1ra-1251/2021 — art. 287 alin. 1, 349 alin. 1 CP

1ra-1251/2021 — art. 287 alin. 1, 349 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1251/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Chiriac Cristin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

GAGARIN Alexei XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.10.2019– 16.01.2020;

Instanța de apel: 22.10.2020– 02.02.2021;

Instanța de recurs: 15.04.2021 – 02.06.2021.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală,

Gagarin Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 349 alin. (1) Cod penal la 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de

tip semiînchis;

- art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal prin cumul parțial al pedepselor stabilite, a

fost numită lui Gagarin Alexei pedeapsa definitivă de 1 an închisoare cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

Alexei la 27.06.2019, aproximativ la 16:10, aflându-se în sala de ședință nr. 432 a

1

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, situată pe XXXXX, urmărind scopul sistării

activității de serviciu a procurorului Potoran Grigore, ori schimbării caracterului

acesteia în interesul său, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, l-a

amenințat cu vătămarea integrității corporale, numindu-l cu cuvinte injurioase,

înjosindu-i astfel onoarea și demnitatea în public. În continuarea acțiunilor sale

infracționale, tot atunci, s-a ridicat de pe scaun și s-a repezit spre procuror, încercând

să-l lovească cu pumnul în zona feței, însă procurorul a reușit să evite lovitura,

moment în care au intervenit angajații escortei Ciumac Andrei și Axionov Mihail,

care l-au stopat și-a aplicat cătușele.

Tot el, la 27.06.2019, aproximativ la 16:10, aflându-se în sala de ședință nr.

432 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, situată pe XXXXX, din intenții

huliganice, dându-și seama de acțiunile sale prejudiciabile, prevăzând urmările și

dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea

publică însoțită de opunere de rezistență violentă angajaților de politie, din cadrul

Batalionului Special de Escortă și Pază, Ciumac Andrei și Axionov Mihail, care au

intervenit la fața locului pentru a curma acțiunile lui ilegale îndreptate asupra

procurorului Potoran Grigore, a opus rezistență la cerințele legale a acestora de a se

calma, bruscând-i, numindu-i cu cuvinte înjositoare și amenințându-i cu răfuială

fizică.

către avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei sentințe de achitare.

În motivarea apelului a declarat că, în cadrul efectuării urmăririi penale, au fost

admise mai multe încălcări, motiv pentru care, au fost depuse cereri de declarare a

nulității unui șir de acte procedurale. Inculpatul nu cunoaște limba de stat, iar în

cadrul urmăririi penale nu a fost asigurat cu traducător/translator.

Apărarea este de părerea că, inculpatul urmează a fi achitat deoarece nu se

întrunesc elementele infracțiunii și instanța de fond a ignorat argumentele apărării,

nu le-a dat nici o apreciere.

2021, apelul avocatului Chiriac Cristin în numele inculpatului a fost respins ca

nefondat.

instanța de fond s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, conform prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrisă

personal de inculpat, acceptată prin încheierea protocolară a instanței de judecată din

13.11.2019.

Argumentele menționate de avocatul Chiriac Cristin precum că, fapta

infracțională nu constituie elementele unei infracțiuni, în opinia instanței de apel

2

constituie nu mai mult decât o metodă de apărare, în contextul în care la materialele

cauzei, este anexată cererea inculpatului prin care ultimul recunoaște integral fapta

și probele administrate în cadrul urmăririi penale.

Instanța de apel a reiterat că la caz, inculpatul a luat cunoștință de rechizitoriul

și întreaga învinuire înaintată, în ordinea formulată de către procuror, a luat

cunoștință și de probele administrate, pe care le-a acceptat necondiționat, iar în

ședința de judecată prin cererea semnată personal de către acesta, și cu atât mai mult

susținută de către el și apărătorul acestuia, a menționat că recunoaște integral aceste

fapte, lucru care exclude la moment posibilitatea de a interveni în actul judecătoresc

la capitolul soluționării de către instanța de fond a cererii privind judecarea cauzei

în conformitate cu prevederile art. 3641Cod de procedură penală.

De altfel, inculpatului i s-au explicat consecințele înaintării unei asemenea

cereri, el exprimîndu-și acordul prin înscris autentic și nu a avut careva obiecții.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. 75 Cod penal, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în

strictă conformitate cu dispozițiile părții generale. La stabilirea modului, măsurii,

categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel la fel tine cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care este supus

răspunderii penale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.

Circumstanțe ce atenuează răspundere penală în privința inculpatului au fost

reținute: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar

nu a atins vârsta de 21 de ani, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința

sinceră și atitudinea critică față de fapta săvârșită. Circumstanțe ce agravează

răspundere penală în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în privința

inculpatului nu s-au identificat.

Astfel, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76,

77, 78 Cod penal - de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunii ușoare și mai puțin grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de

faptul că infracțiunile a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care

este anterior condamnat, nu are persoane la întreținere, a recunoscut fapta

incriminată.

Instanța de apel consideră că această pedeapsă este echitabilă și suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsa

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în

contextul gradului de pericol social al faptei comise de inculpat, cât și personalității

acestuia.

3

Ce ține de argumentele avocatului în apelul declarat, instanța de apel a

menționat că, acestea sunt lipsite de careva temei și anume, actele care au fost

adoptate de către organul de urmărire penală în privința lui Gagarin Alexei au fost

întocmite în limba de stat și în limba rusă pe care o cunoaște (învinuirea f.d.43-44,

procesul-verbal de comunicare a drepturilor în limba de stat și limba rusă f.d.45-47,

Gagarin a dat declarații în limba rusă pe care o cunoaște - f.d.48).

S-a menționat și poziția inculpatului expusă în instanța de apel, ultimul optând

doar pentru aplicarea unei pedepse mai blânde, iar avocatul pentru adoptarea unei

sentințe de achitare în baza probelor considerate ca fiind nule, ceea ce a indicat la

discordanța între poziții.

numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Recunoașterea de către client a vinovăției nu

privează avocatul de dreptul de a contesta acuzația și de a cere achitarea clientului.

La ședința preliminară în instanța inițială inculpatul s-a folosit de dreptul

prevăzut de art. 3641 Cod de procedură penală, înaintând astfel o cerere în acest

sens, pe care avocatul a susținut-o, dar în calitate de apărător a pledat pentru

achitarea acestuia.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu starea de fapt stabilită

de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

critică decizia instanței de apel, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală– instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

4

instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Recurentul, în textul cererii, a enumerat toate cazurile de constatare a erori de

drept prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, fără a specifica

care din acestea sunt aplicabile speței, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze din oficiu recursul cu circumstanțe în drept, care l-ar justifica sub acest

aspect.

Totodată, invocând eroare de drept prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, recurentul nu a indicat la circumstanțele de drept ce au determinat

greșita încadrare juridică a faptei săvârșite.

Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se

fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe faptul

că, Colegiul consideră inacceptabil că apărătorul inculpatului, pe calea recursului

ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a circumstanțelor de fapt din

sentința primei instanțe și din decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo

eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens instanța

de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excedă

scopul pentru care aceasta a fost creată.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În acest sens Colegiul conchide că, instanța de apel, legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei

aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 61,

75, 84 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

În cererea de recurs, avocatul invocă în mod repetat argumente deja examinate

minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există

circumstanțe cu caracter substanțial și convingător, care să justifice ingerința

instanței supreme în hotărârea instanței de apel. Invocarea formală a unor temeiuri

de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu face obiect de

examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau

a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii

de recurs cu argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici și care ar suplini-o

din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul

proces penal.

5

Mai mult ca atât, solicitarea apărătorului contravine poziției inculpatului și

probelor administrate la dosar. În cadrul instanței de fond inculpatul a recunoscut

vina în comiterea infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu și a solicitat examinarea

cauzei prin procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală

(f. d. 111-112). Aceeași poziția o avea inculpatul și în instanța de apel, având obiecții

doar la individualizarea pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde. Prin

urmare, instanța de apel s-a exprimat clar și detailat în examinarea cauzei privind

solicitarea apărării de achitare a inculpatului și poziția contradictorie a apărătorului.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală ori, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

Față de lucrul judecat de către instanța de apel, Colegiul consideră că o atare

modalitate de individualizare a pedepsei corespunde exigenților legii penale, iar

pedeapsa în baza art. 84 alin. (1) Cod penal prin absorbirea pedepsei mai ușoare de

cea mai gravă –pe termen de 1 an închisoare cu executare în penitenciar de tip

semiînchis este echitabilă, raportată la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod

penal, care îl va descuraja de a comite pe viitor alte fapte infracționale de același

gen.

În alt aspect, Colegiul menționează că, potrivit statuărilor Curții Europene, cu

titlul de principiu, instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul

art. 6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși,

instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților,

mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică

această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul

deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța

supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale

pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din

Convenție. (cauza Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Chiriac Cristin în numele

inculpatului nu și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

6

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chiriac Cristin în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 02 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe GAGARIN Alexei XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

7