1ra-1252/2021 — art.264-1 alin.4, art.264-1 alin.4, art.264-1 alin.4, art.349 alin.1-1, CP

1ra-1252/2021 — art.264-1 alin.4, art.264-1 alin.4, art.264-1 alin.4, art.349 alin.1-1, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1252/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cecan Liudmila cu inculpatul, și recursul suplimentar declarat

de către avocatul Cecan Liudmila în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie

2021, în cauza penală în privința lui,

Morcov Denis xxxxxxxx, născut la

xxxxxx, originar și domiciliat în mun.

xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 16.01.2019 – 18.06.2020;

Instanța de apel: 13.07.2020 – 02.02.2021;

Instanța de recurs: 15.04.2021 – 02.06.2021.

A C O N S T A T A T :

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Morcov Denis a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641

alin. (4), art. 2641 alin. (4), art. 2641 alin. (4) Cod penal și art. 349 alin. (11)

Cod penal și, în baza acestei Legi, i s-a stabilit pedeapsa:

- pe art. 2641 alin.(4) Cod penal – 7 (șapte) luni închisoare;

- pe art. 2641 alin.(4) Cod penal – 7 (șapte) luni închisoare;

- pe art. 2641 alin.(4) Cod penal – 7 (șapte) luni închisoare;

- pe art. 349 alin.(11) Cod penal – 1 (un) an închisoare;

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i s-a stabilit lui

Morcov Denis pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea din contul inculpatului Morcov Denis în beneficiul statului a

1

sumei de 320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Morcov Denis, la data de 15.10.2018, în jurul orelor 03:10 min.,

deplasându-se la volanul automobilului de model „Volkswagen

Toureg”, cu numerele de înmatriculare xxxxxx, a fost stopat în cadrul

desfășurării activității de profilaxie în vederea supravegherii și asigurării

ordinii de drept de către inspectorul INP al IGP, Gaidibadi Andrei, la

intersecția străzilor Armenească cu București, mun. Chișinău, fiind

suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate

alcoolică, Morcov Denis, a fost înlăturat de la conducerea automobilului

și îndemnat de a fi supus testării alcoolscopice, ulterior fiind condus la

Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății,

amplasat pe str. Petru Rareș 32, din mun. Chișinău, pentru a fi supus

examenului medical și recoltării probelor biologice, în vederea stabilirii

stării de ebrietate și naturii ei, acesta a refuzat, fapt confirmat prin

procesul-verbal al examinării medicale de constatare, a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei cu nr. 4286, din

15.10.2018.

Totodată s-a constatat faptul că Morcov Denis, conducea mijlocul

de transport fără permis de conducere, anterior fiind privat de dreptul

de a conduce mijlocul de transport.

Acțiunile lui Morcov Denis au fost încadrate în baza art. 2641 alin.

(4) Cod penal, după indicii calificativi, conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, acțiuni săvârșite de către o persoană care este privată de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

Tot el, la data de 03.02.2019, aproximativ la orele 16:35, neavând

permis de conducere, conducând automobilul de model „Volkswagen”

cu n/î xxxx pe str. Vânătorilor intersecție cu str. Lămâița, mun. Chișinău,

a comis tamponarea în obstacol - pilon electric, la fața locului

deplasându-se echipajul MAI 1119 în componența inspectorilor de

patrulare Garștea Gheorghe și Mustețeanu Octavian în vederea

documentării accidentului rutier. În procesul discuției inspectorul de

poliție în cauză suspectându-l pe șoferul Morcov Denis că se află în stare

de ebrietate alcoolică, pentru confirmarea și aprecierea stării de ebrietate

i-a propus să fie supus testării alcooscopică și prelevării probelor

biologice, în acest sens conducându-l pe acesta la medicul narcolog din

incinta sediului Dispensarului Republican de Narcologie situat pe str.

Petru Rareș 32, mun. Chișinău pentru a trece examenul medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, unde Morcov Denis

Nicolae contrar prevederilor art. 11 lit. j) al Regulamentului Circulației

Rutiere conform căruia „conducătorul de vehicul înainte de plecare și în

2

timpul deplasării este obligat să se supună, la solicitarea polițistului,

procedurii de testare a aerului expirat sau, după caz, examenului

medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau

de medicamente cu efecte similare, „la data de 03.02.2019 ora 19:40,

categoric a refuzat să fie supus examenului medical în vederea stabilirii

stării de ebrietate și a naturii ei, fapt consemnat în procesul-verbal al

examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului,

stării de ebrietate și naturii ei nr. 5042 din 0.3.02.2019.

Acțiunile lui Morcov Denis au fost încadrate în baza art. 2641 alin.

(4) Cod penal, după indicii calificativi, refuzul, împotrivirea sau

eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea

alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de

ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul

acestui examen medical, săvârșite de către o persoană care nu deține

permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

Tot el, la data de 03.02.2019, în intervalul orelor 17:00-18:00, în timp

ce se afla pe str. Vânătorilor intersecție cu str. Lămâiței din mun.

Chișinău, fiind bănuit de către colaboratorii de poliție în aceia că,

conducând automobilului de model „Volkswagen Touareg” cu n/î xxxx,

a comis tamponarea unui pilon de electricitate, la solicitarea de a fi supus

testării alcoolscopice în vederea constatării stării de ebrietate și natura ei,

a refuzat și manifestând un comportament neadecvat, acționând

intenționat cu scopul sistării activității de serviciu a colaboratorilor de

poliție care documentau cazul comiterii accidentului rutier, l-a agresat

fizic pe ofițerul de poliție din cadrul DP mun. Chișinău, Orlov Dumitru,

care era îmbrăcat în uniforma de serviciu, l-a apucat pe acesta de mână

pentru a-i smulge alcooltestul de model „Drager” și în acel moment i-a

cauzat acestuia durere fizică și leziuni corporale, l-a bruscat

deteriorându-i buzunarul drept al scurtei, i-a murdărit scurta, i-a

deteriorat epoletul de la umărul din partea dreaptă și totodată, i-a smuls

camera video ce era fixată la piept care funcționa, pe care a aruncat-o jos.

Acțiunile lui Morcov Denis au fost încadrate în baza art. 349 alin.

(11) Cod penal, după indicii calificativi, aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața sau sănătate, față de persoana cu funcție de răspundere,

nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu.

Tot el, la data de 08.07.2019 aproximativ la orele 22:29, neavând

permis de conducere a urcat la volanul automobilului de model

„Volkswagen Touareg”, cu n/î xxxx și deplasându-se prin mun.

Chișinău, xxxx, când a fost stopat de echipajul INP. Fiind suspectat de

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către

3

colaboratorii INP a IGP a MAI a fost supus alcooltestului „DRAGER”,

conform căruia a fost stabilit concentrația de alcool în aerul expirat de

0,82 mg/l, care conform prevederile art. 13412 din Codul penal, se atestă

ca „stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”. Așadar, cet. Morcov

Denis, a încălcat cerințele art. 14 lit. a) a Regulamentului Circulației

Rutiere, care indică că conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor

substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase

care provoacă reducerea reacției. La fel, Morcov Denis a încălcat

prevederile art. 10 alin. (2) lit. a) din Regulamentului Circulației Rutiere,

care indică că persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și

la cererea colaboratorului de poliție, polițistului de frontieră, ofițerului

echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să înmâneze pentru

control, permisul de conducere perfectat pe numele său.

Acțiunile lui Morcov Denis au fost încadrate în baza art. 2641 alin.

(4) Cod penal, după indicii calificativi, conducerea mijlocului de

transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de

conducere.

prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii

pedepsei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie stabilită o

pedeapsă neprivativă de libertate, sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității de 300 ore.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse inculpatul a invocat că:

- nu este de acord cu sentința din considerentul că prima instanță

nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele și nu a apreciat probele din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

dar a citat în sentința de condamnare rechizitoriul înaintat de acuzatorul

de stat și discursul său;

- prin prisma art. 76 Cod penal, se află în prezența următoarelor

circumstanțe ce atenuează răspunderea penală: recunoașterea vinovăției,

căința sinceră, conlucrarea cu organul de urmărire penala la stabilirea

adevărului, are patru persoane la întreținere;

- conform hotărârii din 18.06.2020 instanța a reținut ca circumstanță

agravantă faptul că, anterior Morcov Denis a fost condamnat, astfel, la

punctul 9 sa menționat că nu poate fi recunoscută drept circumstanță

agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse sau

anulate sau dacă legea a decriminalizat acțiunea comisă în trecut.

4

februarie 2021, a fost admis apelul inculpatului Morcov Denis, casată

parțial sentința și emisă o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Morcov Denis recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (epizodul din 15.10.2018), a fost

liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

4.1 Instanța de apel analizând în ansamblu probele cauzei penale

date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a concluzionat

despre existența în acțiunile inculpatului Morcov Denis, epizodul din

15.10.2018, a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află

în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiune săvârșită de către

o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de

transport, iar în privința celorlalte epizoade instanța de apel a respins

apelul cu menținerea hotărârii atacată.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art.

3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind

judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul

urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de

procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu

este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în

rechizitoriu și de către prima instanță.

A stabilit cu certitudine și fără echivoc vinovăția lui Morcov Denis

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal,

episodul din 15.10.2018.

A reținut și faptul că, potrivit rechizitoriului și sentinței inculpatul

Morcov Denis a comis fapta infracțională la 15 octombrie 2018, astfel, la

moment 02 februarie 2021, fiind expirat termenul de 2 ani de atragere la

răspundere penală pentru fapta dată.

Instanța de apel audiind părțile, examinând materialele cauzei

penale, a considerat apelul declarat de inculpatul Morcov Denis, în

privința celorlalte epizoade și anume: pe episodul din 03.02.2019,

episodul din 03.02.2019 și episodul din 03.02.2019, privind asprimea

pedepsei, ca fiind nefondat și pasibil de respins, iar sentința atacată -

legală și întemeiată.

Instanța de apel analizând în ansamblu probele cauzei penale date

prin prisma art.101 Cod procedură penală, a concluzionat despre

5

existența în acțiunile inculpatului Morcov Denis a indicilor infracțiunii

prevăzute în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, pe semnele calificative:

refuzul, împotrivirea conducătorului mijlocului de transport de la

testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării

de ebrietate și naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul

acestui examen medical, săvârșit de către o persoană care nu deține

permis de conducere (pe episodul din 03.02.2019); în baza art. 349

alin.(11) Cod penal, pe semnele calificative: aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere, nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor

de serviciu (pe episodul din 03.02.2019); în baza art. 2641 alin.(4) Cod

penal, pe semnele calificative: conducerea mijlocului de transport în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat de către o persoană care nu deține

permis de conducere (pe episodul din 08.07.2019).

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a argumentat

deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu

a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor

legale.

A mai menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Morcov Denis a

săvârșit anume infracțiunile imputate, astfel, în instanța de apel probe

noi nu au fost prezentate, dar s-a solicitat o nouă apreciere a celor

cercetate de către prima instanță pentru individualizarea pedepsei. Și că,

prima instanță la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpatului Morcov Denis a ținut cont de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă

corectă, echitabilă și legală și anume că, inculpatul Morcov Denis

anterior a mai fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni,

inclusiv pentru comiterea infracțiunilor similare, fiindu-i stabilită ca

pedeapsă și muncă neremunerată în folosul comunității, dar ultimul nu

și-a făcut concluziile de rigoare, continuând să comită alte infracțiuni.

Instanța de apel a respins alegațiile inculpatului Morcov Denis,

precum că, la pronunțarea sentinței instanța a ignorat prevederile art. 75

ale Codului penal, care sunt norme imperative și urmau a fi respectate cu

ocazia adoptării sentinței de condamnare a inculpatului Morcov Denis,

or, prima instanță a ținut cont de personalitatea inculpatului, a acceptat

cererea de a fi examinată cauza în procedura simplificată, iar inculpatul a

beneficiat de reducerea termenului de pedeapsă cu 1/3 și nu este temei

de a desființa sentința emisă în partea solicitată.

A considerat că, o atare modalitate de individualizare a pedepsei

corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa aplicată de instanța de

fond, raportând-o la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod penal, îl

6

va descuraja de a comite pe viitor alte fapte infracționale similare.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului cu referire la

aplicarea, pedepsei penale neprivativă de libertate și anume sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității în limitele sancțiunii art.

2641 alin. (4) Cod penal, or, potrivit sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 08.06.2011 în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal a fost

condamnat la 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității; prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 11.10.2012 în baza art.

186 alin. (2) lit. d) recunoscut vinovat, procesul fiind încetat pe motivul

împăcării părților, însă ultimul nu și-a făcut concluziile de rigoare, astfel

că, stabilirea unei pedepse mai blânde decât cea stabilită de instanța de

fond, nu va atinge scopul legii penale, chiar dacă antecedentele penale

sunt stinse, luând în considerație faptul că inculpatul Morcov Denis nu

și-a făcut concluziile necesare pentru a nu se urca în stare de ebrietate la

volanul mijlocului de transport.

A reținut că, chiar dacă ultimul a recunoscut vinovăția, s-a căit

sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată, reeducarea și corectarea inculpatului Morcov Denis nu este

posibilă fără izolarea lui de societate.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Morcov Denis,

cu privire la asprimea pedepsei, or, pedeapsa stabilită și individualizată

de către instanța inferioară, corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin.

(2) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Morcov Denis,

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin.(4), art. 2641

alin. (4), art. 349 alin. (11) și art. 2641 alin. (4) Cod penal, și motivele

invocate de inculpatul Morcov Denis, în cererea de apel, instanța de apel

verificând legalitatea sentinței primei instanțe în privința ultimului a

constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.

7, 61, 75 Cod Penal.

Instanța de apel a constatat că, sancțiunea art. 2641 alin.(4) Cod

penal, prevede în calitate de pedeapsă munca neremunerată în folosul

comunității de la 200 la 240 de ore sau închisoare de până la un an, iar

sancțiunea art.349 alin.(11) Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă

amendă în mărime de la 850 la 1350 unității convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani.

Aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

prin reducerea cu o pătrime a limitelor minime și maxime, instanța de

judecată stabilește noile limite minime și maxime a pedepsei cu care va

opera la aplicarea pedepsei: pe art.2641 alin.(1) Cod penal - muncă

7

neremunerată în folosul comunității de la 134 la 160 de ore sau

închisoare de până la 8 luni; pe art.349 alin.(11) Cod penal - amendă în

mărime de la 637 la 1012 unității convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 120 la 160 de ore, sau cu

închisoare de până la 2 ani.

Ținând cont de prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, instanța de

apel a menționat, cu toate că pe episodul din 15.10.2018 a expirat

termenul de prescripție, și urmează a fi liberat de răspunderea penală pe

acest capăt de infracțiune săvîrșită, a considerat că nu a influențează

asupra pedepsei aplicate de către prima instanță la pedeapsa definitivă

prin aplicarea art. 84 Cod penal și a menținut pedeapsa aplicată sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

avocatul Cecan Liudmila cu inculpatul prin care invocând incidența pct.

6, 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea

parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri privind

aplicarea în privința lui Morcov Denis a unei pedepse individualizate

non privative de libertate cu aplicarea prevederilor art.84 Cod penal și

anume muncă neremunerată în folosul comunității de 300

ore.

5.1 În susținerea recursului avocatul Cecan Liudmila cu inculpatul au

invocat că:

- prima instanța și instanța de apel contrar prevederilor de drept,

nu au reținut caracterul atenuant al circumstanțelor prezente în speță,

neîntemeiat, a reținut ca circumstanță atenuantă doar recunoașterea

vinovăției de către inculpat, fără a argumenta de ce nu a atribuit caracter

atenuant, de altfel în modul prevăzut la art. 76 alin. (2) Cod penal,

faptului că inculpatul a recunoscut vinovăția procedând la examinarea

cauzei în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, dar și faptului că

are la întreținere 5 copii, dintre care 4 sunt minori, iar soția acestuia se

află în concediu de îngrijire a copiilor.

suplimentar, prin care invocând incidența pct. 6, 10 a dispozițiilor art.

427 Cod de procedură penală a solicitat casarea parțială a deciziei,

rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri privind aplicarea în privința

lui Morcov Denis a unei pedepse individualizate non privative de

libertate cu aplicarea prevederilor art.84 Cod penal și anume muncă

neremunerată în folosul comunității de 300 ore.

6.1 În susținerea recursului suplimentar avocatul Cecan Liudmila a

invocat:

- instanța de judecată nejustificat a examinat cauza penală în lipsa

8

inculpatului, mai ales că autorul cererii de apel este anume inculpatul;

- sintagma folosită de instanța de apel că a fixat cauza penală ”de

nenumărate ori” nu corespunde realității în condițiile în care chiar

instanța menționează că a fixat cauza penală spre examinare doar de 3

ori, în aceste condiții sunt evidente disproporțiile cu care operează

instanța;

- motivarea încheierii prin care instanța de judecată a dispus

examinarea cauzei în lipsa inculpatului este total neîntemeiată;

- instanța de apel nu a dispus efectuarea tuturor măsurilor posibile

pentru asigurarea prezenței inculpatului Morcov Denis în ședința de

judecă și nu a dispus aducerea lui silită sau nu a dispus efectuarea

investigațiilor în vederea acestuia sau nu i-a aplicat o măsură preventive

în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat și a solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca

fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel nu a comis erori de drept

în raport cu motivele invocate, iar decizia contestată conține motive clare și

legale pe care se întemeiază soluția.

declarat de către Cecan Liudmila cu inculpatul, și recursul suplimentar

al avocatului Cecan Liudmila în raport cu materialele cauzei și

argumentele prezentate, Colegiul Penal concluzionează asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat declarat de către avocatul

Cecan Liudmila cu inculpatul, ca fiind vădit neîntemeiat, și

inadmisibilitatea recursului suplimentar declarat de către avocatul Cecan

Liudmila, ca fiind declarat peste termen, din considerentele ce urmează.

8.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către vocatul Cecan Liudmila

cu inculpatul se reține următoarele.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu în baza materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un

complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în

unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Articolul 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit

practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau

formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs

9

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și/sau material.

În recursul declarat avocatul Cecan Liudmila cu inculpatul cu toate că

au invocat temei de drept prevăzut la pct. 6, 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, precum și atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, aceștia critică decizia instanței de apel numai în partea

pedepsei stabilită de instanța de apel, solicitând aplicarea în privința lui

Morcov Denis a unei pedepse individualizate non privative de libertate cu

aplicarea prevederilor art.84 Cod penal și anume muncă neremunerată în

folosul comunității de 300 ore.

Colegiul Penal, analizând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele din recurs, constată că o astfel de eroare de drept nu și-a

găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, aceleași argumente

fiind invocate și în apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus,

motivare pe care instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia

nu o consideră necesară.

În acest sens, Colegiul Penal notează că în conformitate cu art. 7

alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

10

Conform deciziei instanței de apel, a fost casată sentința primei în

partea individualizării pedepsei și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum

urmează: Lui Morcov Denis recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal (epizodul din 15.10.2018), a fost

liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție. În rest, sentința a fost menținută.

Examinarea cauzei a avut loc în baza prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal reține că, sancțiunea art. 2641 alin.(4)

Cod penal, prevede în calitate de pedeapsă munca neremunerată în

folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau închisoare de până la un

an, iar sancțiunea art.349 alin.(11) Cod penal, prevede în calitate de

pedeapsă amendă în mărime de la 850 la 1350 unității convenționale sau

cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore,

sau cu închisoare de până la 3 ani.

Aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

prin reducerea cu o pătrime a limitelor minime și maxime, instanța de

judecată stabilește noile limite minime și maxime a pedepsei cu care va

opera la aplicarea pedepsei: pe art.2641 alin.(1) Cod penal - muncă

neremunerată în folosul comunității de la 134 la 160 de ore sau

închisoare de până la 8 luni; pe art.349 alin.(11) Cod penal - amendă în

mărime de la 637 la 1012 unității convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 120 la 160 de ore, sau cu

închisoare de până la 2 ani.

În acest sens Colegiul Penal atestă că instanța de apel întemeiat a

statuat corectitudinea stabilirii de către prima instanței a circumstanțelor

de fapt și de drept, justificat concluzionând că la stabilirea categoriei și

măsurii de pedeapsă inculpatului Morcov Denis s-a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,

aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, evidențiind anume că,

inculpatul Morcov Denis anterior a mai fost condamnat pentru comiterea

mai multor infracțiuni, inclusiv pentru comiterea infracțiunilor similare,

fiindu-i stabilită ca pedeapsă și muncă neremunerată în folosul

comunității, dar ultimul nu și-a făcut concluziile de rigoare, continuând

să comită alte infracțiuni.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul Penal reține că, la

stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunile comise, instanța de

apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una

corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii,

iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul Penal conchide că în speță nu

11

s-a constatat existența erorilor de drept invocate în recurs, iar hotărârea

atacată este legală și întemeiată, de aceea recursul urmează a fi declarat

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

8.2 Cu referire la recursul suplimentar declarat de către avocatul Cecan

Liudmila se reține următoarele.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1)

Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul

hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea

motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia

de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința

de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată

li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,

dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat

la data 02 februarie 2021, în prezența procurorului, și avocatul

inculpatului, Hîncu Sergiu, în lipsa inculpatului fiind citat legal, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel

și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 194-197, vol. I), din care rezultă că

aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale.

Din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a

fost expediată atât avocatului inculpatului, Hîncu Sergiu, cât și

inculpatului fapt confirmat prin scrisoarea de expediere nr. 759 din

25.03.2021(f.d.220, vol. I).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 04

martie 2021, ședință despre care avocatul inculpatului Hîncu Sergiu a

cunoscut, fiindu-i cunoscută și soluția pe caz.

În continuare, Colegiul Penal menționează că, avocatul Cecan

Liudmila în numele inculpatului a declarat recurs suplimentar la data de

21 aprilie 2021, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe

amprenta ștampilei Poșta Moldovei.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul Penal specifică faptul că

pentru , avocatul Cecan Liudmila termenul de atac prevăzut de art. 422

Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 05 martie

2021, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de

12

dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la

sfârșitul zilei de 05 aprilie 2021.

Prin urmare, recursul suplimentar al avocatul Cecan Liudmila

declarat la 21 aprilie 2021 nu se încadrează in termenul limită prevăzut

de art. 422 Cod de procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură

penală, nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă

procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data

pronunțării deciziei motivate.

Totodată, Colegiul Penal menționează, că art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea

unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat

peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin

lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de

judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de

atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest

mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba

despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în

urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe

noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care

ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod

similar cu o cale extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul Penal reține și jurisprudența CtEDO în

hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie

2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de

recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei

explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în

imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui

întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului

13

securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului

înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Cecan Liudmila cu inculpatul împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală în privința

lui Morcov Denis xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Inadmisibilitatea recursului suplimentar declarat de către avocatul

Cecan Liudmila în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2021, în cauza penală în

privința lui Morcov Denis xxxxxxx, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

14