1ra-239/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-239/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-239/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu și Victor Boico

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Covaliov Natalia în numele inculpatului Guzun Grigore, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, în cauza penală în

privința lui

Guzun Grigore XXXXX, XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 24.09.2018 până la 25.04.2019;

Instanța de apel de la 11.11.2019 până la 17.06.2020;

Instanța de recurs de la 21.09.2020 până la 22.03.2021.

Colegiul penal lărgit asupra recursului în cauză

C O N S T A T Ă:

încetat procesul penal în privința lui Guzun Grigore XXXXX, intentat în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere

contravențională, fiindu-i stabilită o sancțiune contravențională sub formă de

amendă în mărime de 100 (una sută) unități convenționale, echivalentul a 5 000 (cinci

mii) lei.

1.1. Cauza penală nominalizată a fost judecată în procedura prevăzută la art.

3641 Cod de procedură penală.

1.2. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță a constatat că Guzun

Grigore la data de 20.09.2017, aproximativ la ora 11.00, împreună cu alte persoane

necunoscute, aflându-se în apropierea localului „Fortus” de pe str. Ierusalim din

mun. Chișinău, fără careva motive întemeiate, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, l-a agresat pe Brumarel Maxim XXXXX și cu o deosebită

obrăznicie i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diverse regiuni ale

corpului, cauzându-i echimoze la nivelul feței și gâtului, excorații la nivelul

membrului superior stâng, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate și

suferințe psihice.

1

procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura penală, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Guzun Grigore să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale, echivalentul a 27 500

lei. La fel, a solicitat să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului suma de 449 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei

medico-legale.

Pentru a susține apelul declarat, acuzatorul de stat a menționat că pedeapsa

stabilită de prima instanță nu corespunde gravității faptei incriminate și

circumstanțelor cauzei, în coraborare cu comportamentul lui Guzun Grigore pe

parcursul derulării urmăririi penale și judecării cauzei.

Concomitent, apelantul a explicat că necesitatea stabilirii unei pedepse mai

aspre rezultă și din comportamentul lui Guzun Grigore, care la etapa inițială a

urmăririi penale nu a dorit să colaboreze cu organul de urmărire penală, declarațiile

acestuia nefiind veridice, ci cu o tentă de autoapărare și îndreptate spre denaturarea

faptelor evidente. Mai mult, cel din urmă a refuzat să divulge identitățile complicilor

săi, iar aceste circumstanțe luate cumulativ denotă în mod evident că inculpatul nu a

conștientizat caracterul antisocial al faptelor sale, iar în asemenea cazuri este

imperativă tragerea la răspundere penală, cu stabilirea unei pedepse echitabile și

proporțională gravității faptei comise.

Nu în ultimul rând, apelantul a atras atenția asupra faptului că prima instanță

neîntemeiat nu a dispus încasarea cheltuielilor judiciare, or potrivit prevederilor art.

227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală este stipulat: „Cheltuielile judiciare sânt

cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală”.

Totodată art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală reglementează expres că:

„Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu

excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când

aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.”

apelul declarat a fost admis, sentința primei instanțe a fost casată total, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează:

Guzun Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă

în mărime de 550 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 27 500 lei.

2

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Guzun Grigore, în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în mărime de 449 lei, cu titlu de cheltuieli pentru

efectuarea expertizei medico-legale.

prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia că procesul penal inițiat în privința

lui Guzun Grigore în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmează a fi încetat

cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere contravențională, or

sancțiunea stabilită nu corespunde gravității faptelor imputate și circumstanțelor

cauzei, în coraborare cu comportamentul lui Guzun Grigore în cadrul urmăririi

penale și cercetării judecătorești.

Mai mult, concluziile primei instanțe contravin prevederilor art. 75 Cod penal,

potrivit cărora la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, instanța de apel a ținut să menționeze că circumstanțele comiterii

infracțiunii și comportamentul inculpatului denotă că cel mai eficient mijloc de

corectare a acestuia este aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în limitele

sancțiunii art. 287 alin. (2) Cod penal, această concluzie derivând și din gravitatea

faptei imputate, pericolul social al acesteia și atitudinea lui Guzun Grigore față de

faptă și consecințe.

Astfel, reieșind din materialele cazei, instanța de apel a reținut că Guzun

Grigore în cadrul urmăririi penale, inițial nu a recunoscut vinovăția în comiterea

faptei imputate, ceea ce a condiționat mobilizarea unor resurse suplimentare în

vederea administrării probatoriului la faza urmăririi penale pentru a dovedi

vinovăția acestuia.

Mai mult, Guzun Grigore a refuzat să divulge datele de identitate ale

complicilor cu care a comis infracțiunea și în privința cărora urmărirea penală a fost

disjunsă în procedură separată.

Având în vedere constatările expuse supra, instanța de apel a conchis că

inculpatul nu a conștientizat pericolul faptei comise, iar o asemenea împrejurare,

impune necesitatea stabilirii unei pedepse penale fără aplicarea prevederilor art. 55

Cod penal.

Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare solicitate de acuzatorul de stat,

instanța de apel a reținut ca fiind incidente cazului dat, prevederile art. 229 Cod de

procedură penală potrivit cărora: „Cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau

3

sânt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și

apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică

garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de

mijloacele necesare.”

Raportând prevederile legale evidențiate mai sus la materialele cauzei,

instanța de apel a considerat oportun ca plata cheltuielilor judiciare pentru

efectuarea expertizei medico-legale să fie pusă în sarcina inculpatului, atât timp cât

Guzun Grigore a recunoscut că a comis o infracțiune.

ordinar de către avocatul Covaliov Natalia în numele inculpatului Guzun Grigore,

care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

Recurenta a invocat că instanța de apel a dat o apreciere tendențioasă

circumstanțelor cauzei, și a însușit fără echivoc poziția acuzării, din moment ce la

caz sânt prezente următoarele circumstanțe atenuante, care permit aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal în privința inculpatului:

a) repararea benevolă a prejudiciului material cauzat;

b) autodenunțarea;

c) ilegalitatea acțiunilor victimei, dacă ele au provocat infracțiunea.

La fel, se afirmă că la aplicarea liberării de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională prin prisma art. 55 Cod penal, este necesar să fie

întrunite cumulativ următorii indici: a) comiterea unei infracțiuni ușoare sau mai

puțin grave; b) comiterea infracțiunii pentru prima oară; c) recunoașterea vinei; d)

repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune; e) constatarea faptului că persoana

poate fi corectată fără a fi supusă răspunderii penale.

În contextul dat, recurenta susține că inculpatul a recunoscut pe deplin

vinovăția, în sensul dat fiind înaintată o cerere de judecare a cauzei pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, care a fost admisă de către prima instanță.

Mai mult de atât, partea vătămată nu are careva pretenții materiale și morale

față de inculpat, iar cel din urmă a manifestat un comportament decent pe tot

parcursului judecării cauzei, prezentându-se la toate ședințele de judecată.

Astfel, titularul recursului consideră că: comiterea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave, recunoașterea vinovăției, personalitatea inculpatului

care anterior nu a fost tras la răspundere penală, caracteristica satisfăcătoare la locul

de trai, precum și că ultimul nu este la evidența medicului narcolog, iar partea

vătămată nu are careva pretenții față de acesta, fiind de acord cu sentința pronunțată

4

pe caz – sânt suficiente pentru ca instanța de judecată să ajungă la convingerea că o

pedeapsă penală este o măsură mult prea aspră pentru Guzun Grigore.

ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și menținerea sentinței în privința lui Guzun Grigore, pentru considerentele

de drept și de fapt expuse în contextul ce urmează.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărîrii atacate și

menținerea sentinței, cînd apelul a fost greșit admis. Tot aici, urmează a fi reiterate și

stipulările din art. 434 Cod de procedură penală, unde este indicat că, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate de către instanța de apel.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Din textul recursului ordinar de pe rol, Colegiul penal lărgit constată că

recurenta nu este de acord cu soluția instanței de apel privind tragerea la răspundere

penală a inculpatului, atunci când sânt întrunite toate condițiile pentru a înceta

procesul penal, cu tragerea la răspundere contravențională a celui din urmă.

Verificând alegațiile recurentei, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit

conchide că, la caz, instanța de apel a adoptat o soluție pripită privind condamnarea

inculpatului Guzun Grigore în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea

unei pedepse penale pentru fapta comisă.

Pentru a statua acestea, instanța de recurs a rezultat din următoarele

raționamente.

Potrivit prevederilor art. 55 Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima

oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală

și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a

reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

Din materialele cauzei, se reține că inculpatul Guzun Grigore a comis o

5

infracțiune mai puțin gravă, potrivit prescripțiilor art. 16 alin. (3) Cod penal; a

recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală și a achitat prejudiciul material cauzat părții vătămate.

În prezența acestor circumstanțe ale cauzei se atestă întrunirea cumulativă a

condițiilor stipulate de legiuitor la art. 55 Cod penal, iar prima instanță just a decis să

aplice prevederile vizate la speța dată.

Or, înlocuirea răspunderii penale se dispune, în condițiile legii, pentru

infracțiunea săvârșită cu o altă formă de răspundere, care atrage o sancțiune cu

caracter contravențional, reflectându-se preocuparea legiuitorului de a institui și alte

măsuri legale decât cele penale pentru corectarea celor care au săvârșit infracțiuni de

un grad prejudiciabil redus.

Subsidiar, Colegiul penal notează că individualizarea pedepsei constituie un

mecanism, prin intermediul căruia se desfășoară în mod concret operațiunea de

adaptare la nivel legal a mărimii și categoriei sancțiunii, formate în baza intimei

convingeri a instanței de judecată, la fiecare caz în parte, avându-se în vedere

persoana inculpatului, periculozitatea și aptitudinea lui de a se îndrepta sub

influența sancțiunii stabilite, în așa fel încât aceasta să poată îndeplini cu maximă

eficiență scopul de prevenire și corijare a persoanei.

Făcând referire la cele consemnate mai sus, instanța de recurs este solidară și

cu sancțiunea stabilită lui Guzun Grigore din rândul celor propuse la alin. (2) art. 55

Cod penal, or la individualizarea acesteia, prima instanță întemeiat a reținut că

inculpatul nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog, anterior nu a fost

judecat și se caracterizează pozitiv la locul de trai.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, sancțiunea contravențională sub

formă de amendă în mărime de 100 unități convenționale stabilită lui Guzun Grigore

este legal individualizată, proporțională faptei comise și în limitele stabilite de art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Totodată, opozabil concluziilor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel greșit a admis apelul acuzatorului de stat, stabilind inculpatului o

pedeapsă mai aspră, în raport cu fapta comisă, personalitatea acestuia și

circumstanțele cauzei, iar argumentele invocate de avocatul Covaliov Natalia în

recursul ordinar sânt apreciate ca fiind întemeiate, împrejurare ce impune soluția de

admitere a recursului vizat, cu casarea totală a deciziei contestate și menținerea

sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

6

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Covaliov Natalia în numele

inculpatului Guzun Grigore, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 iunie 2020, în cauza penală privindu-l pe Guzun Grigore XXXXX, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 25 aprilie 2019, prin

care a fost încetat procesul penal în privința lui Guzun Grigore intentat în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală și tragerea la

răspundere contravențională, fiindu-i stabilită o sancțiune contravențională sub

formă de amendă în mărime de 100 (una sută) unități convenționale, echivalentul a

5 000 (cinci mii) lei.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 aprilie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

7