1ra-1329/2021 — art. 173 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, din 04 iulie 2019, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Vdovicenco Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 173 Cod penal la închisoare pe termen de 2 ani; - art. 173 Cod Penal la închisoare pe termen de 2 ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, i s-a stabilit lui Vdovicenco Dumitru pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din momentul reținerii. Cheltuielile de judecată în mărime de 1488,92 lei au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Vdovicenco Dumitru în perioada de timp cuprinsă între lunile iunie-septembrie ale anului 2016, 1 aflându-se atât la domiciliul său amplasat în r-nul Xxxxxx, s. Xxxxxx, precum și în alte regiuni nestabilite, având scopul determinării părții vătămate Xxxxxx Xxx, la efectuarea unor acțiuni cu caracter sexual nedorite, acționând intenționat, utilizând diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicabile de Chat mesagerie, contul Skype cu denumirea „xxxxxxxxxx”, contul rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele „Xxxxxx Xxxxx ”, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele de socializare menționate și plasând fotografii care nu-l reprezintă pe ultimul, a făcut cunoștință cu minora Xxxxxx Xxx, care era înregistrată în aplicația „Skype” cu contul „ xxx.xxxxxx”, sub pretextul inventat ca reprezintă o agenție de fotomodele și o va angaja la munca in calitate de fotomodel, i-a solicitat minorei Xxxxxx Xxx sa-i expedieze în forma electronica și a obținut de la aceasta poze in lenjerie intima care o reprezintau pe ultima. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp, Vdovicenco Dumitru, având scopul determinării părții vătămate Xxxxxx Xxx la efectuarea unor acțiuni cu caracter sexual nedorite, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea informaților confidențiale familiei sau altor persoane, prin răspândirea în mediul online a imaginilor foto și înregistrărilor video intime care o reprezintau pe minora, obținute anterior de către Vdovicenco Dumitru, manifestând un comportament verbal și nonverbal ce i-a lezat demnitatea minorei Xxxxxx Xxx, creându-i o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare, prin amenințare și șantaj, a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze intime și să participe la sesiuni video online intime, obligând-o să-și introducă degetele în organul genital în timpul video conferinței. Tot el, în perioada lunii iunie anul 2017, aflându-se atât la domiciliul său amplasat în r-nul Xxxxxx, s. Xxxxxx, precum și în alte regiuni nestabilite, având scopul determinării părții vătămate Xxxxx Xxxxxx, la efectuarea unor acțiuni cu caracter sexual nedorite, acționând intenționat, utilizând diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicabile de Chat mesagerie, contul Skype cu denumirea „xxxxxxxxxxx”, contul rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele „Xxxxxx Xxxxx”, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele de socializare menționate și plasând fotografii care nu-l reprezentau pe ultimul, a făcut cunoștința cu minora Xxxxx Xxxxxx, care era înregistrată în aplicația „Skype” cu contul „xxx.xxxxxx” și în rețeaua de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele „Xxxx Xxxc”, sub pretextul inventat că reprezintă o agenție de fotomodele și o va angaja la muncă în calitate de fotomodel, i-a solicitat minorei Xxxxx Xxxxxx să-i expedieze în formă electronică și a obținut de la aceasta poze în lenjerie intimă care o reprezentau pe ultima. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp, Vdovicenco Dumitru, având scopul determinării părții vătămate Xxxxx 2 Xxxxxx la efectuarea unor acțiuni cu caracter sexual nedorite, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane, prin răspândirea în mediul online a imaginilor foto și înregistrărilor video intime care o reprezentau pe minoră, obținute anterior de către Vdovicenco Dumitru, manifestând un comportament verbal și nonverbal ce i-a lezat demnitatea minorei Xxxxx Xxxxxx, creându-i o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare, prin amenințare și șantaj, a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze indecente, obligând-o să-și introducă diverse obiecte în cavitatea bucală. În drept, acțiunile inculpatului Vdovicenco Dumitru au fost calificate în baza art. 173 Cod penal ca hărțuire sexuală- adică manifestarea unui comportament verbal și nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare cu scopul de a determina o persoană la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite prin amenințare și șantaj. Tot el, în perioada de timp cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017, aflându-se atât la domiciliul său amplasat în r-nul Xxxxxx, s. Xxxxxx, precum și în alte regiuni nestabilite, având scopul determinării părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx, la raporturi sexuale și la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, acționând intenționat, utilizând diverse sisteme informatice, conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicațiile de Chat mesagerie, contul Skype cu denumirea ” xxxxxxxxxxxxx”, conturile rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele ”Vdovicenco D” și ”xxxxx xxxxxxx” camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele de socializare menționate și plasând fotografii care nu-l reprezentau pe ultimul, a făcut cunoștință cu minora Xxxxxx Xxxxxx, care era înregistrată în rețeaua de socializare www.odnoklassniki.ru cu datele „Xxxxxxx ™” și aplicația „Skype” cu contul „Xxxxxx Xxxxxx”, sub pretextul inventat că reprezenta o agenție de fotomodele și o va angaja la muncă în calitate de fotomodel, i-a solicitat minorei Xxxxxx Xxxxxx, să-i expedieze în formă electronică și a obținut de la aceasta poze în lingerie intimă ce o reprezenta pe ultima. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp Vdovicenco Dumitru, având scopul determinării părții vătămate Xxxxxx Xxxxxx la raporturi sexuale și la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane, prin răspândirea în mediul online a imaginilor foto și înregistrărilor video intime ce o reprezentau pe minoră, obținute anterior de către Vdovicenco Dumitru, manifestând un comportament verbal și nonverbal ce i-a lezat demnitatea minorei Xxxxxx Xxxxxx, creându-i o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare, prin amenințare și șantaj, a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze intime și să participe la sesiuni video online 3 intime, precum și a determinat minora Xxxxxx Xxxxxx la întâlniri în vederea întreținerii raporturilor sexuale și la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite. În drept, acțiunile inculpatului Vdovicenco Dumitru au fost calificate în baza art. 173 Cod penal ca hărțuire sexuală- adică manifestarea unui comportament verbal și nonverbal, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare și insultătoare cu scopul de a determina o persoană la alte acțiuni cu caracter sexual nedorite, săvârșite prin amenințare și șantaj.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Veaceslav Brăteanu în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea individualizării pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Vdovicenco Dumitru să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă. În motivarea cererii de apel, a invocat că: - despre sentința din 04 iulie 2019, a aflat abia la 16.10.2020, atunci când avocatul nou angajat de inculpat a luat cunoștință cu materialele cauzei; - inculpatul a participat în cauza penală nominalizată până la data de 05 iunie 2019, dată la care instanța de judecată a înștiințat părțile procesului penal despre pronunțarea sentinței pentru data de 25 iunie 2019 ora 13.00; - apelantul a menționat că, sentința din 04 iulie 2019, adoptată de Judecătoria Strășeni, sediul Călărași nu i-a fost adusă la cunoștință inculpatului, la materialele dosarului nu există o dovadă de primire a copiei sentinței de către inculpat; - de la data de 05 iunie 2019 nu a mai fost înștiințat despre derularea procesului de mai departe, i-a fost comunicat de către avocat că are nevoie de bani pentru a achita amenda penală pe care o solicită drept pedeapsă penală; - având o situație materială grea, la 21 iunie 2019, inculpatul a decis să plece peste hotarele RM pentru a munci și a agonisi bani pentru achitarea amenzii penale. Neavând nici o veste de la avocat, care îi reprezenta interesele în prima instanță și neavând nici un contact de-al ultimei din cauza unei defecțiuni la telefonul său mobil, a decis să împuternicească avocatul Brăteanu Veaceslav care să-i acorde asistență juridică în prezenta cauză penală. Prin urmare, după ce noul avocat a luat cunoștință cu materialele cauzei, inculpatul la data de 16 octombrie 2020 a aflat despre sentința din 04 iulie 2019. Deoarece sentința din 04 iulie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași este în vigoare, însă ținând cont de circumstanțele expuse mai sus, solicită instanței de apel de a dispune suspendarea executării sentinței; - inculpatul se căiește sincer în cele săvârșite, vinovăția în comiterea faptei imputate a recunoscut-o pe deplin, a comunicat instanței circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului psihiatru, la evidența medicului narcolog nu se află, anterior nu a fost condamnat. Părților vătămate le-au fost restituite prejudiciile, ultimele chiar au 4 solicitat examinarea cauzei în lipsa lor. Cauza penală a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală; - sancțiunea normei prevăzute de art. 173 Cod penal, prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 650 la 850 u.c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite ale pedepsei vor fi amendă în mărime de la 487,5 la 637,5 u.c., sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 93,3 la 160 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani; - soluția privind aplicarea unei pedepse penale sub formă de amendă penală î- și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, iar pedeapsa aplicată va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor. - în cauze penale analogice, instanțele judecătorești au aplicat pedeapsa cu închisoarea cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2021, apelul avocatului Veaceslav Brăteanu în numele inculpatului a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 173 Cod penal. Cauza penală a fost examinată în instanța de fond în ordinea procedurii simplificate pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în baza art. 3641 Cod procedură penală. În ședința instanței de apel inculpatul nu s-a prezentat, însă în temeiul unei cereri a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, invocând că se află peste hotarele Republicii Moldova, iar din cauza restricțiilor impuse de pandemia Covid-19 nu a avut posibilitatea să revină în țară, totodată în privința acestuia de către IP Călărași a fost intentat dosarul de căutare nr. 2019160107. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a menționat că prima instanță a acceptat examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece inculpatul a solicitat judecarea cauzei conform procedurii simplificate printr-un înscris autentic, prin care acesta a exprimat recunoașterea faptelor descrise în rechizitoriu, inclusiv și cele încriminate în baza art. 173 Cod penal, cât și solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a invoca careva obiecții, totodată acestuia fiindu-i explicate consecințele prevăzute de art. 3641 Cod procedură penală. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel verificând legalitatea pedepsei stabilite, a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76-77 Cod penal, respectând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a stabilit o pedeapsă echitabilă pentru 5 infracțiunea săvârșită, deoarece a ținut cont de gravitatea infracțiunii, care se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă comisă cu intenție, de recunoașterea vinovăției în cele comise, instanța concluzionând că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu privarea acestuia de libertate cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, apreciind pedeapsa aplicată ca una echitabilă și proporțională faptelor comise de către inculpat. La caz, instanța de fond justificat a considerat că având în vedere faptele săvârșite și urmările produse, și anume că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 173 Cod penal, care face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, intenționat și cu bună știință asupra unor persoane minore, astfel dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptelor sale. Mai mult din conținutul cererii de apel și a materialelor cauzei penale se constată că, partea apărării a invocat aceleași afirmații pe care le-a făcut în fața instanței de fond și la care aceasta a răspuns detaliat, respectându-se dreptul la un proces echitabil a părților, inclusiv sub aspectul motivării hotărârii de condamnare, sentința conținând răspunsuri amănunțite cu privire la fiecare argument invocat de părți, permițând părților să utilizeze eficient dreptul la calea de atac.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, declară recurs ordinar: 6.1 Avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei în partea individualizării pedepsei față de inculpat și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă. În motivare, recurentul menționează că: - atât instanța de fond cât și cea de apel nu au luat în considerație că inculpatul se căiește sincer în cele săvârșite, vinovăția în comiterea crimei o recunoaște, se caracterizează pozitiv la locul de trai, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru și anterior nu a fost condamnat; - părților vătămate le-au fost restituite prejudiciile; - corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai blânde sub formă de amendă penală care este în stare să o achite; - sancțiunile normei juridice prevăzute de art. 173 Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, prevede noile limite ale pedepsei: 1) amenda de la 487,5 la 637,5 u.c.; 2) închisoarea până la 2 ani; - soluția privind aplicarea pedepsei sub formă de amendă va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului și va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul cestuia în viitor. 6.2 Inculpatul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de 6 procedură penală, solicită casarea totală a deciziei în partea individualizării pedepsei față de inculpat și pronunțarea în această parte a unei noi decizii prin care să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă. În motivare recurentul a indicat aceleași motive invocate de avocatul Brăteanu Veaceslav în recursul său.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor avocatului și inculpatului, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate ca fiind inadmisibile din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal reține că recurenții, nefiind de acord cu individualizarea pedepsei inculpatului, critică decizia instanței de apel, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. Însă, în conținutul textului nu este specificat, în raport cu împrejurările menționate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive concrete invocate în apelul apărării nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor și erorile de drept care ar indica că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, or acesta este expus neclar. Instanța de recurs reține că, la solicitarea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, cauza a fost examinată în procedură simplificată. În conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest context, instanța de apel ținând cont de toate circumstanțele cauzei precum și de persoana inculpatului, corect i-a stabilit acestuia pedeapsă sub formă 7 de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, pe termen de 3 ani în penitenciar de tip semiînchis, luîndu-se în considerație și prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. De asemenea s-a luat în considerație și faptul că infracțiunile comise de inculpat au fost săvârșite cu intenție, căința lui sinceră, că infracțiunile săvârșite de către aceasta fac parte din categoria celor mai puțin grave și că circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Colegiul menționează că, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părților vătămate minore, a statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea inculpatului va avea loc numai în condiții privative de libertate. Practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de prevenirea săvârșirii infracțiunilor, de aceea Colegiul consideră că anume o astfel de pedeapsă este echitabilă în raport cu acțiunile și comportamentul inculpatului. Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Pe lângă aceasta, recursurile apărării, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 6.1. – 6.2. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele inferioare au apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. 8 Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de fond și cea de apel au pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurenți privind aplicarea pedepsei non privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului și de inculpatul Vdovicenco Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2021 și sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 04 iulie 2019, în cauza penală privindu-l pe VDOVICENCO Dumitru Xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iulie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Victor BOICO 9