1ra-1339/2021 — Art. 151 alin. 2 lit. D CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 151 alin. 2 lit. D CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1339/2021 — Art. 151 alin. 2 lit. D CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1339/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 iulie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Mariana Pitic,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Vlas Elena în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe
Cibota Grigore XXXXX, născut la XXXXX, originar
și domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
instanța de fond: 15.08.2018-20.11.2018;
instanța de apel: 15.12.2018-04.12.2019;
instanța de recurs: 20.02.2020-26.05.2020;
instanța de apel: 07.08.2020-13.03.2021;
instanța de recurs: 28.04.2021-28.07.2021.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20 noiembrie 2019, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost
încetat procesul penal de acuzare lui Cibota Grigore XXXXX în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art. 275 pct. 9), 332
alin. (1) Cod de procedură penală, adică din motivul existenței altor circumstanțe
prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea
penală.
A fost recunoscut vinovat Cibota Grigore XXXXX în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
S-a admis acțiune civilă și s-a încasat de la Cibota Grigore în beneficiul lui
Spijavco Ion prejudiciul material în mărime de 112251,45 lei.
S-a încasat de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului cheltuieli
judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă totală de 20943 lei.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, prin ordonanța de
punere sub învinuire și rechizitoriu Cibota G. este învinuit că, la data de 13.01.2013,
1
aproximativ la orele 02.17, aflându-se pe strada N. Iorga mun.Bălți, fiind în stare de
ebrietate alcoolică, în nemijlocita apropiere a intrării în centrul comercial „PLAZA”,
adică într-un loc public, împreună cu cunoscuții săi, Manoli S.V., Cebotari V.V. și
persoanele nestabilite, în urma unui conflict cu Niculcea S.A., Oboroc G.A., Ganjea
O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V., Spijavca L.I., încălcând grosolan ordinea publică,
exprimată prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate,
printr-o comportare batjocoritoare față de cei prezenți și prin înjosirea onoarei și
demnității lor, manifestând o obrăznicie deosebită, adresându-se față de Niculcea
S.A., Oboroc G.A., Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V. și Spijavca L.I. cu
cuvinte necenzurate, și în timpul când Manoli S.V se certa cu Ceastcovschi E.A., iar
apoi l-a împins pe ultimul, iar Spijavca L.I. i-a aplicat lui o lovitură cu pumnul în
regiunea feței, după care între ei toți a început o altercație, care s-a transformat în
bătaie, în timpul căreia el împreună cu Manoli S.V, aplicând violența asupra
persoanelor, și anume au început a aplica lovituri cu pumnii lui Niculcea S.A., Oboroc
G.A., Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Spijavca I.I., astfel cauzându-i lui Ganjea O.S.,
conform raportului de expertiză medico-legală nr.56 D din 20.02.2013, leziuni
corporale ușoare, după care Niculcea S.A. și Oboroc G.A., au fugit de la locul
altercației. După aceasta, el împreună cu Manoli S.V., urmărindu-l pe Spijavca I.I.,
care deasemenea a fugit, l-au ajuns și l-au tăbărât jos la pământ. Apoi, peste
aproximativ 2 minute, în timp ce el se afla vis-a- vis de intrarea în centrul comercial
„PLAZA”, unde își continua acțiunile sale infracționale, prin înjosirea onoarei și
demnității personalității, exprimate prin adresarea cu cuvinte necenzurate în adresa
lui Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V., exprimându-se în adresa lui Lisnic
A.V. cu cuvinte de amenințarea referitor la aplicarea unei asemenea violențe,
folosindu-se de faptul că, se aflau în superioritate numerică față de Spijavca I.I., căruia
încercau să-i aplice lovituri cu pumnii, continuând să se exprime în adresa lui cu
cuvinte necenzurate, căruia îi înjoseau onoarea și demnitatea, timp în care ultimul
încerca să se apere, Cebotari V.V. s-a apropiat de Spijavca I.I. și folosindu-se de faptul
că, ultimul era cu spatele și nu l-a văzut, i-a aplicat o lovitură cu o bită de lemn pe care
o avea în mîini, în regiunea cefii, de la care Spijavca I.I. a căzut jos la pământ, iar el
împreună cu Manoli S.V. s-au apropiat de Spijavca L.I. și i-au aplicat câteva lovituri cu
picioarele peste corp. Apoi, el, urmărindu-l pe Cebotari V.V. și fiind împreună cu
Manoli S.V., având aceiași intenție unică, un singur scop, s-au deplasat spre
automobil model „Hyundai Lantra” de culoare roșie cu n/î BL CS 639, ce aparține lui
Niculcea S.A., care era parcat la parcarea auto de lângă centrul comercial „PLAZA”, la
volanul căruia se afla cet.Oboroc G.G., unde s-au apropiat de acel automobil, după
care urmându-l pe Cebotari V.V., în timp ce ultimul aplica lovituri cu bita de lemn
asupra parbrizului din față și caroseria acelui automobil, iar Manoli S.V. a smuls și a
2
deteriorat ușa din partea dreaptă din fața a automobilului dat, și a aplicat lovituri cu
pumnul și cu picioarele, iar el în acel timp a aplicat multiple lovituri cu piciorul peste
caroseria acelui automobil, deteriorând acel automobil și pricinuindu-i părții
vătămate Niculcea S.A un prejudiciu material în proporții considerabile, care conform
raportului de expertiză merceologică nr.0324998 din 01.02.2013 constituie suma de
10539,45 lei. Mai apoi, tot el, continuându-și acțiunile sale infracționale, împreună cu
cet.Manoli S.V. l-au scos pe Oboroc G.A. din automobilul dat, și l-au trântit jos la
pământ și i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele și pumnii în regiunea feții,
pricinuindu-i părții vătămate Oboroc G.A., conform raportului de expertiză medico-
legală nr.26 D din 28.01.2013, vătămări corporale ușoare.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cibota Grigore XXXXX este învinuit în
comiterea infracțiunei prevăzută de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - huliganism, adică
acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și
acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,
săvârșite de două sau mai multe persoane.
Instanța de fond la fel a reținut, că tot Cibota Grigore XXXXX la data de
13.01.2013, aproximativ la orele 02.25, aflându-se pe strada N.Iorga mun.Bălți, în
nemijlocita apropiere a intrării în centrul comercial „PLAZA”, împreună cu prietenul
său Manoli Stanislav Victor, în rezultatul relațiilor ostile apărute între dânșii și
Spijavca Ivan Ivan, având intenția comună de a-i aplica ultimului leziuni corporale,
urmărindu-l pe Spijavca I.I., când ultimul a încercat să fugă și să se ascundă de dânșii,
și folosindu- se de faptul că Spijavca I.I. a alunecat și a căzut jos, s-a apropiat de locul
unde Spijavca se afla la pământ, și în timpul când Manoli S.V. apucându-l pe Spijavca
I.I. de cap, l-a lovit cu capul de pământ de 24 ori, apoi tot Manoli S.V. i-a aplicat lui
Spijavca două lovituri cu pumnul în regiunea capului și două lovituri cu piciorul în
regiunea capului, și în timp ce Manoli S.V. l-a lovit pe Spijavca I.I. cu capul de pământ
de 3 ori, după ce s-a apropiat de Spijavca I.I. și i-a aplicat o lovitură cu piciorul în
regiunea feții, după care Manoli S.V. i-a mai aplicat lui Spijavca I.I. o lovitură cu
piciorul în regiunea capului, astfel pricinuindu-i cet.Spijavca Ivan Ivan conform
raportului de expertiză medico-legală nr.148 din 09.08.2013 leziuni corporale, ce se
califică ca vătămare corporală gravă.
Astfel, Cibota Grigore a săvârșit infracțiunea, prevăzută de art.151 alin.(2) lit.d)
Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este
periculoasă pentru viața și care a provocat pierderea vederii, însoțită de pierderea
stabilă a o treime din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe
persoane.
3
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Duca Denis în numele
inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă și în latura
penală privind individualizarea pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță în privința lui Cibota Grigore prin
care: acțiunea civilă de admis în principiu, iar pedeapsa stabilită sub formă de
închisoare de suspendat în temeiul art. 90 Cod penal, sau suspendat parțial în temeiul
art. 901 Cod penal.
În motivarea apelului a indicat că, în partea admiterii acțiunii civile, instanța nu
a intrat în esența acțiunii civile și contrar prevederilor legale a admis acțiunea civilă,
într-un cuantum mai mare decât cel solicitat însăși în acțiunea depusă la materialele
cauzei. În acțiunea civilă depusă se solicită încasarea de la Cibota Grigore prejudiciul
material în valoare de 25812 lei, moral de 70000 lei, cheltuieli judiciare de 5000 lei, îar
în total suma de 100812 lei, însă într-un mod eronat, depășindu-și atribuțiile instanța
de judecată a încasat de la Cibota Grigore 112251,45 lei.
La fel, a menționat că, partea civilă, deși a fost citată legal, în ședința de judecată
nu s-a prezentat, drept urmare nu a prezentat nici înscrisurile ce dovedesc mărimea
prejudiciului material, la dosar nu este anexată nici măcar o chitanță ce să dovedească
o parte din prejudiciul material solicitat.
Totodată, partea civilă a solicitat și încasarea prejudiciul moral, instanța de
judecată însă prin admiterea acțiunii civile, a indicat că se încaseasă prejudiciul
material în mărime de 112251,45 lei deși în valoarea prejudiciului material solicitat
este de 25812 lei iar valoarea întregii acțiuni civile, la fel este mai mică decât cea
încasată de instanța de judecată.
În partea individualizării pedepsei penale, apărătorul a indicat că, instanța de
judecată nu a dat deplină eficiență atât normelor penale cât și a practicii unitare ce
ține de individualizarea pedepsei penale, or aceasta a lăsat în umbră solicitarea părții
apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, adică suspendarea
condiționată a executării pedepsei, sau aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal,
suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, a
fost admis apelul declarat, fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Spijavca Ivan și
încasat de la inculpatul Cibota Grigore în folosul lui Spijavca Ivan prejudiciul material
în mărime de 25812 lei, prejudiciul moral în mărime de 70000 lei și cheltuieli judiciare
în mărime de 5000 lei, în total în mărime de 100812 lei.
4
A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul
Cibota Grigore în beneficiul statului a cheltuielile judiciare suportate pentru
procedura de extrădare în sumă de 20943 lei.
S-a dispus admiterea cererii inculpatului Cibota Grigore cu privire la reducerea
termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind
condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, fiind redusă din pedeapsa numită, prin sentința
Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20.11.2018, lui Cibota Grigore de 3 ani 6 luni
închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, arestarea
preventivă, pe termen de 117 zile, conform prevederilor art.385 alin.(5) Cod de
procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv
și reduce pedeapsa închisorii cu 234 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru
termenul rămas.
În rest, au fost menținute dispozițiile instanței de fond.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, judecând cauza
penală în privința lui Cibota Grigore, instanța de fond a respectat normele procesuale,
a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a
dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele
incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Cibota
Grigore conform art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal, totodată cu încetarea procesului
penal pe art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art.275 pct.9), 332 alin.(1)
Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute de lege
care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală, care de altfel
nici nu se atacă.
Soluția instanței de fond se bazează pe probele administrate în faza de urmărire
penală prin care a fost constatată vinovăția inculpatului Cibota Grigore de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal sub formă de vătămarea
intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viața și care a
provocat pierderea vederii, însoțită de pierderea stabilă a o treime din capacitatea de
muncă, săvârșită de două persoane.
Totodată, instanța de apel a reținut, că instanța de fond la stabilirea pedepsei în
privința lui Cibota Grigore a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare
a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, criteriilor generale de
individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de
circumstanțele reale și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă
sub formă de căința sinceră și de circumstanța agravantă sub formă de comiterea
5
infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică. Instanța de fond a ținut
cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, calificate ca infracțiune gravă, de persoana
inculpatului, care anterior a fost condamnat în Federația Rusă, unde a ispășit
pedeapsa integral, s-a eschivat de a se prezenta la organul de urmărire penală, s-a căit
de cele comise, nu este încadrat în câmpul muncii.
Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale ce urmează a fi
aplicată față de inculpatul Cibota Grigore, instanța de fond a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite de inculpat, care se atribuie la categoria celor grave, concluzie
care rezultă din interpretarea sistemică a prevederilor art.151 alin. (2) lit.d) Cod penal
și art.16 Cod penal, de persoana celui vinovat, care a manifestat căința sinceră față de
cele comise, de faptul că nu a recuperat prejudicial cauzat părții vătămate.
În aspectul dat, ținând cont de solicitarea avocatului privind aplicarea unei
pedepse cu aplicarea prevederilor ar.90 sau 901 Cod penal, instanța de apel a
considerat că temei de aplicare a prevederilor enunțate nu s-au stabilit, astfel că
argumentele în latura dată se resping.
La fel, în latura solicitării procurorului privind încasarea de la inculpatul Cibota
Grigore în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în vederea
extradării ultimului din Federația Rusă în Republica Moldova în mărime de 20943 lei,
solicitare admisă de instanța de fond, instanța de apel a considerat necesară casarea
sentinței, cu respingerea solicitării respective ca fiind neîntemeiată, în aspectul dat
sentința instanței de fond fiind neargumentată și neîntemeiată.
În aspectul dat, instanța de apel a considerat vădit nefondată și declarativă
solicitarea procurorului în partea ce ține încasarea cheltuielilor judiciare pentru
extradare de la inculpat.
Instanța de apel a considerat că, cheltuielile suportate pentru extrădarea unei
persoane urmează a fi puse în sarcina statului, și nu a inculpatului după cum a
hotărât instanța de fond, cheltuielile suportate pentru extrădarea inculpatului nefiind
raportate la categoria cheltuielilor judiciare imputabile persoanei extrădabile, ci
urmează a fi acoperite de către stat, astfel că în latura dată sentința instanței de fond
se casează, cu adoptarea unei hotărâri prin care se respinge solicitarea procurorului
de încasare a cheltuielilor pentru extradarea inculpatului ca neîntemeiată.
Instanța de apel a respins ca declarative și afirmațiile invocate de avocat, că
instanța de judecată nu a argumentat nici într-un fel solicitarea părții apărării privind
aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării
pedepsei, sau aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, suspendarea parțială a
executării pedepsei cu închisoarea.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care
invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat
6
casarea parțială a acesteia, în latura cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării în
contul statului de la ultimul a cheltuielilor de judecată în sumă de 20943 lei.
În susținerea celor solicitate, recurentul a indicat că, stabilindu-se vinovăția
inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, acestuia îi revine obligația de a plăti
statului toate cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi penale, cu asigurarea
prezenței ultimului în fața organelor de drept pentru a fi supus răspunderii penale și
până la punerea în executare a hotărârii de condamnare.
Astfel, a menționat că, instanța de apel dispunând casarea parțială a sentinței în
latura cheltuielilor judiciare cu dispunerea respingerii solicitării procurorului privind
încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 20943 lei, nu a ținut cont în deplină
măsură de prevederile legislației procesual-penale, adoptând o soluție pripită care nu
poate fi menținută și urmează a fi casată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 mai
2021, a fost casată parțial decizia, în partea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea
rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a indicat că, extrădarea
inculpatului Cibota Grigore a fost necesară pentru buna desfășurarea a urmăririi
penale și examinării cauzei în instanțele de judecată, astfel cu toate că, aceste cheltuieli
au fost avansate de către stat, aceasta nu-l absolvă automat pe inculpat de la achitarea
acestora, or după pronunțarea unei hotărâri de condamnare, instanța de judecată
poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.
Deci, acțiunea de extrădare a inculpatului constituie o acțiune procesuală în
cauza penală, care este reglementată de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură
penală.
Totodată, s-a reținut că, instanța de apel eronat a constatat, că ”legislația, inclusiv
procesual penală, nu prevede încasarea de la inculpat a cheltuielilor ce țin de extradarea
persoanei, iar asistența juridică internațională în materie penală nu cade sub imperiul
cheltuielilor judiciare”, interpretând greșit prevederile articolului 535 Cod de
procedură penală, art. 24 din Convenția europeană de extrădare și art. 11 din Legea
nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală,
or aceste norme reglementează suportarea cheltuielilor de extradare la momentul
efectuării acesteia, între părțile (statele) implicate în procedura extrădării, dar
nicidecum procedura recuperării cheltuielilor suportate de către stat, după
condamnarea persoanei, situație reglementată de prevederile art. 227-229 Cod de
procedură penală, care stipulează cazurile în care instanța de judecată poate obliga
condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, fiind stabilite exhaustiv și excepțiile
7
de neîncasare a cheltuielilor de la condamnat, iar cheltuielile de extrădare nu se
regăsesc printre excepții.
Reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea soluției
adoptate, instanța de recurs a constatat că, aceasta dispunând casarea parțială a
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care a respins solicitarea procurorului, privind încasarea de la inculpat
în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată suportate pentru procedura de
extrădare în sumă de 20943 lei, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile
legislației procesual penale, adoptând o soluție lipsită de o argumentare temeinică.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021, a fost
respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără modificări a dispozițiilor
sentinței din 20 noiembrie 2018 privind încasarea de la Cibota Grigore în beneficiul
statului a cheltuielilor judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă
totală de 20943 lei.
În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza penală
în privința lui Cibota Grigore instanța de fond a respectat normele procesuale, a
verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat
probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele
incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Cibota
Grigore conform art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal, totodată cu încetarea procesului
penal pe art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art.275 p.9), 332 al.(1)
Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute de lege
care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală, problemele
respective fiind soluționate prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din
04.12.2019 și care au fost menținute prin Decizia CSJ din 26.05.2020.
La fel, s-a conchis că, instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui
Cibota Grigore a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei
consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, criteriilor generale de individualizare a
pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de circumstanțele reale
și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă sub formă de căința
sinceră și de circumstanța agravantă sub formă de comiterea infracțiunii de către o
persoană în stare de ebrietate alcoolică.
Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul Cibota
Grigore în beneficiul statului a cheltuielile judiciare suportate de către stat în vederea
extrădării ultimului din Federația Rusă în Republica Moldova în mărime de 20943 lei,
solicitare admisă de instanța de fond, instanța de apel a considerat-o ca fiind legală,
8
dat fiind faptul că instanța de fond corect a stabilit și a încasat de la inculpatul Cibota
Grigore în beneficiul statului cheltuieli judiciare suportate pentru procedura de
extrădare în sumă totală de 20943 lei .
Astfel, instanța de apel a menționat că, potrivit certificatului eliberat de către
Direcția finanțe al MAI și a anexelor acestuia (Vol.II,f.d.216-221) a fost confirmat faptul
că la data de 27.07.2018 din Federația Rusă în Republica Moldova a fost extrădat
Cibota Grigore pentru tragere la răspundere penală. Cheltuielile pentru procedura de
extrădare au fost suportate din contul bugetului dc stat și constituie 20943,49 lei.
Drept urmare, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărătorului
precum , că ,,legislația, inclusiv procesual penală, nu prevede încasarea de la inculpat a
cheltuielilor ce țin de extrădarea persoanei iar asistența juridică internațională în materie
penală nu cade sub imperiul cheltuielilor judiciare", fiind interpretate greșit prevederile
articolului 535 Cod de procedură penală, art. 24 din Convenția europeană de
extrădare și art. 11 din Legea / nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică
internațională în materie penală.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Vlas
Elena în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași
instanță de apel în alt complet de judecată.
În motivarea celor solicitate, recurentul susține că instanța de apel eronat a
dispus menținerea sentinței în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor judiciare
suportate pentru procedura de extrădare, or legislația procesual penală nu prevede o
astfel de procedură, mai mult decât atât, asistența juridică internațională în materie
penală nu cade sub incidența cheltuielilor de judecată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza
materialului din dosarul cauzei și ținînd cont de opinia procurorului expusă în
referință, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil
din următoarele considerente.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de
apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de
apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în
raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
9
Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în
art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.
Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temeiuri de casare a deciziei
instanței de apel pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar.
Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat
de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.
Autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a a dispus menținerea
sentinței în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă totală de
20943, suportate pentru procedura de extrădare.
Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii legate de cheltuielile
judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect
ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct.
2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța
de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile
judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se
plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, instanța de
apel just, argumentat și în limitele competenței legale statuând că, în speță,
respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
De asemenea, Colegiul penal ține să remarce că, pornind de la relevanțele art.
229 alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), instanța de judecată poate obliga
condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata
cheltuielilor judiciare, total sau parțial condamnatul, eroarea gravă de fapt nu
reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în
conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor
administrate.
10
Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă
apreciere probelor din dosar.
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vlas Elena în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie
2021, în cauza penală privindu-l pe Cibota Grigore XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 octombrie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Mariana Pitic
11