1r-arest-1/2021 — art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 329 CPP
1r-arest-1/2021 — art. 206 alin. 3 lit. f; 206 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1r-arest-1/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Guzun Iurie
Catan Liliana
Cu participarea:
Procurorului Guțan Pavel
Avocatei Tampei Tatiana
a judecat, în ședință publică, recursul comun declarat de avocata Tampei Tatiana
și inculpatul Gargotov Grigore împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 17 iunie 2021, în cauza penală în privința lui
Gargotov Grigore XXXXX,
născut la XXXXX, originar din
XXXXX și domiciliat în XXXXX
Termenul de examinare:
08.07.2021 − 13.07.2021.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursului declarat, pe motiv că este
nefondat.
Avocata Tampei Tatiana a solicitat casarea încheierii contestate, cu admiterea cererii
privind revocarea măsurii preventive în privința lui Gargotov Grigore, în sensul declarat.
Inculpatul Gagotov Grigore a solicitat casarea încheierii instanței de apel prin care a fost
respinsă cererea apărătorului cu privire la revocarea arestului preventiv în privința sa și
admiterea integrală a acesteia.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
1
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 05 iulie 2019, Gargotov
Grigore XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 206 alin. (3) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita
activități legate de protejarea drepturilor și intereselor minorilor pe un termen de 5 ani,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Prin aceeași sentință, inculpatul Gargotov Grigore XXXXX a fost achitat de sub
învinuirea înaintată în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta comisă
nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.
Măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicat în privința inculpatului
Gargotov Grigore XXXXX s-a menținut până la intrarea în vigoare a sentinței.
S-a inclus în durata executării pedepsei perioada aflării inculpatului Gargotov
Grigore XXXXX în stare de arest preventiv din 30.07.2018 până la 05.07.2019.
S-a respins demersul procurorului privind confiscarea în folosul statului a
bunurilor recunoscute în calitate de corpuri delicte și a apartamentului ce aparțin
inculpatului Gargotov Grigore XXXXX.
Pentru a se pronunța, prima instanță a reținut că Gargotov Grigore,
elaborând din timp un plan infracțional bine determinat, urmărind scopul exploatării
sexuale necomerciale a copiilor, pentru consum propriu, în toamna anului 2016, făcând
cunoștință cu minora XXXXX XXXXX a.n XXXXX și dorind să obțină încrederea ultimei,
a primit-o și adăpostit-o la domiciliul său, în apartamentul din mun. Chișinău, str.
Melestiu 11, ap. 12, unde a tratat-o cu compasiune referitor la situația dificilă în care se
afla aceasta, aflând despre problemele familiale pe care le avea, despre faptul că nu
avea unde locui și a situației precare din punct de vedere a supraviețuirii sociale, a
recrutat-o pe ultima, transmițându-i sub formă de ajutor material, suma 100 de lei,
spunându-i că dacă dorește poate să rămână să locuiască împreună cu acesta.
În continuare, în una din zile, în toamna anului 2016, minora XXXXX, aflându-se
în apartamentul menționat al lui Gargotov Grigore, fiind într-o stare materială grea,
având nevoie stringent de bani, pentru a-și asigura un minim de existență, l-a rugat pe
acesta să o ajute cu suma de 400 lei, iar Gargotov Grigore, folosindu-se de situația de
vulnerabilitate a victimei, cunoscând cu certitudine că XXXXX este minoră și are vîrsta
de 13 ani, i-a propus minorei contra sumei de 400 lei, să întrețină relații sexuale cu
aceasta, urmare la ce, minora XXXXX, neavând alte alternative, a acceptat propunerea
lui Gargotov Grigore, unde în aceeași zi, a întreținut relații sexuale cu minora XXXXX,
pentru ce i-a transmis suma de 400 lei.
Astfel, în perioada toamna anului 2017 - vara anului 2018, Gargotov Grigore,
după obținerea acordului și controlului asupra victimei, primind-o și adăpostind-o în
2
apartamentul nominalizat, folosindu-se de situația de vulnerabilitate, a exploatat-o pe
minora XXXXX, în scop sexual, necomercial, pentru consum propriu, de fiecare dată
pentru obținerea consimțământului la exploatare sexuală, oferindu-i mijloace bănești
care variau între 100-400 lei.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gargotov Grigore XXXXX a comis
infracțiunea prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. f) Cod penal, traficul de copii, adică
recrutarea, primirea și adăpostirea unui copil, precum și darea sau primirea unor plăți ori
beneficii pentru obținerea comsițămîntului unei persoane care deține controlul asupra copilului,
în scopul exploatării sexuale necomerciale, profitînd de situația de vulnerabilitate a copilului,
săvârșite asupra unui copil în vârsta de până la 14 ani.
Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocata Tatiana Tampei
în numele inculpatului Gargotov Grigore și inculpatul Grigore Gargotov, care au
solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care, inculpatul să fie achitat de sub învinuirea în comiterea
faptelor incriminate.
3.1. În cadrul ședinței de judecată, avocata Tatiana Tampei în numele inculpatului
Grigore Gargotov a solicitat revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului, pe
motiv că sentința pronunțată în privința inculpatului nu este definitivă.
Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2021
s-a respins, ca inadmisibilă, cererea avocatei Tampei Tatiana în numele inculpatului
Gargotov Grigore, cu privire la revocarea măsurii preventive în privința lui Gargotov
Grigore.
4.1. Pentru a se pronunța asupra soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în
privința inculpatului Gargotov Grigore există o sentință de condamnare, iar în
corespundere cu recomandările CtEDO reflectate în cauza B. V. Austriche din 27 iunie
1968, precitat 28 martie 1990, Curtea a explicat că persoana condamnată în prima
instanță, indiferent de împrejurarea dacă a fost sau nu deținută până la acel moment,
se găsește în ipoteza prevăzută de art. 5 parag. 1 lit. a) CEDO, care autorizează privarea
de libertate „pe baza condamnării” pronunțate împotriva ei.
Totodată, Curtea a reținut că un individ condamnat în prima instanță nu poate fi
considerat deținut „în vederea aducerii sale în fața unei autorități judiciare competente
atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune, în sensul art.
5 parag. 1 lit. c), ci trebuie privit ca o persoană ce se găsește în situația prevăzută de art.
5 parag. 1 lit. a) care antrenează privarea de libertate după condamnarea de către un
tribunal competent”.
În același context, Curtea a precizat că prin termenul de „condamnare” trebuie
înțeles sensul de „declarare a persoanei ca vinovată” („declarație de culpabilitate”),
consecutivă stabilirii legale a existenței infracțiunii, cât și aplicarea pedepsei sau a unei
3
alte măsuri privative de libertate.
Prin urmare, ținând cont de jurisprundeța CtEDO incidentă cazului dat, instanța
de apel a conchis că utilizarea aceluiași termen pentru o măsură preventivă sau cu
privire la o măsură de siguranță dispusă în privința unei persoane nu ar fi în acord nici
cu principiul unei stricte interpretări a dispozițiilor art. 5 parag. 1, nici cu varianta în
limba engleză a textului, deoarece se înțelege că stabilirea existenței vinovăției printr-o
hotărâre judecătorească de condamnare, chiar nedefinitivă, o măsură preventivă sau o
măsură de siguranță reprezintă un mijloc de protecție socială împotriva unei conduite
care poate prezenta un anumit pericol pentru tulburarea raporturilor sociale.
Mai mult, măsura preventivă sub formă de arest preventiv aplicat în privința
inculpatului Gargotov Grigore XXXXX s-a menținut până la intrarea în vigoare a
sentinței, astfel, motivele invocate în cerere nu sânt aplicabile la judecarea cauzei în
instanța de apel, or, prezenta cauză penală se află pe rolul instanței de apel, fiind
stabilită ședință de judecată pentru data de 08 octombrie 2021, ora 11:30, dată la care se
va examina fondul cauzei.
Nefiind de acord cu încheierea pronunțată de către instanța de apel, împotriva
acesteia declară recurs comun avocata Tampei Tatiana și inculpatul Gargotov Grigore,
care solicită casarea acesteia, cu admiterea cererii privind revocarea măsurii preventive
în privința lui Gargotov Grigore. În susținerea recursului declarat recurenții fac
trimitere la prevederile art. 7, 8 coroborate cu cele ale art. 186, 413 Cod de procedură
penală, afirmând că inculpatul se află pentru prima dată pe banca de acuzați și nu
prezintă pericol pentru societate, iar menținerea măsurii preventive – arestul preventiv
este una ilegală, care vine în contradicție cu art. 6 CtEDO și principiul prezumției
nevinovăției.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, audiind
persoanele prezente în ședință, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi
respins din următoarele considerente.
Conform art. 342 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, toate chestiunile care
apar în timpul judecării cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată.
Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire și asiguratorii, recuzările,
declinarea de competență, strămutarea cauzei, dispunerea expertizei, precum și
încheierile interlocutorii, se adoptă sub formă de documente aparte și se semnează de
judecător sau, după caz, de toți judecătorii din completul de judecată.
Încheierile emise ca documente separate trebuie să corespundă tuturor rigorilor
unei hotărâri judecătorești, trebuie să conțină partea introductivă, descriptivă și
dispozitivul, trebuie să conțină informații privind data și locul adoptării, denumirea
instanței și numele judecătorilor și a celorlalți participanți la proces, numărul cauzei
penale și date privind inculpatul. Încheierea trebuie să prevadă informații privind
4
subiectul în legătură cu care a fost emisă această hotărâre, opinia părților, concluziile
instanței și soluția propusă și trebuie să fie motivată, iar copia încheierii se cuvine a fi
transmisă persoanei vizată și subiectului care urmează să o execute.
Colegiul penal precizează că, instanța de apel luând în considerație prevederile
enunțate și categoria chestiunilor apărute în timpul judecării cauzei corect a ajuns la
concluzia adoptării unei încheieri aparte, pronunțată public conform alin. (4) al art. 342
Cod de procedură penală.
Potrivit art. 329 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei, instanța,
din oficiu sau la cererea părților și ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună
aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului. O nouă
cerere de aplicare, înlocuire sau revocare a măsurii preventive poate fi depusă dacă au
apărut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme decât peste o lună după ce
încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare sau dacă nu au
intervenit noi împrejurări care condiționează noua cerere.
Luând în considerație prevederile enunțate mai sus și reieșind din materialele
cauzei, Colegiul precizează că, în cadrul judecării cauzei penale de învinuire a lui
Gargotov Grigore, în ședința de judecată avocata Tampei Tatiana în numele
inculpatului a depus o cerere, prin care a solicitat eliberarea acestuia, fără aplicarea unei
măsuri preventive, deoarece măsura preventivă sub formă de arest numită ultimului
este încetată de drept.
Prin încheierea instanței de apel din 17 iunie 2021, cererea avocatei a fost respinsă
ca inadmisibilă și argumentat prin faptul că, în privința inculpatului Gargotov Grigore
există o sentință de condamnare în baza căreia acesta este deținut la moment și lipsit de
libertate, or, o persoană condamnată în prima instanță, fie că a fost sau nu în stare de
arest până la acel moment, se găsește în situația stipulată de art. 5 parag. 1 din
Convenția europeană, care autorizează privarea de libertate a persoanelor pe baza
condamnării, chiar și nedefinite.
De remarcat că, instanța de judecată la soluționarea chestiunilor privind aplicarea,
înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului, obligatoriu constată
existența temeiurilor care justifică aplicarea arestării. Soluția se ia printr-o încheiere
motivată, adoptată în camera de deliberare. Încheierea primei instanțe sau a instanței
de apel privind înlocuirea sau revocarea arestului, precum și refuzul înlocuirii sau
revocării arestului în privința inculpatului, cu excepția încheierii privind aplicarea
arestului, nu este pasibilă de atacare în instanța ierarhic superioară, deoarece în ședința
de judecată inculpatului îi sunt garantate toate drepturile procesuale, or, prevederea
unei căi de atac pentru asemenea încheieri ar periclita procesul de judecare a cauzei
într-un termen rezonabil.
În altă ordine de idei, încheierile privind aplicarea sau neaplicarea arestării
5
preventive care se judecă conform prevederilor art. 311 și 312 Cod de procedură penală,
fac parte din categoria hotărârilor care pot fi atacate cu recurs separat în termen de 3
zile în instanța ierarhic superioară, pe când hotărârile judecătorești care soluționează
chestiuni premergătoare fondului cauzei și au fost date în timpul judecății și anume,
încheierile prin care instanța dispune asupra cererilor formulate de către părți în
ședințele de judecată pot fi atacate cu recurs, de regulă, numai odată cu decizia recurată.
Prin urmare, reieșind din cele expuse și luând în considerație dispozițiile art. 437
alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că încheierile pot fi atacate cu recurs
numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat
cu recurs, Colegiul conchide că încheierea emisă la 17 iunie 2021 de către Curtea de
Apel nu poate fi atacată separat cu recurs, circumstanță care duce la respingerea
recursului ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 342, 437 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibil recursul comun declarat de avocata Tampei Tatiana și
inculpatul Gargotov Grigore împotriva încheierii Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 17 iunie 2021, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea avocatei
Tampei Tatiana în numele inculpatului Gargotov Grigore, privind revocarea măsurii
preventive în privința lui Gargotov Grigore.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 14 iulie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Ion Guzun
Liliana Catan
6