1ra-35/2022 — Art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 iunie 2021, inculpatul Leșan Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (cu participarea părții vătămate Țurcanu Serghei), și i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă 1/unu/an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. Leșan Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul părții vătămate Modrea Tudor), și i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă 1/unu/an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. A fost recunoscut vinovat Leșan Denis XXXXX, născut la 24.11.1990, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (episodul părții vătămate Dichii Alexandr), și i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de 1 /unu/ an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. În baza articolului 84 alin.(1) din Cod penal, prin concurs parțial al pedepselor i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă închisoare pe un termen de 2 /doi/ ani și 6/șase/ luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 S-a încasat din contul inculpatului Leșan Denis în beneficiul lui Turcanu Serghei suma în mărime de 5 100 /cinci mii una sută/ lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma săvârșirii infracțiunii. S-a încasat din contul inculpatului Leșan Denis în beneficiul lui Dichii Alexandr suma în mărime de 17 755,22/șaptesprezece mii șapte sute cincizeci și cinci, 22/ lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma săvârșirii infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Leșan Denis la data de 26.01.2020 în intervalul de timp a orelor 02.30 - 13.10, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat, pe ascuns, prin deteriorarea lacătului, a pătruns în automobilul de model ,,Dacia Logan”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, parcat în preajma blocului locativ, amplasat pe adresa str. XXXXX”, un card bancar eliberat de către BCA ,,Moldova- Agroinbank”, un card bancar eliberat de către BCA ,,Fincombank”, un card pentru alimentare cu combustibil eliberat de către SRL ,,TransAutoGaz”, pașaportul tehnic al automobilului de model ,,Audi A4”, cu n/î XXXXX, permisul de conducere de categoria B, buletinul de identitate, certificatul de competentă profesională toate actele pe numele lui Turcanu Serghei, un portmoneu confecționat din piele, la preț de 300 lei, în care se aflau bani în sumă de 1 800 lei, un telefon mobil de model ,,Meizu”, la preț de 1 000 lei, un casetofon de model ,,Sony”, la preț de 500 lei, un telefon mobil de model ,,Samsung Galaxy Grand 2 SM-G7102”, la preț de 1 500 lei, în care activa cartela SIM cu nr.XXXXX, după ce cu bunurile și cu actele sustrase s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, astfel, cauzând părții vătămate Turcanu Serghei, o daună materială în proporții considerabile în sumă de 5 100 lei. Prin acțiunile sale intenționate, Leșan Denis a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea părții vătămate Turcanu Serghei de daune în proporții considerabile. Tot el, Leșan Denis XXXXXX în perioada de timp 17.03.2020, ora 12.00 - 19.03.2020, ora 17.20, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, intenționat, pe ascuns, prin deteriorarea lacătului, a pătruns în automobilul de model ,,Volkswagen Transporter T4”, cu numerele de înmatriculare XXXXX, parcat în preajma blocului locativ, amplasat pe adresa strXXXXX, de unde a sustras pe ascuns telefonul mobil de model ,,Samsung Galaxy J2” cu IMEIXXXXX, la preț de 1 000 lei, aspiratorul de model ,,Gorenje”, la preț de 1 299 lei, moto-ferestrăul de model ,,Taiga Industrial CCM 580”, la preț de 2 200 lei, un parfum ,,Zara”, la preț de 1 200 lei, după ce cu bunurile sustrase s-a ascuns de la locul săvârșirii infracțiunii, astfel cauzând părții vătămate Modrea Tudor o daună materială în proporții considerabile în sumă de 5 699 lei. 2 Prin acțiunile sale intenționate, Leșan Denis a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea părții vătămate Modrea Tudor de daune în proporții considerabile. Tot el Leșan Denis XXXXX în perioada de timp cuprinsă între data de 19.02.2020, ora 19:00 și 20.02.2020, ora 06:00, data și ora exactă nu a fost posibil de stabilit de către organul de urmării penale, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu cet. Goncearenco Ana, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns prin deteriorarea lacătului de la ușa șoferului, în automobilul ce îi aparține cet. Dichii Alexandr de model „Dacia Duster” cu n/î ”XXXXX”, care era parcat în fața blocului de locuit, amplasat pe strada strXXXXX, de unde, pe ascuns, mijloace bănești în sumă de 700 lei, 7 perechi de adidași la prețul de 347,46 lei, în total 2 432,22 lei și 25 perechi de pantaloni sport la prețul de 85,92 lei, în total 2 148 lei, 2 perechi de pantofi pentru dame noi, cu toc, mărimea 39, din zamș, de culoare roz-pal cu margini de culoare bej, și cu fundiță bej la prețul de 100 lei fiecare, în total 200 lei, o pereche de pantofi pentru dame noi, cu toc, mărimea 39, din zamș, de culoare neagră la prețul de 100 lei, o pereche de pantofi pentru dame cu toc, mărimea 38, din zamș, de culoare roșie la prețul de 100 lei, 10 perechi de pantofi pentru dame, noi pe talpă, mărimea 36-40, din piele artificială, cu fundițe, de culoare roz-aprins, roșii, roz, gri, la prețul de 100 lei fiecare, în total 1 000 lei, o pereche de pantofi pentru dame pe talpă, noi, de culoare albastră, din jeans, cu șireturi și găuri mărimea 39, la prețul de 100 lei, 2 perechi de sandale pentru dame de culoare neagră și gri, la prețul de 100 lei fiecare, în total 200 lei, 3 perechi de adidași pentru copii, noi, mărimea 32, de culoare roz, la prețul de 100 lei, în total 300 lei, o pijama pentru copii formată din 2 articole vestimentare: un pulover de culoare albă cu inscripția ,,Little dreams take wing” și o pereche de pantaloni de culoare verde cu inscripția ,,PEANUTS 104”, la prețul de 100 lei, o pijama pentru copii formată din 2 articole vestimentare: un pulover de culoare violet, de culoare alb combinat cu roz, cu inscripția ,,Dreamy 35” și o pereche de pantaloni de culoare gri, cu inscripția ,,Alive Dreams 116” la prețul de 100 lei, o pijama pentru copii formată din 2 articole vestimentare, un pulover de culoare albastru deschis, de culoare roz combinat cu gri cu înscrisul “Le parfum” și o pereche de pantaloni de culoare gri, cu inscripția ,,Alive 116” la prețul de 100 lei, o pijama formată din 2 articole vestimentare, un pulover de culoare alba, combinat cu albastru, cu inscripția ,,62 Dream BIG” și o pereche de pantaloni de culoare albastră, cu inscripția ,,Alive 116” la prețul de 100 lei, o pijama formată din 2 articole vestimentare, un pulover de culoare gri, combinat cu roși cu inscripția ,,Adventure 3 Club” și o pereche de pantaloni de culoare gri combinată cu alb, cu inscripția ,,Alive Sleepwear 116” la prețul de 100 lei, un pachet cu 20 complete de pijamale pentru copii, de diferite mărimi, formate din pantaloni și maiouri cu mînecă scurtă și lungă, la prețul de 100 lei fiecare, în total 2 000 lei, o pereche de pantaloni sport pentru copii, de culoare neagră combinată cu roz, cu inscripția în partea stingă, sus ,,Team Sport”, la prețul 25 lei, o pereche de pantaloni-sport pentru copii, din coton, de culoare gri, combinat cu alb, inscripția ,,Domyos”, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni- sport pentru copii de 4-6 ani, de culoare albastră, cu inscripția ,,Marvel” 110/116, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni-sport pentru copii, din coton, de culoare roz, cu inscripția ,,WITCH”, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni sport, pentru copii, de culoare albastră, cu inscripția Basic ,,HM” la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni-sport pentru copii, de culoare roz, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni sport pentru copii, de culoare roz, din coton și poliester, cu inscripția gri ,,140 Y.F.K”, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni-sport pentru copii, de culoare roz cu inscripția ,,Club 72”, la prețul de 25 lei, o pereche de pantaloni sport, pentru femei, de culoare bordo, cu inscripția ,,University Athletic Department”, la prețul de 25 lei, 20 de perechi de pantaloni sport pentru copii la prețul de 25 lei pentru o unitate, în total 500 lei, 20 de perechi de pantaloni de culoare neagră, gri, bordo, din piele artificială cu inscripția ,,Blue Motion”, la prețul de 100 lei o unitate, în total 2 000 lei, 100 perechi de sutiene de diferite culori, imprimeuri și mărimi, la prețul 50 lei o unitate, în total 5 000 lei, 25 de umerașe din plastic, de culoare cafenie și gri închis, la prețul de 10 lei o unitate, în total 250 lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 17 755,22 lei. Prin acțiunile sale intenționate, Leșan Denis a comis infracțiunea prevăzută de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere, cu cauzarea părții vătămate Dichii Alexandr de daune în proporții considerabile.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului Leșan Denis prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de stabilirea pedepsei și calificarea acțiunilor lui Leșan Denis din art. art. 186 alin. (2) lit. b), c) d) Cod penal, art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal prin prisma art. 30 Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate în privința lui Leșan Denis din considerentul că acesta și-a recunoscut vina și a săvârșit infracțiunea ca rezultat al unor împrejurări grele. În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat că prima instanță urma să ia în calcul că în speță este prezentă intenția unică infracțională față de acțiunile/inacțiunile infracționale identice, cele comise sunt pasibile de calificare 4 potrivit regulilor concursului real de infracțiuni. în context, doctrina națională semnalează că prin repetarea acțiunilor-inacțiunilor infracțiunea prelungită se aseamănă cu concursul de infracțiuni, deosebirea fiind sub aspectul laturii subiective, la infracțiunile prelungite existând o intenție unică (un singur scop), iar la concursul de infracțiuni atâtea intenții, câte infracțiuni se află în concurs. Astfel, avocatul a menționat că, de fapt, inculpatul a manifestat intenții unică față de acțiunile sale infracționale, deoarece atitudinea psihică a lui Leșan Denis față de acțiunile infracționale comise în acest sens se relevă că la comiterea infracțiunii prelungite persoana cum este Leșan Denis săvârșește la diferite intervale de timp, infracțiunile respective la 26.01.2020, la data 19.02.2020 și la data de 17.03.2020 din start intenționa să comită infracțiunea prin mai multe inacțiuni infracționale (episoade).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2021, a fost respins apelul declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Sentința primei instanțe a fost contestată doar de partea apărării în partea individualizării pedepsei penale și calificării acțiunilor inculpatului Leșan Denis, iar ce ține de vinovăție sentința nu a fost atacată. Astfel, instanța de apel a menționat că în ședințele de judecată ale primei instanță inculpatul Leșan Denis nu s-a prezentat, refuzând de mai multe ori, în mod expres, escortarea sa în instanța din motive personale (cauza penală nr.2020480213, V.II, f.d.36-37, 68-69, 73-74, 80, 83-84, 86-87, 110-111, 114-115, 123-124), fapte care denotă lipsa de interes a acuzatului fața de cauza care se află în proces de examinare, precum și crearea artificială și intenționată a unor impedimente în examinarea prezentei cauze penale în termen rezonabil. Pe de altă parte, instanța de apel a invocat că deși prezența acuzatului în ședința instanței are o importantă deosebită pentru echitatea procedurii, legislatorul trebuie să descurajeze absențele nejustificate și să asigure desfășurarea rapidă și 5 eficace a procedurii. Lipsa de reacție din partea acuzatului nu trebuie să paralizeze procedura instanței. În concluzie, prin încheierea judecătorească a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 iulie 2020 și 11 mai 2021 instanța a dispus în baza art. 321 alin. (2) pct.2 din Cod de procedură penală examinarea cauzei în lipsa inculpatului Leșan Denis, refuzul acestuia de a se prezenta fiind confirmat de Instituția Penitenciară, iar în conformitate cu art. 351, 352 Cod de procedură penală, instanța de judecată a dispus examinarea cauzei penale în procedură generală. Cu toate că, inculpatul nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, acesta refuzând înfățișarea sa în fața instanței, apărătorul acestuia, avocatul Dumitru Marinescu, în dezbateri judiciare a comunicat instanței că inculpatul Leșan Denis la ultima întrevedere în penitenciar i-a declarat că recunoaște vina în săvârșirea infracțiunilor incriminate, se căiește sincer de cele comise și solicită aplicarea unei pedepse mai blânde. Inculpatul Leșan Denis, la fel nu s-a prezentat la examinarea cauzei în instanța de apel, deși, prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021 s-a dispus efectuarea teleconferinței în vederea examinării apelului declarat de avocatul Dumitru Marinescu în numele inculpatului Leșan Denis împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 iunie 2021, în incinta Curții de Apel Chișinău, inculpatul fiind deținut în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău. Însă, la data de 11.10.2021 prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău a fost expediată cererea și procesul-verbal de refuz a inculpatului Leșan Denis de a se prezenta la ședința de judecată prin intermediul teleconferinței, din motive personale. Cu privire la alegațiile apărării privind calificarea acțiunilor inculpatului, instanța de apel a conchis că în prezenta cauză nu se constată existența unei infracțiuni prelungite, căci conform art. 30 Cod penal, (1) Se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune. (2) Infracțiunea prelungită se consumă din momentul săvârșirii ultimei. Astfel, infracțiunea se consideră prelungită în cazul în care persoana săvârșește, la diferite intervale de timp, dar în realizarea unei rezoluții unice, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. O trăsătură distinctă a infracțiunii continue constă în faptul că acțiunile distincte din care se compune infracțiunea consumată sunt considerate numai etape, faze ale infracțiunii finale, fapt care nu se regăsește în prezenta speță. Mai mult decât atât, infracțiunea prelungită presupune următoarele condiții: a) săvârșirea mai multor acțiuni sau inacțiuni, la diferite intervale de timp, care prezintă, 6 fiecare în parte, componența aceleiași infracțiuni; b) acțiunile sau inacțiunile să fie săvârșite în realizarea aceleiași rezoluții infracționale; c) acțiunile să fie săvârșite de aceeași persoană. Consumarea infracțiunii prelungite are loc în ultimul moment al epuizării ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale. Activitatea infracțională prelungită în timp ia sfârșit fie în momentul renunțării de bună voie a făptuitorului la săvârșirea infracțiunii, fie în momentul intervenției altor factori, cum ar fi descoperirea faptei de către organele competente, etc. Cu referire la categoria și termenul pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale și în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Sub acest aspect, instanța de apel a conchis că faptele comise de inculpatul Leșan Denis la data comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal reprezintă infracțiuni mai puțin grave. Astfel, pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit cu certitudine că faptele pentru care inculpatul a fost deferit justiției, s-au comis în perioada anului 2020. Iar, legea penală în vigoare, prevăzută de art.186 alin.(2) lit. c), d), 186 alin.(2) lit. c), d), 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, stabilind o pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. Reieșind din materialele cauzei s-a stabilit că inculpatul Leșan Denis a fost anterior judecat (V.I, f.d.84-87, cauza 2020480213). Totodată, acesta se află la evidența medicului narcolog din 2014 ca și consumator de droguri opium și amfetamină (V.I, f.d.81, cauza 2020480213), iar la evidenta medicului psihiatru nu se află (V.I, f.d.83, cauza 2020480213). Conform informației din Extrasul din Registru de Stat al Populației nu are la întreținere careva persoane (V.II, f.d.117, cauza 2020480109), nu este angajat în câmpul muncii, este necăsătorit și la momentul examinării prezentei cauze a fost aplicată măsura preventivă - arest preventiv, fiind reținut de facto la data de 24.04.2020, ora 15:40 min. (V.I, f.d.124, cauza 2020480109). Relevant speței, este și faptul că inculpatul Leșan Denis a refuzat de a se prezenta la examinarea cauzei în instanța de fond și în instanța de apel din acest motiv cauza a fost examinată în procedură generală. Deși, apărătorul a declarat că 7 inculpatul își recunoaște vinovăția, totuși Leșan Denis a refuzat de a se prezenta la examinarea prezentei cauze pentru a-și susține poziția. Careva circumstanțe atenuante în corespundere cu prevederile art.76 Cod penal și circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal, în privința lui Leșan Denis, instanța de apel nu a reținut. Instanța de judecată a reținut faptul că inculpatul anterior a fost tras la răspundere penală de mai multe ori, antecedentele penale caracterizând negativ personalitatea inculpatului. Astfel, Leșan Denis a fost condamnat inclusiv și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16.06.2020, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (1), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin.(2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. b), c), d) din Cod penal, infracțiuni săvârșite în perioada 24.05.2019- 04.10.2019, fiindu-i stabilită în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis (V.II, f.d.128-135, cauza 2020480213). În acest sens, instanța de apel a menționat că anterior inculpatul Leșan Denis a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor contra patrimoniului. De fiecare dată, instanțele de judecată i-a acordat acestuia șansa de a se corecta, însă careva concluzii pentru sine nu și-a făcut, nu au pășit pe calea corectării și reeducării săvârșind noi infracțiuni de sustragere a bunurilor, or, acesta și-a făcut din comiterea infracțiunilor o îndeletnicire și un mod de viață. În circumstanțele relatate supra, instanța de apel a indicat că nu poate fi aplicată pedeapsa sub formă de amendă în privința inculpatului Leșan Denis, dat fiind faptul că inculpatul nu este angajat în câmpul muncii și anterior a săvârșit infracțiuni similare. Având în vedere cele invocate supra, instanța de apel a stabilit că, instanța de fond a considerat în mod justificat ca pentru infracțiunea, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, episodul cu participarea părții vătămate Țurcanu Serghei, de a-i stabili inculpatului Leșan Denis pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 1(unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Iar, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, episodul cu participarea părții vătămate Modrea Tudor, stabilirea lui Leșan Denis a pedepsei sub forma de închisoare pe un termen de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Respectiv, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, episodul cu participarea părții vătămate Dichii Alexandr, instanța corect i-a stabilit lui Leșan Denis pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 8 Reieșind din circumstanțele constatate, instanța a subliniat că prima instanță corect a ajuns la concluzia că în privința inculpatului urmează a fi aplicată o pedeapsă penală privativă de libertate, iar prin cumul parțial, i s-a stabilit lui Leșan Denis o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Așadar, instanța de apel a indicat că anume pedeapsa sub formă de închisoare cu executare reală este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de către acesta, cât și personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate. Cu privire la acțiunea civilă și soarta corpurilor delicte, instanța de apel a menținut și în această parte sentința, or, apelantul nu și-a exprimat dezacordul sub acest aspect.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate prin prisma art. 30 Cod penal, ca și infracțiune unică, cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, deoarece ultimul a recunoscut vina în cele imputate. În susținerea celor solicitate, apărătorul menționează că din cumulul probatoriului administrat în respectiva cauză penală se constată cert că inculpatul a acționat cu o intenție unică în toate episoadele incriminate. De asemenea, ca și în cererea de apel, recurentul specifică că inculpat a recunoscut vina în cele imputate și se căiește de cele comise, iar în acest context urmează să îi fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia expusă de către procuror în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să 9 decidă inadmisibilitatea acestora în cazul în care constată că recursurile declarate sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal subliniază că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu se confirmă în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Din textul recursului, Colegiul penal constată că, avocatul Marinescu Dumitru își exprimă dezacordul cu calificarea acțiunilor inculpatului considerând că în speță suntem în prezența unei acțiuni unice și cu modul de stabilire a pedepsei de către instanțele ierarhic inferioare, precum că acestea nu au ținut cont de principiul individualizării pedepsei penale, deci are în vedere temeiurile prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod penal. Astfel, Colegiul atrage atenția că apărătorul Dumitru Marinescu în numele inculpatului, invocă critici referitor la încadrarea juridică a acțiunilor infracționale comise de către inculpat, în acest sens, instanța de recurs ordinar conchide că, instanțele de fond corect au ținut cont de prevederile art. 28 și 30 Cod penal și întemeiat au calificat acțiunile ilegale ale inculpatului, ca trei infracțiuni diferite, deoarece faptele au fost săvârșite cu intenții diferire și scopuri diferite. Colegiul penal reține că, potrivit art. 28 Cod penal, infracțiunea unică reprezintă o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) care se califică conform dispoziției unei singure norme a legii penale. Astfel, reieșind din conținutul acestei norme, infracțiunea unică poate fi realizată ori printr-o singură acțiuni (inacțiune), ori printr-un sistem de acțiuni (inacțiuni), care se limitează la conținutul unei infracțiuni unice. Prin unitatea de infracțiune se înțelege situația în care o activitate infracțională, formată dintr-o acțiune (inacțiune) ori din mai multe acțiuni (inacțiuni) se consideră, 10 potrivit stării de fapt ori potrivit legii, o singură infracțiune pentru care se aplică o singură pedeapsă. Consecvent, o formă a unității de infracțiune este unitatea legală, care la rândul ei se poate manifesta prin caracterul prelungit al acțiunilor inculpatului. Prin urmare, potrivit art. 30 Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică, caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune și care se consumă din momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale. Respectiv, din materialele cauzei și stării de fapt stabilite, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, a fost dovedit univoc faptul că inculpatul a comis trei infracțiuni diferite care nu pot fi privite sub instituția infracțiunii prelungite. Or, reieșind din prevederile art. 32 și 33 alin. (1) și (3) Cod penal, pluralitatea de infracțiuni constituie, după caz, concurs de infracțiuni sau recidivă. Se consideră concurs de infracțiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multor infracțiuni dacă persoana nu a fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele și dacă nu a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, cu excepția cazurilor când săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni este prevăzută în articolele părții speciale a Codului în calitate de circumstanță care agravează pedeapsa. Concursul real există atunci când persoana, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni), săvârșește două sau mai multe infracțiuni. Respectiv, concursul real de infracțiuni poate să fie prezent doar în cazul în care o persoană, prin două sau mai multe acțiuni (inacțiuni) distincte, în baza unor rezoluții sau forme de vinovăție separate, săvârșește două sau mai multe infracțiuni prevăzute de diferite componențe de infracțiune. Având în vedere cele expuse, prevederile art. 30 Cod penal, sunt străine speței respective, or, instanța de recurs reiterează că în cauza penală deferită judecății, acțiunile inculpatului se califică ca trei infracțiuni separate. În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența problemei, susținând că probele demonstrează faptul inculpatul a comis o singură infracțiune ca fiind prelungită. Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în conformitate cu prevederile normelor 11 de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor. În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului, care nu coroborează cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării. Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine judecătorului. Cu referire la temeiul invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se constată că instanța de apel în decizia sa, corect a motivat soluția în privința stabilirii pedepsei. Cât ține de motivele indicate în recurs precum că, instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele atenuante ,,recunoașterea vinovăției, căința sinceră”, Colegiul penal nu le acceptă, or, aceste motive au fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată precum și în decizia atacată pe care Colegiul penal le însușește, ca corecte, ce este și conform practicii CtEDO (a se vedea hotărârea Albert vs România din 16.02.2010). Așadar, Colegiul penal verificând decizia instanței de apel sub aspectul motivelor invocate în recursul ordinar, conchide că instanța de apel a pronunțat o decizie motivată sub toate aspectele și corect a aplicat legislația națională în acest sens. Astfel, în cazul în care o instanță națională a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea hotărârea Latourinerie din 10 decembrie 2002). Prin urmare, erorile de drept invocate de către recurent, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), și 10) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar din aceste considerente acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 12

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Leșan Denis XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 mai 2022. Președinte: Nadejda Toma Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 13