorga Andrian a fost respins ca fiind nefondat, și

menținută fără modificări hotărârea atacată.

4.1 Instanța de apel în urma verificării circumstanțelor de fapt și de

drept, cât și a argumentelor părții apărării expuse în cererea de apel, a ajuns

la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la

îndoială vinovăția inculpatului Iorga Andrian, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod Penal, a fost dovedită pe deplin în

baza probelor prezentate la cauza penală care demonstrează vinovăția

inculpatului.

Instanța de apel a considerat că prima instanță în sentința sa corect și

justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpatului Iorga Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145

alin. (2) lit. j) Cod penal luând în considerație probele administrate legal de

către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la

prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpaților a

elementelor infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței

pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu

inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din

7

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Instanța de apel a considerat că prima instanță corect a statuat că prin

acțiunile prejudiciabile comise de Iorga Andrian la data de 06.04.2020, în

intervalul orelor 02:00 - 04:00 min. manifestate față de Ciorba Mariana, cert se

conturează elementele definitorii a laturii obiective a infracțiunii prevăzute

de art. 145 Cod penal, și anume, fapta prejudiciabilă se manifestă prin

acțiunea de lipsire de viață a victimei Ciorba Mariana prin aplicarea față de

aceasta a multiplelor lovituri cu o piatră în regiunea capului, acțiune ce în

consecință a condiționat moartea victimei. Ținând cont de numărul mare al

acțiunilor traumatice – 17 lovituri aplicate victimei, prima instanță just a

reținut că în acțiunile inculpatului Iorga Andrian sunt întrunite elementele

și semnele obligatorii ale infracțiunii stabilite de art. 145 alin.(2) lit. j) Cod

penal – omorul intenționat al unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că

instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile

legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75, 61 Cod penal, a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor

excepțional de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de motivul

acesteia, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție, cu deosebită

cruzime, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a considerat absolut întemeiată și soluția primei

instanțe referitor la încasarea de la inculpatul Iorga Andrian a cheltuielilor

judiciare în mărime de 21620 (douăzeci și unu mii șase sute douăzeci) lei

pentru efectuarea expertizelor.

prin care neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală a solicitat stabilirea unei pedepse mai blânde întrucât consideră că

pedeapsa aplicată este prea aspră.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil fiind declarata peste termen.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

8

Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de

30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei pe 09 septembrie

2020 în prezența procurorului, avocatului inculpatului - Odobescu Stela și

inculpatului.

Decizia motivată fiind pronunțată la 07 octombrie 2020, în prezența

procurorului, și în lipsa avocatului inculpatului - Odobescu Stela,

inculpatului, iar potrivit scrisorii nr. 3433, din 08 octombrie 2020, acestora le-

a fost expediată copia deciziei motivate(f.d. 144).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 07 octombrie

2020, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat

la sfârșitul zilei de 06 noiembrie 2020.

În continuare, Colegiul Penal menționează că, inculpatul Iorga Andrian

a declarat recurs ordinar împotriva deciziei adoptate la caz, la data de 22

aprilie 2021, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta

ștampilei Poșta Moldovei.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul Penal specifică faptul că

pentru inculpatul Iorga Andrian termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod

de procedură penală, se calculează începând cu data de 08 octombrie 2020,

adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de

dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul

zilei de 06 noiembrie 2020.

Prin urmare, recursul inculpatului Iorga Andrian declarat la 22 aprilie

2021 nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,

nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură

legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei

motivate.

9

Totodată, Colegiul Penal menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui

drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia

impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în

instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor

juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de

atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea

nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o

perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu

privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa

mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în

consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului

înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar al inculpatului Iorga Andrian este

declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

10

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Iorga Andrian xxxxx,

deoarece recursul este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

11