1ra-948/2021 — Art.217-1 alin.3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 august 2020, inculpatul Chira Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și a fost condamnat în baza acestei legi, stabilindu-i-se pedeapsa sub forma de 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe 4 (patru) ani termen de probă. Poplavschi Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și a fost condamnat în baza acestei legi, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 3 (trei) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de 1 administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe 3 (trei) ani termen de probă. S-a obligat Chira Andrei și Poplavschi Maxim în termenul de probă să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de probațiune. S-a aplicat în privința lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara până la intrarea sentinței în vigoare. A fost admisă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu încasarea solidară din contul inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, în contul statului a sumei de 2800 (două mii opt sute) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că, Chira Andrei în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Poplavschi Maxim, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, la 24 iunie 2019, aproximativ la orele 1700, aflându-se la terasa barului „Chiras” de pe str. V. Micle 7 din mun. Chișinău a procurat ilegal de la cet. Poplavschi Maxim zece pachețele din hârtie cu droguri sub formă de marihuană pentru a fi înstrăinate terțelor persoane, droguri pentru care urma să se achite mai târziu cu suma de 1 600 de lei, după ce, la aceeași dată, aproximativ la orele 1850, aflându-se la terasa barului „Chiras” de pe str. V. Micle 7 din mun. Chișinău, i-a înstrăinat ilegal lui Vlad Ioan-Cristi Veaceslav, un pachețel din hârtie cu marihuană, adică droguri contra sumei de 200 de lei, iar în cadrul percheziției corporale a numitului efectuată la aceeași dată, orele 1940, în timp ce se afla la intersecția str. V. Micle cu str. V. Alecsandri din mun. Chișinău au fost depistate și ridicate nouă pachețele de hîrtie și un pachețel din polietilenă de tip zip lock, în care, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2681 din 10 iulie 2019 se afla masă vegetală uscată, de culoarea verde, cu miros specific, care reprezintă substanța stupefiantă marihuană cu cantitatea de 7.871 grame, adică droguri în proporții mari. Poplavschi Maxim, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane, inclusiv Bargan Nicolae și Chira Andrei, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, pe parcursul lunilor mai-iunie 2019, aflându-se la domiciliul temporar din ap. X de pe str. XXXXX din mun. Chișinău, a primit de la cet. Bargan Nicolae droguri în proporții mari sub formă de marihuană, care se aflau într-o caserolă, pe care le-a păstrat în scopul înstrăinării terțelor persoane, după ce le-a plasat în pachețele de hârtie în doze mai mici, iar la 24 iunie 2019, aproximativ la orele 2 1700, aflându-se la terasa barului „Chiras” de pe str. V. Micle 7 din mun. Chișinău, i-a înstrăinat ilegal lui Chira Andrei zece pachețele din hârtie cu droguri sub formă de marihuană, droguri pentru care Chira A. urma să se achite cu el mai târziu cu suma de 1 600 de lei, după ce, la aceeași dată, aproximativ la orele 1850, în timp ce Chira A. se afla la terasa barului ”Chiras” de pe str. V. Micle 7 din mun. Chișinău, i-a înstrăinat ilegal lui Vlad Ioan-Cristi Veaceslav, un pachețel din hârtie cu marihuană, adică droguri contra sumei de 200 de lei, iar în cadrul percheziției corporale a lui Chira A., efectuată la aceeași dată, orele 1940, în timp ce se afla la intersecția str. V. Micle cu str. V. Alecsandri din mun. Chișinău au fost depistate și ridicate nouă pachețele de hârtie și un pachețel din polietilenă de tip zip-lock, în care, potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-2681 din 10 iulie 2019 se afla masă vegetală uscată, de culoarea verde, cu miros specific, care reprezintă substanța stupefiantă marihuană cu cantitatea de 7.871 grame, adică droguri în proporții mari, droguri pe care le-a primit de la Poplavschi Maxim. Astfel, Chira Andrei, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după semnele – procurarea și păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții mari, de către mai multe persoane și Poplavschi Maxim, prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după semnele – păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții mari, de către mai multe persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată Alexandru Chirița, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chira Andrei și Poplavschi Maxim să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal și a-i stabili pedeapsa lui Chira Andrei sub formă de 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Lui Poplavschi Maxim a-i stabili pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasa solidar din contul inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, în contul statului a sumei de 2800 lei în calitate de 3 cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor chimice pe caz. A soluționa soarta corpurilor delicte. În vederea executării sentinței a-i aplica lui Chira Andrei XXXXX și Poplavschi Maxim XXXXX măsura preventivă arestul pe o perioadă de 30 zile. 3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că: - prin sentința nominalizată a fost aplicată o pedeapsă exagerat de blândă, prin aplicarea art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim prin prezenta sentință fiind suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 (patru), și respectiv 3 (trei) ani; - instanța nu a ținut cont de faptul, că inculpatul Chira Andrei și până la 24 iunie 2019 când a fost documentat de către organele judiciare că comercializează droguri a mai procurat de la Bargan Nicolae droguri și le-a vândut terților; - instanța nu a ținut cont că infracțiunile comise de inculpații Chira A. și Poplavschi M. atentează la sănătatea populației, fiind necesară contracararea și combaterea traficului de droguri, protejarea vieții și sănătății tinerilor consumatori de droguri, precum și prevenirea atragerii în rețeaua de consumatori a copiilor și tinerilor care încă nu sunt dependenți de droguri. Din acest considerent, susține procurorul că aplicarea pedepsei pentru comiterea faptei imputate de către instanță este nejustificată; - aplicarea față de inculpați, a pedepsei sub formă de închisoare în limitele solicitate de către procuror, va contribui la atingerea scopului prevăzut de art. 2 alin. (2) Cod penal, care stipulează, că legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat cât și de către alte persoane, ori aplicarea condiționată a pedepsei cu închisoare nu va atinge scopul legii penale, servind ca un exemplu negativ pentru alte persoane din rândul persoanelor predispuse la comiterea faptelor similare; - stabilirea unei pedepse condiționate, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpați a altor infracțiuni;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2020, a fost respins apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Chirița Alexandru, menținând fără modificări hotărârea atacată. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, opțiunea nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță, 4 deoarece, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond inculpații au declarat că își recunosc integral vina în comiterea infracțiunii imputate Instanța de apel a invocat că, vinovăția inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim în comiterea infracțiunii imputate se confirmă nu doar prin declarațiile lor de recunoaștere a vinovăției, ci și prin cumulul probelor administrate de organul de urmărire penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorului Pîrlii Dumitru (f.d.52); declarațiile martorului Vlad Ioan-Cristi (f.d.220); proces verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație – urmărirea vizuală din 25 iunie 2019 (f.d.82-84); proces verbal de percheziție din 24 iunie 2019 (f.d.91-92); raport de expertiză nr. 34/12/1-R-2664 din 06 septembrie 2019 (f.d.102- 105); proces verbal de percheziție din 24 iunie 2019 (f.d.108-109); proces verbal de examinare a obiectului din 15 iulie 2019 (f.d.116); raport de expertiză nr. 34/12/1-R-2681 din 10 iulie 2019 (f.d.124- 127); proces verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații – interceptarea convorbirilor telefonice din 27 iunie 2019, stenogramele anexate și procesul verbal privind interceptarea convorbirilor telefonice din 27 iunie 2019 (f.d.22-32); proces verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații – interceptarea convorbirilor telefonice din 11 iulie 2019, stenogramele anexate și procesul verbal privind interceptarea convorbirilor telefonice din 11 iulie 2019 (f.d.62-70), precum și corpurile delicte. Analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu- le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim în comiterea infracțiunii imputate prin prisma prevederilor art.101 Codul de procedură penală. Instanța de apel a stabilit cu certitudine că Chira Andrei și Poplavschi Maxim a comis infracțiunea imputată și că acțiunile inculpaților au fost corect calificate de către prima instanță. Instanța de apel verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, nu a depistat careva încălcări de procedură sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților. Vinovăția inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim în comiterea infracțiunii a fost dovedită pe deplin în baza probelor administrate la cauza penală. Respectiv, acțiunile inculpatului Chira Andrei, corect au fost calificate în baza prevederilor art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după semnele – procurarea și păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții mari, de către mai multe persoane și în privința inculpatului Poplavschi Maxim, 5 acțiunile sale intenționate, la fel în mod întemeiat au fost calificate conform prevederilor art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după semnele – păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții mari, de către mai multe persoane. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) din Codul penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Iar, potrivit alin.(2) al aceleiași dispoziții legale, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Conform art. 75 alin. (1) din Codul penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a notat că pedeapsa penală are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește persoana inculpatului. Pe de altă parte, pedeapsa trebuie să fie astfel individualizată încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare. Aprecierea instanței de judecată că scopul pedepsei poate fi atins și fără aplicarea imediată a acesteia, trebuie să se fundamenteze pe un complex de elemente obiective și subiective, care să conducă la concluzia că scopul pedepsei, poate fi realizat și în acest mod. Instanța de apel a reținut că, sancțiunea art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, stabilește pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Conform art. 16 Cod Penal, pentru individualizarea pedepsei prima instanță în mod întemeiat a ținut cont de nivelul de gravitate 6 a infracțiunii săvârșite de către inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim, care face parte din categoria infracțiunilor grave. Instanța de apel a reiterat că din circumstanțele concrete ale cauzei, ținând cont de scopul pedepsei penale, prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii din partea inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, cât și a altor persoane, instanța de fond corect a atestat că inculpații au recunoscut vinovăția, au conștientizat pericolul faptelor comise, se căiesc sincer și la moment nu prezintă pericol social, asigurând că în viitor nu vor mai admite încălcări de lege. Astfel, instanța a considerat oportun că, corectarea și reeducarea lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim poate avea loc fără izolarea acestora de societate, cu stabilirea pedepsei principale sub formă de închisoare prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Mai mult decât atât, inculpații au colaborat pe cauza dată cu organul de urmărire penală. Subsecvent, instanța de apel a reiterat că prima instanță just a apreciat că executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea, stabilită lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim nu este rațională și că aceștia merită o șansă de a demonstra că, corectarea lor este posibilă fără punerea reală în executare a pedepsei cu închisoarea, motiv pentru care, potrivit prevederilor art. 90 alin.(1) Cod penal, a și considerat necesar de a-i stabili inculpatului Chira Andrei pedeapsa sub forma de 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 4 ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe 4 (patru) ani termen de probă. Respectiv, în privința inculpatului Poplavschi Maxim, la fel prima instanță a considerat în mod justificat de a-i stabili pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 3 (trei) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 4 ani. Iar, conform art. 90 Cod penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe 3 (trei) ani termen de probă. În acest sens, instanța de apel a relevat că inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim li s-a acordat posibilitatea ca în perioada de probațiune, prin respectarea condițiilor probațiunii să îndreptățească încrederea ce li s-a acordat. Pe cale de consecință, raportat la considerentele expuse supra, se remarcă că aplicarea prevederilor art. 90 Cod Penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei principale nu reprezintă o categorie 7 aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită condamnaților prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ei este un incident în viața acestora. În același rând, instanța de apel a conchis că în textul art. 90 alin. (1) Cod penal, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Îndeplinirea condițiilor de lege, poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a procesului penal, pentru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară. La rândul său, nici instanța de apel nu a constatat existența cărorva circumstanțe care ar justifica aplicarea față de Chira Andrei și Poplavschi Maxim a celei mai aspre pedepse sub formă de închisoare cu executarea reală a pedepsei. Relevant în prezenta speță este faptul că inculpații nu au antecedente penale, potrivit revendicării anexată la materialele dosarului (f.d.158, 250). Instanța de apel a constatat că, conform art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante la stabilirea pedepsei lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim nu s- au stabilit. Circumstanțe atenuante în corespundere cu prevederile art.76 Cod Penal, prima instanță în privința inculpatului Chira Andrei a constată, potrivit alin.(1) lit. b) și f) al art. 76 Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii. Ca circumstanțe atenuante în privința inculpatului Poplavschi Maxim, prima instanță a constatat potrivit alin. (1) lit. f) al art. 76 Cod penal - contribuirea activă la descoperirea infracțiunii. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, conform caracteristicii Inspectoratului de Poliție Rîșcani, sector de poliție nr.6, în privința lui Poplavschi Maxim careva materiale compromițătoare nu au fost înregistrate, iar reieșind din caracteristica eliberată de la locul de muncă „Moldpresa” SRL, acesta se caracterizează pozitiv (f.d.245). Totodată, prima instanță în mod întemeiat nu a reținut în calitate de circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției de către inculpați, or judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel în acest caz pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpaților a fost stabilită în conformitate cu art.3641 alin. (8) Cod de Procedură Penală, care stabilește o pedeapsă redusă, luându-se în considerație recunoașterea faptelor. Iar reținerea în calitate de circumstanțe atenuante și recunoașterea vinovăției ar fi însemnat acordarea unei bivalențe juridice uneia și aceleiași circumstanțe. Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul lui Poplavschi Maxim și Chira Andrei în mărime de 2800 lei, dispoziția instanței de judecată 8 a fost executată imediat de inculpații Poplavschi Maxim și Chira Andrei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului (f.d.28, 30, V.I), aceste circumstanțe arată incontestabil că inculpații au realizat greșelile comise și deja se reeducă prin manifestarea unui comportament corespunzător în vederea executării sentinței instanței de fond. Subsecvent, instanța de apel, ținând cont de circumstanțele menționate mai sus, a respins alegațiile procurorului referitor la aplicarea în privința inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim a pedepsei complementare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 5 ani, or, prima instanță a considerat în mod justificat, echitabil și proporțional de a priva inculpații să ocupe funcții sau să exercite activitate legată de administrarea substanțelor narcotice sau cu efect similar pentru o perioadă de 4 ani. Astfel, prima instanță întemeiat a constatat faptul oportunității aplicării la caz a dispozițiilor art. 90 Cod penal, căci astfel se vor evita neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar, iar stabilirea inculpatului Chira Andrei a unei perioade de probațiune de 4 (patru) ani și lui Poplavschi Maxim a unei perioade de probațiune de 3 (trei) ani, este un termen suficient ca să-și facă concluziile respective și astfel să fie atins scopul legii penale, constituind o pedeapsă care este aptă de a contribui la reeducarea și resocializarea inculpaților, precum și la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale. Argumentele procurorului precum că prin sentința nominalizată a fost aplicată o pedeapsă exagerat de blândă și că instanța nu a ținut cont de faptul că infracțiunile comise de inculpații Chira A. și Poplavschi M. atentează la sănătatea populației, fiind necesară contracararea și combaterea traficului de droguri, protejarea vieții și sănătății tinerilor consumatori de droguri, precum și prevenirea atragerii în rețeaua de consumatori a copiilor și tinerilor care încă nu sunt dependenți de droguri, instanța de apel le-a respins, deoarece contrar celor indicate de către acuzatorul de stat, inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim au recunoscut vinovăția, au dat declarații pe cauza dată, se căiesc de cele comise și au declarat că nu vor mai săvârși asemenea fapte, au conlucrat cu organul de urmărire penală și instanța de judecată manifestând un comportament responsabil ce a facilitat investigarea și examinarea cauzei în termeni restrânși. Totodată, inculpatul Chira Andrei a menționat că este student în anul III la Academia Muzică, Teatru și Arte Plastice și pledează pentru pedeapsa stabilită prin sentință, 9 din motiv că dorește să își continue studiile, iar Poplavschi Maxim este angajat în câmpul muncii în calitate de baristă în Rețeaua de Cărți ,,Librarius”. Colegiul penal mai atestă că acuzatorul de stat Alexandru Chirița în discursul său în instanța de fond (f.d.10, V. II), a solicitat aplicarea în privința inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim a prevederilor art. 90 Cod penal, contrar cerințelor invocate în apelul depus. 1 În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale sub formă de închisoare de către inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim, instanța de apel a apreciat că în privința acestora nu se impune în mod imperativ ca executarea pedepsei să fie în regim real, or, nu trebuie pus accentul în mod deosebit pe rolul punitiv al sancțiunii, în detrimentul celui educativ și de reintegrare socială, interesul comunității fiind ca asemenea fapte să nu se mai repete, iar inculpații să se reintegreze în societate în spiritul respectării normelor legale indiferent de orice tentații. În contextul circumstanțelor expuse supra, instanța de apel a constatat că situația inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim permite de a concluziona că dânșii nu prezintă pericol pentru societate și izolarea lor de societate nu este o măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea acestora și fapta comisă, ținându-se cont și de faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, or, pronunțarea unei hotărâri de condamnare constituie un avertisment sever pentru inculpați, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei - perioadă determinată de timp în care va fi supravegheat comportamentul inculpaților constituie o măsură adecvată care va duce la îndreptarea inculpaților, rolul de constrângere și scopul pedepsei penale putând fi realizate în această modalitate. Instanța de apel a considerat necesar de a sublinia faptul că dispunerea suspendării condiționată a executării pedepsei în privința lui Chira Andrei pe un termen de 4 (patru) ani și a lui Poplavschi Maxim pe un termen de 3 (trei) ani, este o măsură legală și temeinică, aplicată în corespundere deplină cu condițiile stabilite la art. 90 Cod Penal și care în esență oferă un sistem de garanții sub aspectul eficienței și poartă o severitate accentuată de natură să exprime un tratament adecvat inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim și să garanteze resocializarea lor viitoare pozitivă, scopul pedepsei fiind atins și fără condamnarea acestora la o pedeapsă privativă de libertate. Instanța de apel a reținut că, corectarea și reeducarea condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din conștiința lor, mobiluri care au determinat săvârșirea infracțiunii. O pedeapsa inechitabilă poate fi doar un 10 mijloc de reprimare cauzând noi suferințe, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare ci de generare a mobilurilor negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și reeducare a infractorului, de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și din parte altor persoane, se realizează strict prin individualizarea ei. Instanța de apel a reiterat că, conform Regulii nr. 6 din Recomandarea NR. R (92) 16 a Comitetului de miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate (adoptată de Comitetul de Miniștri în 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri), potrivit căreia „natura și durata sancțiunilor și măsurilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat sau o persoană este inculpată, decât să se țină seama de situația personală”. Instanța de apel a opinat că, prima instanță justificat a conchis că executarea reală a pedepsei cu închisoare, la moment nu este oportună, de vreme ce pedeapsa non privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin care invocând în calitate de temeiuri prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că: - instanța de apel urma să de-a răspuns dacă pedeapsa penală a fost aplicată, în limitele prevăzute de lege avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci să țină cont de toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală, individualizarea pedepsei, precum și alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal; - la aplicarea pedepsei inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, pentru infracțiunile comise prima instanță și cea de apel nu au acordat deplină eficientă prevederilor art. 61, 75 Cod penal, în speță, incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse non privative de libertate aplicând eronat institutul suspendării condiționate a executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod penal; 11 - instanța de apel a omis faptul că, inculpatul Chira Andrei și până la 24 iunie 2019 când a fost documentat de către organele judiciare că comercializează droguri, a mai procurat de la Bargan Nicolae droguri și le-a vândut terților ceea ce se deduce că el este o persoană predispusă spre săvârșirea infracțiunilor inclusiv similară celei pentru care a fost diferit justiției, iar argumentul reținut de colegiul penal în pct. 14 al deciziei că inculpații „au conștientizat pericolul faptelor comise asigurând că nu va mai admite încălcări” s-a bazat pe o apreciere subiectivă circumstanțelor și părtinitoare poziției inculpaților ignorând faptul că în tot acest timp inculpații neavând nici un impediment (sfidând legea) de a le comercializa, nici o conștientizare sau reflectare asupra acțiunilor sale ba dimpotrivă dorind în mod conștient păstrarea ilegală a drogurilor săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții mari continua a fi comisă până nu au fost depistați și documentați de către organul de poliție - argumentul instanței de apel în pct. 18.2 al deciziei că rolul de constrângere și scopul pedepsei poate fi realizat pe caz prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, este neîntemeiat; - inculpații nu au manifestat o căință sinceră care ar putea dovedi faptul existenței la ei a unor sentimente de retrăiri și autocritică pentru faptele incriminate care au fost săvârșite în circumstanțele reale ale cazurilor; - instanța nu a ținut cont că infracțiunile comise de inculpații Chira A. și Poplavschi M. atentează la sănătatea populației, fiind necesară contracararea și combaterea traficului de droguri, protejarea vieții și sănătății tinerilor consumatori de droguri, precum și prevenirea atragerii în rețeaua de consumatori a copiilor și tinerilor care încă nu sunt dependenți de droguri; - deși la caz au fost reținute circumstanțele atenuante, precum că, inculpații nu au antecedente penale, anterior nu au mai comis infracțiuni și nu a fost atras la răspundere penală, circumstanțe ce au stat și la baza stabilirii pedepsei spre minim sub formă de închisoare prevăzută de legea penală, totuși aceste circumstanțe sunt niște stări de fapt în raport cu urmările prejudiciabile survenite prin săvârșirea infracțiunii, fapt care exclude posibilitatea aplicări beneficiilor prevăzute la art. 90 Cod penal-suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, aceasta în condițiile în care pedeapsa suspensivă nu este proporțională cu fapta prejudiciabilă săvârșită; - la aplicarea pedepsei inculpaților Chira A. și Poplavschi M., instanțele practic nu a motivat în nici un fel oportunitatea aplicării față de condamnați a pedepsei reduse spre minimul stabilit de sancțiunea 12 infracțiunii, nu a constatat și stabilit circumstanțele cauzei și persoanelor celor vinovate, care ar justifica concluzia instanței de judecată; - instanța de apel, la stabilirea regimului suspensiv al executării pedepsei închisorii inculpatului Chira A. și Poplavschi M. s-a axat primordial pe personalitatea lor, reținând că anterior nu au fost trași la răspundere penală și nu au antecedente penale; - instanța de apel nu a indicat circumstanțele care ar constata cu certitudine că corectarea inculpaților Chira A. și Poplavschi M. este posibilă fără izolarea lui de societate, limitându-se doar la enumerarea circumstanțelor de fapt constatate, fără a aprecia la modul cuvenit pericolul social al infracțiunilor comise inclusiv fenomenul și consumului de droguri care a înregistrat o creștere semnificativă inclusiv în rândurile generației tinere; - instanța de apel era obligată să argumenteze motivat privind circumstanțele cauzei considerate atenuante și în corelație cu care date despre persoana vinovatului ele servesc temei pentru aplicarea art.90 Cod penal; - decizia adoptată în cauza lui Chira A. și Poplavschi M., la motivarea stabilirii pedepse contravine prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, deoarece ea nu cuprinde motivele de aplicare a pedepsei cu suspendare condiționată a executării ei.

Referință asupra recursului declarat a fost depusă de către avocatul Eremia Vitalie în numele inculpatului Poplavschi Maxim, prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului înaintat de acuzatorul de stat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de procedură penală. Reieșind din recursul declarat se atestă, că procurorul îl întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de 13 apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu soluția instanței de apel în partea individualizării pedepsei în privința inculpaților, pe motiv că pripit s-a ajuns la concluzia că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal. Cu referire la temeiurile indicate de către recurent, prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume ce ține de alegațiile, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, Colegiul penal consideră, că acest temei de casare invocat nu și-a găsit confirmarea la judecarea recursului declarat. Deși, în prezenta speță procurorul invocă ca temei de casare, faptul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, totuși, verificând lucrările dosarului, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine soluția adoptată în prezenta speță. Colegiul penal menționează că, instanța de apel, investită cu o situație de fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus suficient de motivat în partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia, astfel încât concluziile sale să conțină raționamente întemeiate asupra pedepsei aplicate inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim. Instanța de recurs remarcă, din textul deciziei atacate, faptul motivării de către instanța de apel a hotărârii adoptate, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Decizia atacată cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au determinat la menținerea sentinței, astfel, instanța de apel expunându-se argumentat asupra posibilității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim. La examinarea recursului, Colegiul penal atestă că nu și-a găsit confirmarea nici unul din temeiurile pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpaților și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestora, suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, conform art. 90 Cod penal. 14 Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpaților Chira Andrei și Poplavschi Maxim, aplicându-le eronat dispozițiile art. 90 Cod penal, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială, și în acest sens se atestă prezența motivării respective. În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată, iar după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special a dispozițiilor art. 90 Cod penal. Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. 15 Sancțiunea art. 2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, în baza căruia inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim, au fost condamnați, prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una gravă, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal. Colegiul reține că, în cauza dată, inculpații au recunoscut săvârșirea acestei infracțiuni și au solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere protocolară din 26 mai 2020, beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. În continuare, luând în considerație faptul că inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim, au acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aceștia beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, deci noile limite pentru individualizarea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal vor fi de la 2 ani, la 4 ani 8 luni. În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpații Chira Andrei și Poplavschi Maxim, au fost condamnați în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal, la 2 ani și 8 luni închisoare și 2 ani și 3 luni închisoare. Respectiv, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor criteriilor generale de individualizare a pedepsei, continuând operațiunea de individualizare cu privire la săvârșirea infracțiunii, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune neexecutare pedepsei aplicate vinovatului. Astfel, suspendarea condiționată, ca mijloc de individualizare a pedepsei, conferă instanței de judecată posibilitatea ca, pe lângă stabilirea cuantumului pedepsei, să se pronunțe și asupra modului de executare. Condițiile privind acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 90 Cod penal se referă la: pedeapsa aplicată și natura infracțiunii, circumstanțele cauzei și persoana infractorului, aprecierea instanței că scopul poate fi atins și fără executarea acesteia. 16 Derivând din condițiile ce vizează pedeapsa aplicată și natura infracțiunii prevăzute în alin. (1) și alin. (4) art. 90 Cod penal, se atestă faptul incidenței acestora la prezenta speță și anume că este stabilită o pedeapsă cu închisoare pentru o infracțiune săvârșită din intenție ce nu depășește 5 ani, și nu este una ce se atribuie la infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave, precum nu este prezentă și nici recidiva periculoasă sau deosebit de periculoasă. Colegiul penal menționează că, circumstanțe ce agravează răspunderea penală conform art. 77 Cod penal, de către prima instanță nu au fost stabilite. Cât privește personalitatea făptașilor, din materialele cauzei se atestă că inculpații, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, fără antecedente penale. La caz, analizând pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 8 luni, aplicată inculpatului Chira Andrei și de 2 ani 3 luni aplicate inculpatului Poplavschi Maxim, Colegiul penal a stabilit că aceasta se încadrează în limitele prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și prin urmare instanțele de fond nu au comis nici o eroare de drept la individualizarea pedepsei, iar dezacordul părții acuzării cu pedeapsa stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în sine un argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept invocat pentru casarea hotărârilor atacate. Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei și îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanțele de fond au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile recurentului privind efectuarea contrară prevederilor legale de către instanța de apel a unei individualizări a pedepsei în privința lui Chira Andrei și Poplavschi Maxim, or, procurorul nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanțele de fond la individualizarea executării pedepsei. Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de Miniștri referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate, adoptate la 19 ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și totodată proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației personale a făptașei. 17 Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, fiind corect individualizată pedeapsa inculpatei conform prevederilor legale, în consecință impunându-se dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Chira Andrei XXXXX și Poplavschi Maxim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 01 iulie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana 18