1ra-1339/2021 — Art. 151 alin. 2 lit. D CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20 noiembrie 2019, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost încetat procesul penal de acuzare lui Cibota Grigore XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art. 275 pct. 9), 332 alin. (1) Cod de procedură penală, adică din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală. A fost recunoscut vinovat Cibota Grigore XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 3 ani 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis acțiune civilă și s-a încasat de la Cibota Grigore în beneficiul lui Spijavco Ion prejudiciul material în mărime de 112251,45 lei. S-a încasat de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului cheltuieli judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă totală de 20943 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, prin ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu Cibota G. este învinuit că, la data de 13.01.2013, 1 aproximativ la orele 02.17, aflându-se pe strada N. Iorga mun.Bălți, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în nemijlocita apropiere a intrării în centrul comercial „PLAZA”, adică într-un loc public, împreună cu cunoscuții săi, Manoli S.V., Cebotari V.V. și persoanele nestabilite, în urma unui conflict cu Niculcea S.A., Oboroc G.A., Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V., Spijavca L.I., încălcând grosolan ordinea publică, exprimată prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate, printr-o comportare batjocoritoare față de cei prezenți și prin înjosirea onoarei și demnității lor, manifestând o obrăznicie deosebită, adresându-se față de Niculcea S.A., Oboroc G.A., Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V. și Spijavca L.I. cu cuvinte necenzurate, și în timpul când Manoli S.V se certa cu Ceastcovschi E.A., iar apoi l-a împins pe ultimul, iar Spijavca L.I. i-a aplicat lui o lovitură cu pumnul în regiunea feței, după care între ei toți a început o altercație, care s-a transformat în bătaie, în timpul căreia el împreună cu Manoli S.V, aplicând violența asupra persoanelor, și anume au început a aplica lovituri cu pumnii lui Niculcea S.A., Oboroc G.A., Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Spijavca I.I., astfel cauzându-i lui Ganjea O.S., conform raportului de expertiză medico-legală nr.56 D din 20.02.2013, leziuni corporale ușoare, după care Niculcea S.A. și Oboroc G.A., au fugit de la locul altercației. După aceasta, el împreună cu Manoli S.V., urmărindu-l pe Spijavca I.I., care deasemenea a fugit, l-au ajuns și l-au tăbărât jos la pământ. Apoi, peste aproximativ 2 minute, în timp ce el se afla vis-a- vis de intrarea în centrul comercial „PLAZA”, unde își continua acțiunile sale infracționale, prin înjosirea onoarei și demnității personalității, exprimate prin adresarea cu cuvinte necenzurate în adresa lui Ganjea O.S., Ceastcovschi E.A., Lisnic A.V., exprimându-se în adresa lui Lisnic A.V. cu cuvinte de amenințarea referitor la aplicarea unei asemenea violențe, folosindu-se de faptul că, se aflau în superioritate numerică față de Spijavca I.I., căruia încercau să-i aplice lovituri cu pumnii, continuând să se exprime în adresa lui cu cuvinte necenzurate, căruia îi înjoseau onoarea și demnitatea, timp în care ultimul încerca să se apere, Cebotari V.V. s-a apropiat de Spijavca I.I. și folosindu-se de faptul că, ultimul era cu spatele și nu l-a văzut, i-a aplicat o lovitură cu o bită de lemn pe care o avea în mîini, în regiunea cefii, de la care Spijavca I.I. a căzut jos la pământ, iar el împreună cu Manoli S.V. s-au apropiat de Spijavca L.I. și i-au aplicat câteva lovituri cu picioarele peste corp. Apoi, el, urmărindu-l pe Cebotari V.V. și fiind împreună cu Manoli S.V., având aceiași intenție unică, un singur scop, s-au deplasat spre automobil model „Hyundai Lantra” de culoare roșie cu n/î BL CS 639, ce aparține lui Niculcea S.A., care era parcat la parcarea auto de lângă centrul comercial „PLAZA”, la volanul căruia se afla cet.Oboroc G.G., unde s-au apropiat de acel automobil, după care urmându-l pe Cebotari V.V., în timp ce ultimul aplica lovituri cu bita de lemn asupra parbrizului din față și caroseria acelui automobil, iar Manoli S.V. a smuls și a 2 deteriorat ușa din partea dreaptă din fața a automobilului dat, și a aplicat lovituri cu pumnul și cu picioarele, iar el în acel timp a aplicat multiple lovituri cu piciorul peste caroseria acelui automobil, deteriorând acel automobil și pricinuindu-i părții vătămate Niculcea S.A un prejudiciu material în proporții considerabile, care conform raportului de expertiză merceologică nr.0324998 din 01.02.2013 constituie suma de 10539,45 lei. Mai apoi, tot el, continuându-și acțiunile sale infracționale, împreună cu cet.Manoli S.V. l-au scos pe Oboroc G.A. din automobilul dat, și l-au trântit jos la pământ și i-au aplicat multiple lovituri cu picioarele și pumnii în regiunea feții, pricinuindu-i părții vătămate Oboroc G.A., conform raportului de expertiză medico- legală nr.26 D din 28.01.2013, vătămări corporale ușoare. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Cibota Grigore XXXXX este învinuit în comiterea infracțiunei prevăzută de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - huliganism, adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două sau mai multe persoane. Instanța de fond la fel a reținut, că tot Cibota Grigore XXXXX la data de 13.01.2013, aproximativ la orele 02.25, aflându-se pe strada N.Iorga mun.Bălți, în nemijlocita apropiere a intrării în centrul comercial „PLAZA”, împreună cu prietenul său Manoli Stanislav Victor, în rezultatul relațiilor ostile apărute între dânșii și Spijavca Ivan Ivan, având intenția comună de a-i aplica ultimului leziuni corporale, urmărindu-l pe Spijavca I.I., când ultimul a încercat să fugă și să se ascundă de dânșii, și folosindu- se de faptul că Spijavca I.I. a alunecat și a căzut jos, s-a apropiat de locul unde Spijavca se afla la pământ, și în timpul când Manoli S.V. apucându-l pe Spijavca I.I. de cap, l-a lovit cu capul de pământ de 24 ori, apoi tot Manoli S.V. i-a aplicat lui Spijavca două lovituri cu pumnul în regiunea capului și două lovituri cu piciorul în regiunea capului, și în timp ce Manoli S.V. l-a lovit pe Spijavca I.I. cu capul de pământ de 3 ori, după ce s-a apropiat de Spijavca I.I. și i-a aplicat o lovitură cu piciorul în regiunea feții, după care Manoli S.V. i-a mai aplicat lui Spijavca I.I. o lovitură cu piciorul în regiunea capului, astfel pricinuindu-i cet.Spijavca Ivan Ivan conform raportului de expertiză medico-legală nr.148 din 09.08.2013 leziuni corporale, ce se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, Cibota Grigore a săvârșit infracțiunea, prevăzută de art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viața și care a provocat pierderea vederii, însoțită de pierderea stabilă a o treime din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane. 3

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Duca Denis în numele inculpatului, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă și în latura penală privind individualizarea pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță în privința lui Cibota Grigore prin care: acțiunea civilă de admis în principiu, iar pedeapsa stabilită sub formă de închisoare de suspendat în temeiul art. 90 Cod penal, sau suspendat parțial în temeiul art. 901 Cod penal. În motivarea apelului a indicat că, în partea admiterii acțiunii civile, instanța nu a intrat în esența acțiunii civile și contrar prevederilor legale a admis acțiunea civilă, într-un cuantum mai mare decât cel solicitat însăși în acțiunea depusă la materialele cauzei. În acțiunea civilă depusă se solicită încasarea de la Cibota Grigore prejudiciul material în valoare de 25812 lei, moral de 70000 lei, cheltuieli judiciare de 5000 lei, îar în total suma de 100812 lei, însă într-un mod eronat, depășindu-și atribuțiile instanța de judecată a încasat de la Cibota Grigore 112251,45 lei. La fel, a menționat că, partea civilă, deși a fost citată legal, în ședința de judecată nu s-a prezentat, drept urmare nu a prezentat nici înscrisurile ce dovedesc mărimea prejudiciului material, la dosar nu este anexată nici măcar o chitanță ce să dovedească o parte din prejudiciul material solicitat. Totodată, partea civilă a solicitat și încasarea prejudiciul moral, instanța de judecată însă prin admiterea acțiunii civile, a indicat că se încaseasă prejudiciul material în mărime de 112251,45 lei deși în valoarea prejudiciului material solicitat este de 25812 lei iar valoarea întregii acțiuni civile, la fel este mai mică decât cea încasată de instanța de judecată. În partea individualizării pedepsei penale, apărătorul a indicat că, instanța de judecată nu a dat deplină eficiență atât normelor penale cât și a practicii unitare ce ține de individualizarea pedepsei penale, or aceasta a lăsat în umbră solicitarea părții apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei, sau aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2019, a fost admis apelul declarat, fiind casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Spijavca Ivan și încasat de la inculpatul Cibota Grigore în folosul lui Spijavca Ivan prejudiciul material în mărime de 25812 lei, prejudiciul moral în mărime de 70000 lei și cheltuieli judiciare în mărime de 5000 lei, în total în mărime de 100812 lei. 4 A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului a cheltuielile judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă de 20943 lei. S-a dispus admiterea cererii inculpatului Cibota Grigore cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind redusă din pedeapsa numită, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 20.11.2018, lui Cibota Grigore de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, arestarea preventivă, pe termen de 117 zile, conform prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și reduce pedeapsa închisorii cu 234 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. În rest, au fost menținute dispozițiile instanței de fond. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, judecând cauza penală în privința lui Cibota Grigore, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Cibota Grigore conform art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal, totodată cu încetarea procesului penal pe art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art.275 pct.9), 332 alin.(1) Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală, care de altfel nici nu se atacă. Soluția instanței de fond se bazează pe probele administrate în faza de urmărire penală prin care a fost constatată vinovăția inculpatului Cibota Grigore de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal sub formă de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, care este periculoasă pentru viața și care a provocat pierderea vederii, însoțită de pierderea stabilă a o treime din capacitatea de muncă, săvârșită de două persoane. Totodată, instanța de apel a reținut, că instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui Cibota Grigore a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de circumstanțele reale și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă sub formă de căința sinceră și de circumstanța agravantă sub formă de comiterea 5 infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică. Instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, calificate ca infracțiune gravă, de persoana inculpatului, care anterior a fost condamnat în Federația Rusă, unde a ispășit pedeapsa integral, s-a eschivat de a se prezenta la organul de urmărire penală, s-a căit de cele comise, nu este încadrat în câmpul muncii. Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale ce urmează a fi aplicată față de inculpatul Cibota Grigore, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, care se atribuie la categoria celor grave, concluzie care rezultă din interpretarea sistemică a prevederilor art.151 alin. (2) lit.d) Cod penal și art.16 Cod penal, de persoana celui vinovat, care a manifestat căința sinceră față de cele comise, de faptul că nu a recuperat prejudicial cauzat părții vătămate. În aspectul dat, ținând cont de solicitarea avocatului privind aplicarea unei pedepse cu aplicarea prevederilor ar.90 sau 901 Cod penal, instanța de apel a considerat că temei de aplicare a prevederilor enunțate nu s-au stabilit, astfel că argumentele în latura dată se resping. La fel, în latura solicitării procurorului privind încasarea de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate de către stat în vederea extradării ultimului din Federația Rusă în Republica Moldova în mărime de 20943 lei, solicitare admisă de instanța de fond, instanța de apel a considerat necesară casarea sentinței, cu respingerea solicitării respective ca fiind neîntemeiată, în aspectul dat sentința instanței de fond fiind neargumentată și neîntemeiată. În aspectul dat, instanța de apel a considerat vădit nefondată și declarativă solicitarea procurorului în partea ce ține încasarea cheltuielilor judiciare pentru extradare de la inculpat. Instanța de apel a considerat că, cheltuielile suportate pentru extrădarea unei persoane urmează a fi puse în sarcina statului, și nu a inculpatului după cum a hotărât instanța de fond, cheltuielile suportate pentru extrădarea inculpatului nefiind raportate la categoria cheltuielilor judiciare imputabile persoanei extrădabile, ci urmează a fi acoperite de către stat, astfel că în latura dată sentința instanței de fond se casează, cu adoptarea unei hotărâri prin care se respinge solicitarea procurorului de încasare a cheltuielilor pentru extradarea inculpatului ca neîntemeiată. Instanța de apel a respins ca declarative și afirmațiile invocate de avocat, că instanța de judecată nu a argumentat nici într-un fel solicitarea părții apărării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, adică suspendarea condiționată a executării pedepsei, sau aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoarea.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat 6 casarea parțială a acesteia, în latura cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării în contul statului de la ultimul a cheltuielilor de judecată în sumă de 20943 lei. În susținerea celor solicitate, recurentul a indicat că, stabilindu-se vinovăția inculpatului în săvârșirea unei infracțiuni, acestuia îi revine obligația de a plăti statului toate cheltuielile efectuate de la începerea urmăririi penale, cu asigurarea prezenței ultimului în fața organelor de drept pentru a fi supus răspunderii penale și până la punerea în executare a hotărârii de condamnare. Astfel, a menționat că, instanța de apel dispunând casarea parțială a sentinței în latura cheltuielilor judiciare cu dispunerea respingerii solicitării procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 20943 lei, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual-penale, adoptând o soluție pripită care nu poate fi menținută și urmează a fi casată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2021, a fost casată parțial decizia, în partea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a indicat că, extrădarea inculpatului Cibota Grigore a fost necesară pentru buna desfășurarea a urmăririi penale și examinării cauzei în instanțele de judecată, astfel cu toate că, aceste cheltuieli au fost avansate de către stat, aceasta nu-l absolvă automat pe inculpat de la achitarea acestora, or după pronunțarea unei hotărâri de condamnare, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Deci, acțiunea de extrădare a inculpatului constituie o acțiune procesuală în cauza penală, care este reglementată de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Totodată, s-a reținut că, instanța de apel eronat a constatat, că ”legislația, inclusiv procesual penală, nu prevede încasarea de la inculpat a cheltuielilor ce țin de extradarea persoanei, iar asistența juridică internațională în materie penală nu cade sub imperiul cheltuielilor judiciare”, interpretând greșit prevederile articolului 535 Cod de procedură penală, art. 24 din Convenția europeană de extrădare și art. 11 din Legea nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală, or aceste norme reglementează suportarea cheltuielilor de extradare la momentul efectuării acesteia, între părțile (statele) implicate în procedura extrădării, dar nicidecum procedura recuperării cheltuielilor suportate de către stat, după condamnarea persoanei, situație reglementată de prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală, care stipulează cazurile în care instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, fiind stabilite exhaustiv și excepțiile 7 de neîncasare a cheltuielilor de la condamnat, iar cheltuielile de extrădare nu se regăsesc printre excepții. Reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că, aceasta dispunând casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a respins solicitarea procurorului, privind încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată suportate pentru procedura de extrădare în sumă de 20943 lei, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale, adoptând o soluție lipsită de o argumentare temeinică.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără modificări a dispozițiilor sentinței din 20 noiembrie 2018 privind încasarea de la Cibota Grigore în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă totală de 20943 lei. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza penală în privința lui Cibota Grigore instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor inculpatului Cibota Grigore conform art.151 alin.(2) lit.d) Cod penal, totodată cu încetarea procesului penal pe art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în baza prevederilor art.275 p.9), 332 al.(1) Cod de procedură penală, din motivul existenței altor circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală, problemele respective fiind soluționate prin Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 04.12.2019 și care au fost menținute prin Decizia CSJ din 26.05.2020. La fel, s-a conchis că, instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința lui Cibota Grigore a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 Cod penal, precum și a ținut cont de circumstanțele reale și personale în privința inculpatului, de circumstanța atenuantă sub formă de căința sinceră și de circumstanța agravantă sub formă de comiterea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică. Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului a cheltuielile judiciare suportate de către stat în vederea extrădării ultimului din Federația Rusă în Republica Moldova în mărime de 20943 lei, solicitare admisă de instanța de fond, instanța de apel a considerat-o ca fiind legală, 8 dat fiind faptul că instanța de fond corect a stabilit și a încasat de la inculpatul Cibota Grigore în beneficiul statului cheltuieli judiciare suportate pentru procedura de extrădare în sumă totală de 20943 lei . Astfel, instanța de apel a menționat că, potrivit certificatului eliberat de către Direcția finanțe al MAI și a anexelor acestuia (Vol.II,f.d.216-221) a fost confirmat faptul că la data de 27.07.2018 din Federația Rusă în Republica Moldova a fost extrădat Cibota Grigore pentru tragere la răspundere penală. Cheltuielile pentru procedura de extrădare au fost suportate din contul bugetului dc stat și constituie 20943,49 lei. Drept urmare, instanța de apel a apreciat critic argumentele apărătorului precum , că ,,legislația, inclusiv procesual penală, nu prevede încasarea de la inculpat a cheltuielilor ce țin de extrădarea persoanei iar asistența juridică internațională în materie penală nu cade sub imperiul cheltuielilor judiciare", fiind interpretate greșit prevederile articolului 535 Cod de procedură penală, art. 24 din Convenția europeană de extrădare și art. 11 din Legea / nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea celor solicitate, recurentul susține că instanța de apel eronat a dispus menținerea sentinței în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor judiciare suportate pentru procedura de extrădare, or legislația procesual penală nu prevede o astfel de procedură, mai mult decât atât, asistența juridică internațională în materie penală nu cade sub incidența cheltuielilor de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosarul cauzei și ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. 9 Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. Autorul recursului consideră că, instanța de apel eronat a a dispus menținerea sentinței în partea încasării de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă totală de 20943, suportate pentru procedura de extrădare. Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii legate de cheltuielile judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1) și (3), 143 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, instanța de apel just, argumentat și în limitele competenței legale statuând că, în speță, respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului de stat. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). De asemenea, Colegiul penal ține să remarce că, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial condamnatul, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. 10 Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Cibota Grigore XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 octombrie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Mariana Pitic 11