1ra-1334/21 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1334/21 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1334/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Cușnir Denis, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie

2020, în cauza penală privindu-l pe

Cușnir Denis Xxxx, născut la xxxxxx, originar din

r-nul xxx, s. xxxx și domiciliat în or. xxxx, s. xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Cușnir Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 5 luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 85 Cod penal, a fost adăugată parțial la pedeapsa aplicată partea

neexecutată a pedepsei stabilite lui Cușnir Denis în baza sentinței Judecătoriei

Fălești din 26 decembrie 2013 și eliberat condiționat înainte de termen prin

încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 21 martie 2018, pe termenul

rămas de 1 an o lună și 4 zile, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 1 an 2 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cușnir Denis la

12 ianuarie 2019, în jurul orei 18:50, acționând cu intenție directă și având scopul

conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, încălcând cerințele

art. 14 din Regulamentul circulației rutiere, potrivit căruia conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau

1

altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care

provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de

oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, după ce a consumat

băuturi alcoolice și se afla în stare de ebrietate alcoolică, a condus automobilul de

model „Mercedes Vito”, cu n/î xxxxx, pe străzile mun. Chișinău, unde, pe str. Calea

Ieșilor 59, a fost stopat de către colaboratorii INP al IGP și, fiind suspectat în

consumul de băuturi alcoolice, a fost prezentat la Dispensarul Republican de

Narcologie, unde, în urma verificării a fost stabilită o concentrație a vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,75 mg/l, iar în sânge - 1,37 g/l de alcool, care conform

pct. 4 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova, nr. 296 din 16.04.2009 și art. 13412din Codul penal,

se consideră ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, deoarece depășește

norma de 0,3 mg/1 - concentrație de vapori de alcool în aerul expirat și 0,5 g/1 -

concentrație de alcool în sânge.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Cușnir Denis în baza art. 2641

alin. (4) Cod penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se

află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat și care nu deține permis de

conducere.

Diana cu inculpatul Cușnir Denis, care au solicitat casarea parțială a acesteia în latura

pedepsei, cu aplicarea unei pedepse mai blânde, non-privative de libertate.

În argumentarea apelului, apelanții au invocat că:

- inculpatul vina a recunoscut, a declarat prin înscris autentic, anexat la

materialele cauzei, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu, regretă

și se căiește de cele comise, iar pedeapsa urmează a fi stabilită cu aplicarea art. 3641

Cod de procedură penală;

- față de Cușnir Denis a fost aplicată o pedeapsă mult prea aspră, dat fiind

faptul că acesta și-a recunoscut vina integral, s-a urcat la volan doar pentru a muta

mașina cu care prietenul său Eugen a făcut accident. Și a făcut acest fapt doar pentru

că era mai puțin beat decât cunoscutul său Eugen, care nu realiza ce face și insista

de a muta mașina mai aproape de trotuar ca să nu încurce la trafic. Într-adevăr era

beat, dar nu avea intenția de a conduce, mai ales că nici nu are permis de conducere

și niciodată nu a avut.

2020, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt, just a aplicat în speță normele de procedură

2

penală și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,

dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal, cu respectarea cerințelor art. 3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a reținut că aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

Totodată, instanța de apel a atestat că prima instanță la stabilirea categoriei

pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7,

75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite - care este una ușoară,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, prezența circumstanțelor

atenuante - căința sinceră, și regretarea celor comise, lipsa circumstanțelor

agravante, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță întemeiat nu a

reținut în calitate de circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției de către

inculpat, or judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la

urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu,

astfel în acest caz pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului a fost stabilită în

conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care stabilește o

pedeapsă redusă, luându-se în considerare recunoașterea faptelor. Iar reținerea în

calitate de circumstanță atenuantă și recunoașterea vinovăției ar fi însemnat

acordarea unei bivalențe juridice uneia și aceleiași circumstanțe.

Instanța de apel a mai notat că la stabilirea termenului pedepsei în privința lui

Cușnir Denis, prima instanță a ținut cont de condițiile de viață ale familiei ultimului.

Instanța de judecată întemeiat a reținut faptul că inculpatul anterior a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Fălești din 26.12.2013, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal

la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar prin

încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 21.03.2018, Cușnir Denis a fost

eliberat condiționat înainte de termen de pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Fălești din 26.12.2013, pe termenul rămas de 1 an 1 lună și 4 zile (f.d. 93, vol. I).

Ulterior, inculpatul Cușnir Denis fiind eliberat condiționat, a comis la data de 12

ianuarie 2019 infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a aplicat

prevederile art. 85 Cod penal, cu adăugarea parțială la pedeapsa aplicată prin

prezenta sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite inculpatului Cușnir Denis

prin sentința Judecătoriei Fălești din 26.12.2013, fiind eliberat condiționat înainte de

termen prin încheierea Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 21.03.2018.

3

Instanța de apel a conchis că nu poate admite solicitarea avocatului privind

aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse non-privative de libertate în situația

în care în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit faptul că inculpatul Cușnir Denis

anterior a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Fălești din 26.12.2013, în

baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, dar a fost eliberat condiționat înainte de termen, respectiv

i s-a acordat acestuia șansa de a se corecta în continuare fără a fi izolat de societate,

iar inculpatul nu a îndreptățit încrederea ce i s-a acordat, careva concluzii pentru sine

nu și-a făcut, nu a pășit pe calea corectării și reeducării, săvârșind o nouă infracțiune

de conducere a mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat și care nu deține permis de conducere.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele din apel, precum că față de

Cușnir Denis a fost aplicată o pedeapsă prea severă, deoarece o pedeapsă prea blândă

va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului

prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului

de justiție. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează

dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

4.1. La 28 ianuarie 2021, de către avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului Cușnir Denis, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, cu aplicarea unei pedepse mai blânde, non-privative de libertate.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- este inechitabil că instanțele de judecată nu au reținut în calitate de

circumstanță atenuantă, faptul că inculpatul Cușnir Denis a recunoscut vinovăția și

a solicitat prin înscris autentic examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală;

- din motiv că infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, face

parte din categoria infracțiunilor ușoare și ținând cont de motivul și scopul faptei,

pedeapsa aplicată este prea aspră.

4.2. La 05 martie 2021, de către avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatul Cușnir Denis, în care fără a face referire la vreun temei de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei.

În argumentarea recursului, recurentul mai invocă că:

- pedeapsa aplicată a fost individualizată greșit, fiind una prea aspră, or

instanța de judecată nu a apreciat dacă scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără

executarea pedepsei cu închisoarea, nefiind ținut cont de toate circumstanțele

4

atenuante din speță, precum și cele care caracterizează persoana inculpatului, care

plasat în câmpul muncii, fiind caracterizat la locul de muncă pozitiv;

- la momentul examinării cauzei la Curtea Supremă de Justiție, termenul de

prescripție a expirat la 12 ianuarie 2021.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Astfel, indică că soluția instanțelor judecătorești, referitor la categoria și

mărimea pedepsei stabilite este în conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75-78

Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod penal.

În acest sens, a indicat că instanța de apel, menținând sentința primei instanțe,

și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în

deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, iar în final stabilindu-i lui Cușnir Denis o pedeapsă echitabilă.

Ce ține de afirmația că la moment a intervenit termenul prescripției tragerii la

răspundere penală a inculpatului Cușnir Denis, invocă că fapta pentru care a fost

recunoscut culpabil și condamnat inculpatul Cușnir Denis, a fost comisă la data de

12 ianuarie 2019, iar hotărârea definitivă a Colegiului penal a Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată la 18 noiembrie 2020, adică până la expirarea termenului

de prescripție.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

5

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul

cu individualizarea pedepsei stabilite, dar indică temeiul pentru recurs prevăzut art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

Cu referire la criticile recurentului reflectate în pct. 4 a prezentei decizii,

precum că a fost aplicată o pedeapsă prea aspră cu închisoare, greșit individualizată,

nefiind luate în considerare toate circumstanțele ce țin de personalitatea

inculpatului, că și-a recunoscut vinovăția, a solicitat examinarea cauzei conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, a săvârșit o infracțiune ușoară,

motivul și scopul faptei, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate, și reprezintă

opinia subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată.

În acest sens, Colegiul penal invocă că din conținutul sentinței primei instanțe

și a deciziei instanței de apel, rezultă cert că instanțele de judecată au luat în

considerare circumstanțele invocate supra de recurent, pedeapsa de 5 luni închisoare

fiind stabilită inculpatului Cușnir Denis în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, cu

aplicarea în deplină măsură a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală,

cu reducerea cu o treime a limitelor pedepsei cu închisoarea prevăzute în sancțiunea

art. 2641 alin. (4) Cod penal, precum și a criteriilor generale de individualizare a

pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61

alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a

echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Cușnir Denis, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

Astfel, Colegiul penal atestă că aceste prevederi legale au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale și la personalitatea inculpatului Cușnir Denis, care s-a

căit sincer și regretă cele comise, motivul comiterii infracțiunii, gravitatea

infracțiunii care este una ușoară, lipsa circumstanțelor agravante, inculpatului

Cușnir Denis, fiindu-i corect stabilită o pedeapsă în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal

de 5 luni închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, aproape de limita minimă prevăzută de lege, ce este de 3 luni, or sancțiunea

infracțiunii incriminate prevede o pedeapsă de până la 1 an închisoare, iar noile

limite de pedeapsă reduse cu 1/3 sunt de la 3 luni la 8 luni închisoare.

Totodată, instanțele de judecată corect au reținut că inculpatul Cușnir Denis

anterior a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Fălești din 26.12.2013, în

baza art. 145 alin. (1) Cod penal la 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în

6

penitenciar de tip închis, dar a fost eliberat condiționat înainte de termen, respectiv

i s-a acordat acestuia șansa de a se corecta fără a fi izolat de societate, iar inculpatul

nu a îndreptățit încrederea ce i s-a acordat, careva concluzii pentru sine nu și-a făcut,

nu a pășit pe calea corectării și reeducării, săvârșind o nouă infracțiune.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare corect au aplicat în speță prevederile art.

85, 91 alin. (8), lit. c) Cod penal, care prevede că dacă, în termenul de pedeapsă

rămas neexecutat, condamnatul săvârșește cu intenție o nouă infracțiune, instanța

de judecată îi stabilește pedeapsa în condițiile art. 85 Cod penal. În același mod se

aplică pedeapsa și în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni din imprudență dacă

instanța de judecată anulează liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

În acest sens, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu

identifică temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel, care este legală și

întemeiată, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de

argumentat și detaliat instanța de apel în decizia sa.

Astfel, motivarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, în

care instanțele s-au expus argumentat pe chestiunile esențiale supuse atenției lor ce

țin de pedeapsa stabilită, în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări

inutile instanța de recurs ordinar le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi

menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport

cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

7

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat

peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 noiembrie 2020 în cauza penală privindu-l pe Cușnir Denis, a fost

pronunțat la 18 noiembrie 2020, în prezența inculpatului Cușnir Denis, asistat de

avocatul Cazacu Dumitru, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată

din instanța de apel (f.d. 170-172, vol. I), fiind notificați că pronunțarea integrală a

deciziei va avea loc pe data de 16 decembrie 2020.

Ulterior, la 16 decembrie 2020, în lipsa inculpatului Cușnir Denis și

avocatului său, a fost amânată pronunțarea deciziei motivate pentru 30 decembrie

2020.

La 30 decembrie 2020, a fost pronunțată integral decizia instanței de apel, iar

la 11 ianuarie 2021 copia deciziei a fost expediată inculpatului și avocatului său (f.d.

188, vol. I).

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de

apel, curge de la data pronunțării integrale a acesteia.

În acest context, Colegiul penal reține că la 05 martie 2021, conform ștampilei

Grefei Curții Supreme de Justiție (f.d. 8, vol. II), avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului Cușnir Denis, declară recurs ordinar, întitulat ca recurs suplimentar,

împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a

recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva argumente privind depunerea

tardivă a recursului.

În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului sau depunerea

recursului suplimentar după expirarea termenului legal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 05 martie

2021 de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Cușnir Denis,

împotriva deciziei instanței de apel din 18 noiembrie 2020, este inadmisibil, ca fiind

declarat peste termen.

Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

8

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar leza, în acest

mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.

7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de

timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat

cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Cușnir Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cușnir

Denis Xxxx, depus:

- la 28 ianuarie 2021, ca fiind vădit neîntemeiat;

- la 05 martie 2021, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

9