ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.07.2021

1r-arest-1/2021 — art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
14.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP
Temei legal
art. 329 CPP
Citează această cauză
1r-arest-1/2021 — art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1r-arest-1/2021

Curtea Supremă de Justiție

13 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Iurie

Catan Liliana

Cu participarea:

Procurorului Guțan Pavel

Avocatei Tampei Tatiana

a judecat, în ședință publică, recursul comun declarat de avocata Tampei Tatiana

și inculpatul Gargotov Grigore împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Gargotov Grigore XXXXX,

născut la XXXXX, originar din

XXXXX și domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare:

08.07.2021 − 13.07.2021.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursului declarat, pe motiv că este

nefondat.

Avocata Tampei Tatiana a solicitat casarea încheierii contestate, cu admiterea cererii

privind revocarea măsurii preventive în privința lui Gargotov Grigore, în sensul declarat.

Inculpatul Gagotov Grigore a solicitat casarea încheierii instanței de apel prin care a fost

respinsă cererea apărătorului cu privire la revocarea arestului preventiv în privința sa și

admiterea integrală a acesteia.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

1

Grigore XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita

activități legate de protejarea drepturilor și intereselor minorilor pe un termen de 5 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință, inculpatul Gargotov Grigore XXXXX a fost achitat de sub

învinuirea înaintată în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta comisă

nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicat în privința inculpatului

Gargotov Grigore XXXXX s-a menținut până la intrarea în vigoare a sentinței.

S-a inclus în durata executării pedepsei perioada aflării inculpatului Gargotov

Grigore XXXXX în stare de arest preventiv din 30.07.2018 până la 05.07.2019.

S-a respins demersul procurorului privind confiscarea în folosul statului a

bunurilor recunoscute în calitate de corpuri delicte și a apartamentului ce aparțin

inculpatului Gargotov Grigore XXXXX.

elaborând din timp un plan infracțional bine determinat, urmărind scopul exploatării

sexuale necomerciale a copiilor, pentru consum propriu, în toamna anului 2016, făcând

cunoștință cu minora XXXXX XXXXX a.n XXXXX și dorind să obțină încrederea ultimei,

a primit-o și adăpostit-o la domiciliul său, în apartamentul din mun. Chișinău, str.

Melestiu 11, ap. 12, unde a tratat-o cu compasiune referitor la situația dificilă în care se

afla aceasta, aflând despre problemele familiale pe care le avea, despre faptul că nu

avea unde locui și a situației precare din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a

recrutat-o pe ultima, transmițându-i sub formă de ajutor material, suma 100 de lei,

spunându-i că dacă dorește poate să rămână să locuiască împreună cu acesta.

În continuare, în una din zile, în toamna anului 2016, minora XXXXX, aflându-se

în apartamentul menționat al lui Gargotov Grigore, fiind într-o stare materială grea,

având nevoie stringent de bani, pentru a-și asigura un minim de existență, l-a rugat pe

acesta să o ajute cu suma de 400 lei, iar Gargotov Grigore, folosindu-se de situația de

vulnerabilitate a victimei, cunoscând cu certitudine că XXXXX este minoră și are vîrsta

de 13 ani, i-a propus minorei contra sumei de 400 lei, să întrețină relații sexuale cu

aceasta, urmare la ce, minora XXXXX, neavând alte alternative, a acceptat propunerea

lui Gargotov Grigore, unde în aceeași zi, a întreținut relații sexuale cu minora XXXXX,

pentru ce i-a transmis suma de 400 lei.

Astfel, în perioada toamna anului 2017 - vara anului 2018, Gargotov Grigore,

după obținerea acordului și controlului asupra victimei, primind-o și adăpostind-o în

2

apartamentul nominalizat, folosindu-se de situația de vulnerabilitate, a exploatat-o pe

minora XXXXX, în scop sexual, necomercial, pentru consum propriu, de fiecare dată

pentru obținerea consimțământului la exploatare sexuală, oferindu-i mijloace bănești

care variau între 100-400 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gargotov Grigore XXXXX a comis

infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. f) Cod penal, traficul de copii, adică

recrutarea, primirea și adăpostirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori

beneficii pentru obținerea comsițămîntului unei persoane care deține controlul asupra copilului,

în scopul exploatării sexuale necomerciale, profitînd de situația de vulnerabilitate a copilului,

săvârșite asupra unui copil în vârsta de până la 14 ani.

în numele inculpatului Gargotov Grigore și inculpatul Grigore Gargotov, care au

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care, inculpatul să fie achitat de sub învinuirea în comiterea

faptelor incriminate.

3.1. În cadrul ședinței de judecată, avocata Tatiana Tampei în numele inculpatului

Grigore Gargotov a solicitat revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului, pe

motiv că sentința pronunțată în privința inculpatului nu este definitivă.

s-a respins, ca inadmisibilă, cererea avocatei Tampei Tatiana în numele inculpatului

Gargotov Grigore, cu privire la revocarea măsurii preventive în privința lui Gargotov

Grigore.

4.1. Pentru a se pronunța asupra soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în

privința inculpatului Gargotov Grigore există o sentință de condamnare, iar în

corespundere cu recomandările CtEDO reflectate în cauza B. V. Austriche din 27 iunie

1968, precitat 28 martie 1990, Curtea a explicat că persoana condamnată în prima

instanță, indiferent de împrejurarea dacă a fost sau nu deținută până la acel moment,

se găsește în ipoteza prevăzută de art. 5 parag. 1 lit. a) CEDO, care autorizează privarea

de libertate „pe baza condamnării” pronunțate împotriva ei.

Totodată, Curtea a reținut că un individ condamnat în prima instanță nu poate fi

considerat deținut „în vederea aducerii sale în fața unei autorități judiciare competente

atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune, în sensul art.

5 parag. 1 lit. c), ci trebuie privit ca o persoană ce se găsește în situația prevăzută de art.

5 parag. 1 lit. a) care antrenează privarea de libertate după condamnarea de către un

tribunal competent”.

În același context, Curtea a precizat că prin termenul de „condamnare” trebuie

înțeles sensul de „declarare a persoanei ca vinovată” („declarație de culpabilitate”),

consecutivă stabilirii legale a existenței infracțiunii, cât și aplicarea pedepsei sau a unei

3

alte măsuri privative de libertate.

Prin urmare, ținând cont de jurisprundeța CtEDO incidentă cazului dat, instanța

de apel a conchis că utilizarea aceluiași termen pentru o măsură preventivă sau cu

privire la o măsură de siguranță dispusă în privința unei persoane nu ar fi în acord nici

cu principiul unei stricte interpretări a dispozițiilor art. 5 parag. 1, nici cu varianta în

limba engleză a textului, deoarece se înțelege că stabilirea existenței vinovăției printr-o

hotărâre judecătorească de condamnare, chiar nedefinitivă, o măsură preventivă sau o

măsură de siguranță reprezintă un mijloc de protecție socială împotriva unei conduite

care poate prezenta un anumit pericol pentru tulburarea raporturilor sociale.

Mai mult, măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicat în privința

inculpatului Gargotov Grigore XXXXX s-a menținut până la intrarea în vigoare a

sentinței, astfel, motivele invocate în cerere nu sânt aplicabile la judecarea cauzei în

instanța de apel, or, prezenta cauză penală se află pe rolul instanței de apel, fiind

stabilită ședință de judecată pentru data de 08 octombrie 2021, ora 11:30, dată la care se

va examina fondul cauzei.

acesteia declară recurs comun avocata Tampei Tatiana și inculpatul Gargotov Grigore,

care solicită casarea acesteia, cu admiterea cererii privind revocarea măsurii preventive

în privința lui Gargotov Grigore. În susținerea recursului declarat recurenții fac

trimitere la prevederile art. 7, 8 coroborate cu cele ale art. 186, 413 Cod de procedură

penală, afirmând că inculpatul se află pentru prima dată pe banca de acuzați și nu

prezintă pericol pentru societate, iar menținerea măsurii preventive – arestul preventiv

este una ilegală, care vine în contradicție cu art. 6 CtEDO și principiul prezumției

nevinovăției.

persoanele prezente în ședință, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi

respins din următoarele considerente.

Conform art. 342 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, toate chestiunile care

apar în timpul judecării cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată.

Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire și asiguratorii, recuzările,

declinarea de competență, strămutarea cauzei, dispunerea expertizei, precum și

încheierile interlocutorii, se adoptă sub formă de documente aparte și se semnează de

judecător sau, după caz, de toți judecătorii din completul de judecată.

Încheierile emise ca documente separate trebuie să corespundă tuturor rigorilor

unei hotărâri judecătorești, trebuie să conțină partea introductivă, descriptivă și

dispozitivul, trebuie să conțină informații privind data și locul adoptării, denumirea

instanței și numele judecătorilor și a celorlalți participanți la proces, numărul cauzei

penale și date privind inculpatul. Încheierea trebuie să prevadă informații privind

4

subiectul în legătură cu care a fost emisă această hotărâre, opinia părților, concluziile

instanței și soluția propusă și trebuie să fie motivată, iar copia încheierii se cuvine a fi

transmisă persoanei vizată și subiectului care urmează să o execute.

Colegiul penal precizează că, instanța de apel luând în considerație prevederile

enunțate și categoria chestiunilor apărute în timpul judecării cauzei corect a ajuns la

concluzia adoptării unei încheieri aparte, pronunțată public conform alin. (4) al art. 342

Cod de procedură penală.

Potrivit art. 329 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei, instanța,

din oficiu sau la cererea părților și ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună

aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului. O nouă

cerere de aplicare, înlocuire sau revocare a măsurii preventive poate fi depusă dacă au

apărut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme decât peste o lună după ce

încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare sau dacă nu au

intervenit noi împrejurări care condiționează noua cerere.

Luând în considerație prevederile enunțate mai sus și reieșind din materialele

cauzei, Colegiul precizează că, în cadrul judecării cauzei penale de învinuire a lui

Gargotov Grigore, în ședința de judecată avocata Tampei Tatiana în numele

inculpatului a depus o cerere, prin care a solicitat eliberarea acestuia, fără aplicarea unei

măsuri preventive, deoarece măsura preventivă sub formă de arest numită ultimului

este încetată de drept.

Prin încheierea instanței de apel din 17 iunie 2021, cererea avocatei a fost respinsă

ca inadmisibilă și argumentat prin faptul că, în privința inculpatului Gargotov Grigore

există o sentință de condamnare în baza căreia acesta este deținut la moment și lipsit de

libertate, or, o persoană condamnată în prima instanță, fie că a fost sau nu în stare de

arest până la acel moment, se găsește în situația stipulată de art. 5 parag. 1 din

Convenția europeană, care autorizează privarea de libertate a persoanelor pe baza

condamnării, chiar și nedefinite.

De remarcat că, instanța de judecată la soluționarea chestiunilor privind aplicarea,

înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului, obligatoriu constată

existența temeiurilor care justifică aplicarea arestării. Soluția se ia printr-o încheiere

motivată, adoptată în camera de deliberare. Încheierea primei instanțe sau a instanței

de apel privind înlocuirea sau revocarea arestului, precum și refuzul înlocuirii sau

revocării arestului în privința inculpatului, cu excepția încheierii privind aplicarea

arestului, nu este pasibilă de atacare în instanța ierarhic superioară, deoarece în ședința

de judecată inculpatului îi sunt garantate toate drepturile procesuale, or, prevederea

unei căi de atac pentru asemenea încheieri ar periclita procesul de judecare a cauzei

într-un termen rezonabil.

În altă ordine de idei, încheierile privind aplicarea sau neaplicarea arestării

5

preventive care se judecă conform prevederilor art. 311 și 312 Cod de procedură penală,

fac parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs separat în termen de 3

zile în instanța ierarhic superioară, pe când hotărârile judecătorești care soluționează

chestiuni premergătoare fondului cauzei și au fost date în timpul judecății și anume,

încheierile prin care instanța dispune asupra cererilor formulate de către părți în

ședințele de judecată pot fi atacate cu recurs, de regulă, numai odată cu decizia recurată.

Prin urmare, reieșind din cele expuse și luând în considerație dispozițiile art. 437

alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că încheierile pot fi atacate cu recurs

numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat

cu recurs, Colegiul conchide că încheierea emisă la 17 iunie 2021 de către Curtea de

Apel nu poate fi atacată separat cu recurs, circumstanță care duce la respingerea

recursului ca fiind inadmisibil.

penal al Curții Supreme de Justiție

Respinge ca inadmisibil recursul comun declarat de avocata Tampei Tatiana și

inculpatul Gargotov Grigore împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 iunie 2021, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea avocatei

Tampei Tatiana în numele inculpatului Gargotov Grigore, privind revocarea măsurii

preventive în privința lui Gargotov Grigore.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 14 iulie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-10-27
0,95
1ra-2271/21 — art.art.206 al.3 lit. f, 206 al.2 lit. c Cp
Dosarul nr. 1ra-2271/2021 1-18189525-01-1ra-22122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 septembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţu
CSJ 2021-10-04
0,94
1ra-1339/2021 — Art. 151 alin. 2 lit. D CP
Dosarul nr. 1ra-1339/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Mariana Pitic, examinând admisibilitatea în principiu a recursu
CSJ 2021-04-22
0,94
1ra-239/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-239/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Nadejda Toma, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Victor Boico a
CSJ 2021-07-22
0,94
1r-arest-3/2021 — Art. 283, 145 alin. 2 lit. a, b, d, i, j, m, 27, 145 alin. 2 lit. a, b, d, g, i, j, m CP
Dosarul nr. 1r-arest-3/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Guzun Ion, Boico Victor, cu participarea: Procurorului Guţan Pavel Av
CSJ 2021-07-08
0,94
1ra-575/2021 — art. 325 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-575/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 02 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibilitatea în princip
Sursă