1cs-148/2021 — art. 190 alin. 5 CP

Dosarul nr. 1cs-148/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E Î N C H E I E R E 06 iulie 2021 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catran Liliana examinând cererea avocatului Arhiliuc Ion în numele inculpatei, prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale în privința inculpatei Bolun Oxana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, într-o altă instanță egală în grad, C O N S T A T Ă : 1. Avocatul Arhiliuc Ion în numele inculpatei, a înaintat o cerere prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale în privința inculpatei Bolun Oxana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, într-o altă instanță egală în grad.

2. În argumentarea cererii se invocă că, în cadrul Curții de Apel Chișinău, se află pe rol cauza penală în privința inculpatei Bolun Oxana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, la apelul declarat de către avocatul Arhiliuc Ion cu inculpata. În prima instanță cauza nominalizată a fost examinată de către magistratul Turcan Ion. Prezenta cauză penală s-a aflat în procedură din anul 2016 pînă la pronunțarea sentinței din 26 mai 2021, pe cînd activa în calitate de judecător la Judecătoria Centru mun. Chișinău iar la momentul numirii sale în funcția de judecător al Curții de apel Chișinău, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 388-VIU din 09 octombrie 2017, CSM a decis să finalizeze examinarea cauzei penale, întrucât cauza se afla la etapa cercetării judecătorești.

Magistratul Turcan Ion are un stagiu de activitate la Curtea de Apel Chișinău de aproape 4 ani, astfel că dînsul deja se afla în relații de prietenie cu magistrații Curții de Apel Chișinău, care urmează să examineze apelul declarat de avocatul Arhiliuc Ion și inculpata Bolun Oxana asupra legalității sentinței, astfel consideră că ultimul îi poate influența la pronunțarea unei decizii neobiective, lipsită de imparțialitate spre menținerea sentinței, chiar și din simplul motiv de menținere a reputației sale. Din acest motiv, solicită strămutarea examinării cauzei penale în privința inculpatei Bolun Oxana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, într-o altă instanță egală în grad.

3. Examinând cererea de strămutare, Colegiul Penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă reieșind din următoarele considerente. 1 Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de strămutare. În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți, iar art. 47 Cod de procedură penală prevede că cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.

În jurisprudența sa, CtEDO a statuat că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (hotărârea Lungoci versus România). În desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.

De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într-un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei.

În cererea depusă, ca temei de strămutare, avocatul invocă precum că: magistratul Turcan Ion care a examinat cauza în prima instanță, în prezent activând în cadrul Curtea de Apel Chișinău, posibil se afla în relații de prietenie cu magistrații Curții de Apel Chișinău, care urmează să examineze apelul declarat de avocatul Arhiliuc Ion și inculpata Bolun Oxana asupra legalității sentinței. Astfel, consideră că ultimul îi poate influența la pronunțarea unei decizii neobiective, lipsită de imparțialitate spre menținerea sentinței, chiar și din simplul motiv de menținere a reputației sale. Colegiul Penal consideră că, pentru a dispune strămutarea prezentei cauze penale de la Curtea de Apel Chișinău la altă instanță egală în grad, astfel de argumente sunt inconsistente, deoarece nu sunt determinate de prevederile art.46 din Codul de procedură penală.

Or, potrivit art. 26 Cod de procedură penală la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, cauzele penale judecându-se pe baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă. În speță, dreptul la un proces echitabil, consacrat în art. 6 CEDO, nu este atins, partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță 2 independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, acestea putând fi realizate prin mijloace procedurale concrete, cum sunt căile de atac, prevăzute de legislație.

Legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse încălcări de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale, instanța fiind obligată să se expună motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul judecării cauzei se vor aduce atingere drepturilor și libertăților procesuale ale inculpatului și apărarea nu va primi răspunsuri (hotărârile CtEDO Ruiz Torija versus Spania, Moreira Ferreira versus Portugalia, Wagner și J.M.W.L. versus Luxemburg și Magnin versus Franța), este în drept să exercite dreptul la atac a hotărârii judecătorești. Mai mult, esența motivelor menționate de inculpat, denotă o eventuală situație de incompatibilitate a judecătorilor instanței de apel, soluționarea cărei prevede o altă procedură, cea stipulată în art. 33-35 Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul Penal reieșind din circumstanțele stabilite, ajunge la concluzia că cererea de strămutare urmează a fi respinsă, or motivele invocate nu sunt întemeiate. 4. În conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E : Respinge cererea avocatului Arhiliuc Ion în numele inculpatei, prin care solicită strămutarea judecării cauzei penale în privința inculpatei Bolun Oxana, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, într-o altă instanță egală în grad. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana 3