1ra-1270/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-1270/2021 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1270/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Drăniceru Vasile în comun cu inculpatul, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

ȘEREMET Ion XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.03.2019– 19.10.2020;

Instanța de apel: 18.11.2020– 10.02.2021;

Instanța de recurs: 19.04.2021 – 02.06.2021.

c o n s t a t ă:

procesul penal de învinuire a lui Șeremet Ion în temeiul art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a fost încetat în legătură cu existența circumstanțelor care exclud sau

condiționează tragerea la răspundere penală.

Solicitarea procurorului de a incasa cheltuielile judiciare de la inculpat, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

învinuia de săvârșirea cu vinovăție a infracțiunii de confecționare și deținere a

documentelor oficiale false, adică de faptă prejudiciabilă prevăzută de legea penală

și pasibilă de pedeapsă penală, în următoarele circumstanțe.

În luna septembrie 2016, Șeremet Ion, urmărind scopul obținerii cărții de

identitate românești false, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu

intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, prin intermediul unui

anunț plasat la o stație de troleibuze, a făcut cunoștință cu o persoană neidentificată

de către organul de urmărire penală, care contra sumei de 800 euro, s-a angajat să-i

confecționeze actul solicitat.

În acest scop, în aceiași perioadă, acționând conform planului prestabilit, s-a

întâlnit cu persoana neidentificată, pe XXXXX, achitându-i prima tranșă în sumă de

400 euro, totodată transmițîndu-i datele sale de identitate și câteva fotografii cu

imaginea sa.

1

Ca rezultat al înțelegerii avute, în perioada lunii aprilie 2017, Șeremet Ion a

transmis persoanei neidentificate, a doua tranșă în sumă de 400 euro, în schimb

primind, o carte de identitate românească falsă, seria XXXXX, emisă de XXXXX,

valabilă până la XXXXX, pe care era imprimată fotografia acestuia, având numele

Șeremet Ion, domiciliul în XXXXX, pe care a deținut-o până la XXXXX, când a

fost depistată în portmoneul ultimului, la punctul de trecere a frontierei „Albița”, pe

sensul de intrare în Romania a persoanelor fizice.

Faptul falsificării fiind confirmat prin raportul de expertiză judiciară

nr.34/12/1-R- 4377 din 03.10.2018, potrivit căruia cartea de identitate cu seria

XXXXX, eliberată de XXXXX, pe numele Șeremet Ion, nu a fost confecționată la

întreprindere poligrafică specializată în confecționarea blanchetelor de documente și

nu corespundea blanchetelor tip eliberate de autoritățile României.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște vinovat pe

Șeremet Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 u.c.,

echivalentul a 30.000 lei și a încasa de la Șeremet Ion sub formă de cheltuieli

judiciare suma de 2100 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză nr.34//2/l-R-

4377 din data de 03.10.2018.

În motivarea apelului procurorul a invocat următoarele:

- instanța de judecată a reținut că, la materialele cauzei penale lipsește rezoluția

de preluare a urmăririi penale, emisă de Procurorul General, prin care ar fi fost

admisă cererea de preluare a urmăririi penale, care urma să cuprindă încadrarea

juridică a faptei conform Codului penal al RM și dispoziția de transmitere a

dosarului spre efectuare a urmăririi penale către organul competent, fapt care ducea

la nulitatea absolută a actelor procedurale adoptate de către organul de urmărire

penală, prin prisma prevederilor art. 251 Cod de procedură penală;

- acuzarea de stat considera neîntemeiate argumentele instanței de judecată, ori

procedura de preluare a urmăririi penale de la autoritățile României a fost efectuată

în strictă conformitate cu prevederile capitolului IX din Codul de procedură penală

și capitolul III din Legea nr.371 din 01.12.2006, cu privire la asistența juridică

internațională în materie penală;

- deși urmărirea penală era începută în cadrul cauzei penale nr. 346/P/2018,

intentată de autoritățile din România, Șeremet Ion nu a avut statut procesual similar

cu acel de bănuit sau învinuit prevăzut de Codul de procedură penală a Republicii

Moldova pe acea cauză penală, din care considerent la data de 30.07.2018,

procurorul-șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale a

RM a expediat prin scrisoare în adresa Procuraturii r-nul Rezina, materialele

parvenite de la autoritățile judiciare ale României, cu mențiunea privind examinarea

în ordinea art. 274 Cod de procedură penală;

2

- nu pot fi reținute argumentele instanței de judecată potrivit cărora se atestă

nulitatea absolută a actelor procedurale adoptate de către organul de urmărire

penală, pe cauza penală nr. 2018280235, potrivit prevederilor art. 251 Cod de

procedură penală, din motiv că au fost încălcate prevederile legale referitoare la

competența după materie și la sesizarea instanței;

- urmărirea penală în cauza penală a fost începută de Secția de urmărire penală

al IP Rezina, ulterior continuarea urmăririi penale conform competenței a fost

expediată către Secția de urmărire penală al IP Centru a DP a mun. Chișinău, ultima

fiind potrivit art. 257 și 266 Cod de procedură penală, competentă material în

vederea efectuării urmăririi penale în cazul comiterii infracțiunii prevăzute de art.

361 Cod penal;

- dacă și a fost încălcată competența după materie sau persoană de către

procuror, actul de sesizare a instanței este valabil și instanța este obligată să

examineze cauza în baza probelor administrate nemijlocit în fața judecații;

- respectivele mijloace de probă, chiar dacă și au fost colectate și fixate de un

organ de urmărire necompetent, pot fi administrate și verificate independent la etapa

judecații;

- instanța de judecată fără a se expune asupra condamnării sau achitării

inculpatului a încetat procesul penal de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală - existența altor circumstanțe care condiționează pornirea

urmăririi penale și tragerii la răspunderea penală.

2021, apelul procurorului a fost admis, s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia,

Șeremet Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod Penal și i s-a aplicat pedeapsa de 600 u.c., ceea ce

constituie 30.000 (treizeci mii) lei.

S-au încasat de la Șeremet Ion cheltuielile de judecată de 2100 lei, pentru

efectuarea expertizei judiciare. Corpul delict s-a dispus a fi nimicit, după rămânerea

deciziei definitive și irevocabile.

fond a reținut că, la materialele cauzei penale lipsea rezoluția de preluare a urmăririi

penale, emisă de Procurorul General, prin care ar fi fost admisă cererea de preluare a

urmăririi penale, care urma să cuprindă încadrarea juridică a faptei conform Codului

penal al RM și dispoziția de transmitere a dosarului spre efectuarea urmăririi penale

către organul competent, fapt care duce la nulitatea absolută a actelor procedurale

adoptate de către organul de urmărire penală, prin prisma prevederilor art. 251 Cod

de procedură penală.

În acest context, instanța de apel a considerat neîntemeiată aprecierea primei

instanțe, ori procedura de preluare a urmării penale de la autoritățile României a fost

efectuată în strictă conformitate cu prevederile capitolului IX Cod de procedură

3

penală și capitolul III din Legea nr.371 din 01.12.2006, cu privire la asistența

juridică internațională în materie penală.

Instanța de apel a reținut că, la data de 19 iunie 2018, de către autoritățile

României, a fost adresată către autoritățile judiciare din Republica Moldova, o

cerere prin care s-a solicitat transferul procedurii penale în Republica Moldova în

dosarul penal cu nr.346/P/2018, privind săvârșirea infracțiunii de complicitate de

fals material în înscrisuri oficiale, fapta prevăzută și pedepsită de art. 48, raportat la

art. 320, alin.(l) Cod penal al României.

În contextul Regulamentului aprobat prin ordinul Procurorului General al RM

nr. 44/7.1 din data de 28.09.2018, urmărirea penală în privința cetățenilor proprii, în

caz de acceptare a preluării urmării penale, va fi efectuată conform legislației

procesual - penale naționale. Secția de asistență juridică internațională odată cu

recepționarea cererii autorităților străine competente cu privire la preluarea urmăririi

penale: verifică materialele anexate și propriu zis cererea sub aspectul corespunderii

cerințelor de formă și conținut, stipulate în actul internațional; apreciază temeinicia

cererii de efectuare a urmăririi penale; dacă cererea este întemeiată și urmărirea

penală nu a fost începută de statul solicitant, sau, deși, a fost începută urmărirea

penală, însă pe caz nu există persoană cu statut procesual similar celui de bănuit sau

învinuit prevăzut de Codul de procedură penală a Republicii Moldova, va propune

Procurorului General sau adjuncților săi transmiterea materialelor parvenite

procuraturii teritoriale sau specializate pentru examinare conform prevederilor art.

274 Cod de procedură penală. Totodată, în pct.12.6 al ordinului, se stipulează că în

cazul examinării materialelor parvenite spre preluarea urmăririi penale în baza art.

274 Cod de procedură penală, și luării unei decizii de începere a urmăririi penale,

Procuraturile teritoriale și specializate urmează să-și verifice competența, iar în caz

de necesitate să solicite stabilirea acesteia.

Deși urmărirea penală era începută în cadrul cauzei penale nr. 346/P/2018,

intentate de autoritățile din România, Șeremet Ion nu a avut statut procesual similar

cu acel de bănuit sau învinuit prevăzut de Codul de procedură penală a Republicii

Moldova pe acea cauză penală, din care considerent la data de 30.07.2018,

procurorul-șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale a

RM a expediat prin scrisoare în adresa Procuraturii raionului Rezina, materialele

parvenite de la autoritățile judiciare ale României, cu mențiunea privind examinarea

în ordinea art. 274 Cod de procedură penală, ulterior a fost pornită cauza penală.

În atare condiții nu era necesară Rezoluția Procurorului General privind

preluarea urmăririi penale cu încadrarea juridică a faptei conform Codului penal al

RM și dispoziția de transmitere a dosarului spre efectuarea urmăririi penale către

organul competent. Or, oportunitatea începerii urmăririi penale în cazul dat a fost

efectuată de către organul de urmărire penală al IP Rezina, realizând și calificarea

oficială a faptei potrivit art. 361 Cod penal al RM, iar ulterior prin ordonanța din

09.08.2018, fiind stabilită și competența privind efectuarea urmăririi penale de către

Procuratura mun. Chișinău.

4

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată

prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității

raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit

ca acțiunile inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Versiunea cu privire la nevinovăția inculpatului este combătută prin ansamblul

probator administrat în prezenta cauză penală, care confirmă că inculpatul a folosit

un document oficial fals ce îi acordă drepturi.

Astfel, s-a constatat în acțiunile inculpatului folosirea documentelor oficiale

false și anume cartea de identitate Română cu XXXX, pe numele lui Șeremet Ion,

circumstanțe stabilite prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4377 din 03.10.2018.

Latura subiectivă s-a realizat prin vinovăție exprimată prin intenție directă or, în

acest sens, s-a stabilit cert, că Șeremet Ion cu intenție directă deținea cartea de

identitate Română cu XXXXX când a fost depistată în portmoneul său la punctul de

trecere a frontierei „Albița”, pe sensul de intrare în România a persoanelor fizice, cu

scopul de a-i fi acordate drepturi, în cazul de față cele prevăzute pentru cetățenii

statului România.

Argumentul inculpatului referitor la faptul că, acesta nu cunoștea că cartea de

identitate este falsă, a fost combătut prin însăși declarațiile acestuia care în cadrul

ședinței de judecată a recunoscut că „… la primirea actului i s-a părut ceva

dubios…”, or s-a reținut în acest sens, că asupra procedurii de perfectare a actului

de identitate a oricărui stat, în cazul de față România, există o reglementare legală,

pentru exercitarea atribuțiilor pe perfectare a actelor de identitate există organe

specializată, iar în cazul dedus judecății inculpatul a folosit o cale ilegală,

menționând expres că a văzut un „anunț în stație de troleibuze…”, „a apelat la o

persoană necunoscută…” care cel puțin nu era angajat oficial în domeniu. Instanța

de apel a reținut și scopul urmărit de către inculpat, or ultimul avea nevoie să-și

perfecteze actele în regim de urgență, pentru a pleca peste hotarele țării.

Subiectul infracțiunii prevăzute, de art. 361 alin. (1) Cod penal, în conformitate

cu prevederile art. 21 alin. (1) Cod penal, este persoana fizică care a atins vârsta de

16 ani la momentul comiterii infracțiunii, condiție întrunită în speță.

Astfel, prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și apreciindu-le în sensul art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării reciproce, instanța de judecată a constatat

vinovăția lui Șeremt Ion în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal.

În acest context, nu s-au reținut argumentele instanței de judecată potrivit

cărora se atesta nulitatea absolută a actelor procedurale adoptate de către organul de

urmărire penală din RM, pe cauza penală nr. 2018280235, potrivit prevederilor art.

251 Cod de procedură penală, din motiv că au fost încălcate prevederile legale

referitoare la competența după materie și la sesizarea instanței.

5

Referitor la pedeapsa stabilită, în conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod

penal, s-a reținut că infracțiunea comisă face parte din categoria infracțiunilor mai

puțin grave, conform art. 16 alin. (2) Codul penal, circumstanțe atenuante și

circumstanțe agravante nu s-au stabilit. Prin urmare, efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens

comportamentul lui în viața socială, precum și cel de înainte și după săvârșirea

infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat că corijarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă, în

mărime de 600 u.c., ceea ce constituia 30.000 lei.

Cu referire la corpul delict - blancheta cărții de identitate Române cu seria

XXXXX, pe numele lui Șeremet Ion, urma a fi nimicită, după rămânerea deciziei

definitive și irevocabile.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța a remarcat că, încasarea sumei

nominalizate din contul inculpatului este una justificată și întemeiată or, acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului

necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

comun cu inculpatul au atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a deciziei,

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de achitare potrivit art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În motivarea recursului declarat recurenții au indicat că:

- decizia este vădit ilegală, inclusiv din motive de aplicare eronată a legii, chiar

neglijarea normelor de drept material și procedural, ce a condiționat încălcarea

drepturilor fundamentale ale inculpatului la un proces echitabil;

- instanța de apel nu a reținut neglijarea de către organele de urmărire a

prevederilor art. 113 Cod penal, ce ține de calificarea infracțiunii, corespunderea

exactă între semnele faptei și semnele componenței infracțiunii, calificarea oficială

la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea

penală și de către judecători;

- potrivit art. 37 alin. (3) Legea nr. 371-1.12.2006 Procurorul General urma să

decidă preluarea urmăririi penale printr-o „Rezoluție”. O astfel de rezoluție nu

există, însă din cele constatate ulterior rezultă că s-a preluat.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului

avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

6

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În speță se reține că, apărarea nu a contestat cu apel sentința instanței de fond

privind încetarea procesului penal în privința lui Șeremet Ion, astfel fiind de acord

cu soluția instanței de fond prin care s-a încetat în legătură cu existența

circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală.

Potrivit prevederilor art. 420 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, Pot fi

atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, însă nu

pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401

nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de

atac. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel

prin care i s-a înrăutățit situația.

În corespundere cu dispoziția art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

427, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător.

Ca temeiuri de casare au fost invocate de avocatul Drăniceru Vasile în comun

cu inculpatul, prevederile pct. 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă

ultimele urmează a fi respinse ca nefondate pe motiv că, recurenții au invocat formal

temeiurile respective fără a le motiva prin prisma cărorva erori depistate în decizia

atacată. Colegiul menționează că în situația dată nu este clară poziția recurenților, or

ultimii menționând că nu au fost întrunite elementele infracțiunii totodată consideră

și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând probele apărării precum și materialele cauzei, cercetate adițional la

solicitarea părților, ulterior expuse în decizia instanței de apel, Colegiul penal

constată că instanța de apel corect a concluzionat că totalitatea acestor probe

demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

După cum rezultă, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia

cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției

expuse pe larg în pct. 4-5 din prezenta decizie.

Conform alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la

alin. (1) din prezentul articol pot fi invocate în recurs, doar în cazurile în care au fost

înscrise în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

7

Astfel, Colegiul consideră că, neutilizând calea de atac apelul, recurentul a

omis dreptul de a declara recurs în această parte, deci, recursul declarat urmează a fi

respins ca vădit neîntemeiat.

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, iar recursul ordinar declarat de avocatul

Drăniceru Vasile în comun cu inculpatul, este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Drăniceru Vasile în

comun cu inculpatul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 10 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe ȘEREMET Ion XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

8