1ra-1119/2021 — art. 27, 145 alin. 1 CP

1ra-1119/2021 — art. 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1119/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Istratii Vasile în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui

Ursachi Igor Xxxxx, născut la xxxx, originar

și domiciliat în s. xxxx, r-nul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

20.05.2019 – 17.12.2020;

15.03.2021 – 09.06.2021.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 155 Cod penal, la 240 ore muncă

neremunerată în folosul comunității.

23.07.2017, aproximativ pe la orele 20:00, fiind în stare de ebrietate, având intenția

îndreptată nemijlocit spre amenințarea cu omor a cet. Mocan Ion, s-a apropiat de

ultimul, care se afla lângă gospodăria cet. Cărbunari Ivan, amplasată în s. xxxx, r-nul

xxxx, și fără careva motiv l-a apucat de piept pe cet. Mocan Ion și l-a izbit cu capul de

zid, apoi continuînd intenția sa, se exprima în adresa lui Mocan Ion cu cuvinte care au

creat ultimului temeri pentru viață și sănătatea sa, precum și pericolul realizării

amenințării prin faptul îndreptării cuțitului înspre acesta.

1

Instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului Ursachi Igor în baza art. 155

Cod penal, după indicii calificativi: amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării

acestei amenințări.

casarea acesteia, și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare în baza art. 27, 145

alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă de 10 ani și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis.

Totodată să fie dispusă încasarea de la inculpatul Ursachi Igor în beneficiul

statului cheltuieli judiciare în sumă de 1990,89 lei.

3.1. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- instanța de fond eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art.155 Cod

penal;

- depozițiile părții vătămate nu au fost apreciate, iar instanța de fond nu a ținut

cont de acestea;

- nu au fost apreciate la justa valoare declarațiile martorilor I. Cărbunari, V.

Pascari și O. Pascal precum și raportul de expertiză medico-legală nr. 503 din

24.07.2017;

-faptul că inculpatul avea intenția de al omorî pe I. Mocanu a fost confirmat prin

declarațiile martorului O. Pascal;

- inculpatul a depus toate eforturile în vederea săvârșirii omorului, însă din

cauza că partea vătămată a ferit capul aceste eforturi nu și-au produs efectul;

- instanța de judecată neîntemeiat a respins solicitarea procurorului privind

încasarea cheltuielilor judiciare suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal în sumă de 1 990,89 lei. Suma menționată a fost achitată

din bugetul statului pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în sumă de 1

826 lei, raportului de constatatre medico-legală în mărime de 128 lei și cheltuieli de

birotică în sumă de 36,89 lei, care reprezintă cheltuieli judiciare suportate la efectuarea

acțiunilor de urmărire penală, care potrivit art. 229 alin.(1), (2) Cod de procedură

penală urmează a fi încasate de la inculpat.

apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță just și

întemeiat a conchis că probele prezentate de acuzatorul de stat, care au fost verificate

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, confirmă vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal.

Instanța de apel a reținut ca motivat caracterul periculos al infracțiunii

examinate, care este reliefat de împrejurarea în care victima conștientizează că este

2

amenințată cu un rău, creîndu-i-se o stare de teamă profund dăunătoare, victima este

scoasă din starea sa normală, iar teama ei își găsește reflectare în acțiuni și

comportament.

Instanța de apel a menționat că acțiunile inculpatului întrunesc elemente

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal.

Instanța de apel a mai reținut că reieșind din declarațiile martorilor I. Carbunari,

O. Pascal, M. Hamurari, V. Pascal si L. Cat, nu rezultă că I. Ursachi ar fi acționat cu

intenție de a comite omorul părții vătămate, dar din acestea rezultă intenția

inculpatului de a săvârși amenințarea cu omor. În speță s-a stabilit că la partea

vătămată au apărut temeri pentru viața sau sănătatea sa, în cazul punerii amenințării

în executare și apariția pericolului realizării amenințării.

În opinia instanței, faptul că pericoul realizării acestei amenințări era real se

confirmă și prin raportul de constatare medico-legală nr. 03 din 24.07.2017, conform

căruia la cet. Mocan I. s-a stabilit excoriații la cap care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur, iar plaga la gât pe dreapta a fost produsă cu

un corp tăietor înțepător, posibil la data și în circumstanțele indicate, care se califică

ca vătămare corporală neînsemnată.

În continuare, instanța de apel a reținut că pedeapsa stabilită de instanța de fond

este echitabilă și proporțională gravității faptei comise.

Referindu-se la soluția adoptată de către prima instanță privind cheltuielile de

judecată, instanța de apel a constatat că, la adoptarea sentinței, nu a fost admisă

derogarea de la normele procesual-penale relevante cauzei, soluția adoptată fiind una

întemeiată și corectă. în acest context, instanța de apel a menționat că dispunerea

expertizelor de către organul de urmărire penală, constituie acțiuni procesuale ce țin

de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții

acuzării. Din acest considerent, instanța de apel a statuat că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și altor

acțiuni procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Din motivele enunțate, instanța de apel a conchis că apelul procurorului

urmează a fi respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței, reieșind din netemeinicia

argumentelor invocate de apelant.

acuzatorul de stat, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță

în alt complet de judecată.

5.1. În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:

3

- concluzia instanțelor de fond referitor la reîncadrarea acțiunilor inculpatului

în baza art. 155 Cod penal este eronată și contravine probelor prezentate de acuzare,

probe care cu certitudine dovedesc că I. Ursachi a comis infracțiunea prevăzută de art.

27, 145 alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel a ignorat faptul stabilit cu certitudine, că inculpatul nu a

amenințat cu omor partea vătămată, dar a întreprins măsuri concrete spre realizarea

intenției de omor, apucându-l de haină și izbindu-l de zid, după care i-a aplicat o

lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului. Cele indicate stabilesc faptul că instanța de apel

în decizie se contrazice susținând că, pentru încadrarea acțiunilor inculpatului în baza

art. 155 Cod penal, trebuie să existe violență psihică, pe când în speță a fost aplicată

violența fizică soldată cu consecințe, care s-au stabilit prin raportul de constatare

medico-legală;

- instanța de apel a ignorat declarațiile părții vătămate, care a relatat că I.

Ursache a încercat să-l taie în regiunea gâtului. Depozițiile părții vătămate au fost

confirmate și de martorii I. Cărbunari și O. Pascal, care însă la fel nu au fost apreciate

la justa valoare;

- aceia că I. Ursachi nu și-a dus intenția până la sfârșit se datorează faptului că

partea vătămată și-a ferit capul într-o parte, după care I. Cărbunari l-a ținut pe

inculpat;

- erorile comise de instanța de fond au fost menținute și de instanța de apel, care

era obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate de apelant. Astfel

nepronunțarea asupra tuturor motivelor echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei,

iar decizia urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în

alt complet de judecată.

2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, decizia casată total, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a menționat că, verificând

argumentele expuse în textul recursului, în raport cu actele cauzei și probele

administrate, a constatat că judecând apelul, instanța de apel nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție pripită de menținere a sentinței,

potrivit căreia Ig. Ursachi a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 155 Cod

penal.

Prin urmare, contrar celor reținute, instanța de recurs a atestat că instanța de

apel, la adoptarea deciziei prin care a menținut sentința instanței de fond de

recalificare a acțiunilor inculpatului, nu a elucidat faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a pătruns în esența problemei de fapt

4

și de drept, acceptând niște concluzii de ordin general, statuate de prima instanță, cu

privire la conținutul probelor administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

premature și nemotivate.

In speță, s-a constatat că instanța de apel nu a respins motivat toate argumentele

esențiale invocate de procuror în cererea de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare asupra chestiunilor care au importanță decisivă în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Chestiunea asupra căreia instanțele ierarhic inferioare urmau să se expună prin

argumente temeinice constă în aceea dacă faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor (art. 27, 145 alin. (1) Cod penal) sau

se încadrează în infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, amenințarea cu omor

ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau sănătății.

Din actele cauzei, s-a constatat că inculpatul atacând partea vătămată, l-a izbit

cu capul de zid, apoi i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului, însă din motiv

că partea vătămată a ferit capul într-o parte și l-a împins pe inculpat, acțiunile acestuia

nu și-au produs efectul. Totodată, din declararațiile martorilor rezultă că Ig. Ursachi

nu a continuat acțiunile sale, din motiv că a fost ținut de către Gh. Cărbunari.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxx din 24.07.2017, la I.

Mocan au fost depistate excoriații la cap, care a fost produsă prin acțiunea traumatică

a unui corp contondent dur, precum și pe gât pe dreapta o plagă superficială cu axa

orizontală, cauzată ;u un corp tăietor - înțepător.

Prin urmare, instanța de recurs a reținut că, la judecarea apelului, instanța de

apel urma să aprecieze raportul de expertiză medico-legală nr. xxx din 24.07.2017 în

coroborare cu declarațiile părții vătămate, martorilor M. Hamurari, I. Cărbunari, V.

Pascari, din care rezultă că inculpatul nu doar a îndreptat cuțitul în direcția lui I.

Mocan (după cum a constatat instanța de fond), dar și a întreprins acțiuni concrete

aplicând cu acest cuțit o lovitură în regiunea gâtului, organ vital.

În continuare instanța de recurs a apreciat ca fiind prematură și pripită

concluzia istanțelor de fond prin care s-a menționat „martorii audiați în instanța de

judecată nu au indicat cu certitudine că inculpatul a cauzat plaga respectivă părții vătămate,

deoarece nici un martor nu a indicat direct că a văzut momentul când inculpatul Ig. Ursachi

ar fi cauzat aceste leziuni”, or, faptul că inculpatul în momentul în care l-a atacat pe I.

Mocan avea în mână un cuțit a fost confirmat de martorii oculari M. Hamurari și I.

Cărbunari, iar partea vătămată a relatat în ce circumstanțe i-a fost cauzată plaga

depistată în regiunea gâtului. Or, instanțele atunci când constată lipsa în acțiunile

5

inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, urmează să-și

argumenteze poziția prin prisma tuturor probelor acumulate, dându-le o apreciere

multilaterală și obiectivă, fără a omite să se expună asupra unora și fără a se eschiva

sau denatura conținutul altora.

Analizând decizia instanței de apel, instanța de recurs a constatat că, în

conținutul acesteia lipsește analiza și aprecierea probelor, și aceasta suferă de

insuficiență în partea motivării soluției.

fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Edineț, Pascari Inga, sentința

casată total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează:

Ursachi Igor fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

27, 145 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani.

S-a dispus încasarea de la Ursachi Igor cheltuielile de judecată în mărime de 1

954 (una mie nouă sute cincizeci și patru) lei.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, examinând sentința

atacată prin prisma motivelor de apel formulate, audiind părțile, cercetând

materialele cauzei penale, a considerat necesar, de a admite apelul declarat în cauză,

cu casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei hotărâri noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

Respectând legislația procesual-penală, de către instanța de apel, la demersul

acuzatorului de stat a fost reluată cercetarea judecătorească potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, fiind audiați nemijlocit în ședință de judecată martorii

Carbunari Ivan și Pascal Olesea, la fel fiind analizate probele scrise acumulate în

această cauză.

În urma examinării probelor prezentate în instanța de fond și verificate în

instanța de apel, s-a constatat cu certitudine în acțiunile lui Ursachi Igor elementele

infracțiunii de tentativă de omor, infracțiune prevăzută la art. 27, 145 alin. (1) Cod

penal și nicidecum de amenințare cu omor dacă a existat pericolul realizării acestei

amenințări, după cum a reținut instanța de fond, fiind o apreciere greșită a instanței,

recalificarea acțiunii ultimului la prevederile art. 155 Cod penal.

Instanța de apel în urma examinării probelor prezentate de partea acuzării, a

ajuns la concluzia, că Ursachi Igor la 23.07.2017, aproximativ pe la orele 20:00, fiind în stare

de ebrietate, având intenția îndreptată nemijlocit spre omorul cet. Mocan Ion, s-a apropiat de

ultimul, care se afla lângă gospodăria cet. Cărbunari Ivan, amplasată în s. xxxx, r-nul xxxx și

fără careva motiv l-a apucat de piept pe cet. Mocan Ion și l-a izbit cu capul de zid, apoi

6

încercând să-l omoare i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului, însă din cauze

independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, dat fiind că cet. Mocan

Ion aferit capul într-o parte și l-a împinspe cet. Ursachi Igor. Între timp a intervenit cet.

Cărbunari Ivan care l-a ținutpe cet. Ursachi Igor timp de 30 minute ca acesta să nu-l omoare

pe Mocan Ion, deoarece Ursachi Igor amenința în continuu că-l omoară pe Mocan Ion și

îndrepta cuțitul în spre acesta, în rezultat conform raportului de constatare medico-legală nr.

xxx din 24.07.2017 s-a stabilit la Mocan Ion excoriație la cap produsă prin acțiunea traumatică

a unui corp contodent dur, iar plaga la gât pe dreapta cu corp tăietor-înțepător, posibil la data

și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Astfel prin acțiunile sale intenționate, Ursachi Igor a comis infracțiunea

prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal - tentativa de omor intenționat a unei persoane.

Deși inculpatul Ursachi Igor, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în

instanta de fond, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o integral,

instanța de apel a considerat dovedită vinovăția acestuia prin declarațiile părții

vătămate, a martorilor Carbunari I., Hamurari M., Pascal O., Caț L., care coroborează

în totalitate cu probele scrise și anume: procesul- verbal din 26.07.2017, privind

constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiuni în cadrul examinării

materialului înregistrat în R-2 cu nr. xxx din 23.07.2017; plângerea părții vătămate

Mocan Ion din 23.07.2017, adresată șefului IP Edineț; raportul de constatare nr. xxx

din 24.07.2017; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 29.09.2017.

Instanța de judecată a apreciat critic declarațiile inculpatului Ursachi Igor în

partea lipsei intenției de a comite omorul părții vătămate Mocan Ion, precum și

argumentele apărătorului în acest sens, dat fiind faptul că sunt depuse cu scopul de a

se eschiva de răspundere penală, precum și faptul că declarațiile inculpatului în

această parte contravin declarațiilor părții vătămate Mocan Ion, or ultimul a declarat

că ...a observat că inculpatul a încercat să îl împungă cu cutitul, iar el s-a ferit, atunci și a

observat, că inculpatul avea cutitul la el... Ursachi Igor a încercat să taie partea vătămată în

regiunea gâtului....

Mai mult, instanța de apel a reiterat că inculpatul atacând partea vătămată, l-a

izbit cu capul de zid, apoi i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gâtului, însă din

motiv că partea vătămată a ferit capul într-o parte și l-a împins pe inculpat, acțiunile

acestuia nu și-au produs efectul. Totodată, din declarațiile martorilor rezultă faptul,

că Igor Ursachi nu a continuat acțiunile sale din motiv că a fost ținut de către Gheorghe

Cărbunari.

Instanța de apel a făcut referire și la raportul de expertiză medico-legală nr. xxx

din 24.07.2017, potrivit căruia la Ion Mocan au fost depistate excoriații la cap, care a

fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contodent dur, precum și pe gât pe

7

dreapta o plagă superficială cu axa orizontală, cauzată cu un corp tăietor - înțepător.

Astfel în coroborare cu declarațiile părții vătămate, martorilor M. Hamurari, I.

Cărbunari, V. Pascari rezultă faptul că inculpatul Ursachi Igor nu doar a îndreptat

cuțitul în direcția părții vătămate Ion Mocan dar a întreprins acțiuni concrete aplicând

cu acest cuțit o lovitură în regiunea gâtului, organ vital.

Mai mult, martorii oculari M. Hamurari și I. Cărbunari au confirmat faptul că

inculpatul Ursachi Igor avea în mână un cuțit în momentul în care l-a atacat pe Mocan

Ion, totodată partea vătămată a relatat în ce circumstanțe i-a fost cauzată plaga

depistată în regiunea gâtului.

La fel, instanța de apel a menționat și despre declarațiile martorului Pascal

Olesea, care cert și convingător a menționat despre acțiunile lui Ursachi Igor comise

până la atac și anume despre conflictul avut de Ursachi Igor cu Mocan Ion, la fel

despre existența cuțitului la Ursachi Igor și intenția expusă de a-l omorâ pe Mocan

Ion.

Versiunea inculpatului reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, ce se

combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel

fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită.

Concluzionând asupra vinovăției aduse inculpatului Ursachi Igor de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a notat că la

stabilirea măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 61, 75 Cod penal,

va ține cont de: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările

prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, de persoana celui vinovat;

circumstanțele agravante și atenuante a cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, va reține că corectarea și reeducarea inculpatului

Ursachi Igor Ion este posibilă în condițiile izolării de societate, aplicându-le pedeapsa

cu închisoare.

Sancțiunea art. 27, 145 alin.(1) Cod penal, prevede pedeapsa - închisoare de la 10

la 15 ani.

Conducându-se de prevederile art. 61, 75 Cod penal, instanța de apel a considerat

că Ursachi Igor Ion poate fi corectat și reeducat în condițiile aplicării unei pedepse sub

formă de 10 ani închisoare conform legii.

Instanța de apel a atestat temeinicia argumentelor invocate în apel și în partea

solicitărilor privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare.

8

În acest sens, instanța de apel a ajuns la concluzia că sentința urmează a fi casată

și în latura cheltuielilor judiciare, fiind fondate argumentele procurorului privind

încasarea de la inculpatul Ursachi Igor a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

expertizei judiciare în mărime de 1954 lei.

Istratii Vasile în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu menținerea sentinței.

8.1. În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- acțiunile lui Ursachi Igor nu întrunesc atât elementele laturii obiective, cât și a

laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. Astfel,

intenția îndreptată nemijlocit spre omorul cet. Mocanu Ion, indicat în ordonanța de

punere sub învinuire și rechizitoriu, în urma administrării probelor pe dosar, nu și-a

găsit confirmarea. Nu numai inculpatul Ursachi Igor a declarat în instanța de judecată

că nu a avut intenția de a-l omorî pe Mocanu Ion, dar și acesta din urmă în instanța de

judecată a declarat că, când inculpatul era ținut de către Cărbunari Ion, încerca să zică

că o să-l bată pe parlea vălămată, dar nimic mai mult, poate striga că o să-l omoare,

dar era gălăgie acolo. Mai mult ca atât, Macanu Ion a declarat că Ursachi Igor nu avea

careva motive de a-l omorî și amenințarea cu omor nu a înțeles-o ca fiind reală;

- faptuitorul nu poate fi supus răspunderii penale în baza art. 145 Cod penal, dacă

a renunțat, benevol și definitiv, să ducă până la capăt activitatea infracțională. În

același timp, cel care a renunțat de bunăvoie la ducerea până la capăt a infracțiunii de

omor intenționat este supus răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvârșită

conține o altă infracțiune consumată;

- pentru existența componenței de infracțiune de tentativă de omor, faptuitorul

urma să depună toate eforturile pentru îndeplnirea acțiunilor sale intenționate.

Ursachi Igor nu a comis tentativa de omor a lui Mocanu Ion deoarece nu a manifestat

acea perseverență infracțională care crește pe măsura apropierii actelor de executare

de momentul consumării în cazul autorilor infracțiunilor de omor sau de tentativă de

omor. Or tentativa de omor este infracțiunea care se comite cu intenție directă, autorul

infracțiunii își dă seama de caracteml prejudiciabil, infractional, prevede rezultatul și-

l dorește și urmărește producerea sa. Ursachi Igor dacă ar fi avut intenția de a-l omorî

pe Mocanu lon putea să realizeze acțiunile sale în timpul altercațiilor dintre el și

Mocanu Ion sau când s-au bătut la magazin sau când în apropierea gospodăriei lui

Cărbunari Ivan s-a apropiat și l-a izbit în zid, după ce el și Mocanu Ion au plecat de

lângă gospodăria lui Cărbunari Ivan. Acțiumle lui Ursachi Igor nu au fost îndreptate

spre omorul lui Mocanu Ion dar spre aminințarea acestuia deoarece din materialele

9

cauzei penale și împrejurările în care a fost comisă fapta încriminată se constată că

Ursachi Igor a avut posibilitatea să-și realizeze amenințarea și să săvârsească acțiuni

concrete in direcția dorită, însă a renunțat benevol de a le săvârși;

- pe cauza penală există multe divergențe între declarațiile părții vătămate și ale

martorilor din partea acuzării, iar dubiile în probarea învinuirii care nu au putut fi

înlăturate în condițiile legii se interpretează în favoarea inculpatului Ursachi Igor.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de către avocatul Istraii Vasile în numele inculpatului, menționând că acesta urmează

a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității recursului din următoarele considerente.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de avocatul

inculpatului, Istratii V., își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod

de procedură penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

argumentate de recurent.

La caz, din conținutul recursului declarat de partea apărării se constată că acesta

invocă temeiurile prevăzute de pct. 6) și 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală și pledează pentru casarea totală a deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței din motiv că în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii de tentativă de omor intenționat a unei persoane, dar a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal – amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul

realizării acestei amenințări, astfel semnalând și temeiul prevăzut la pct. 12) din alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

De asemenea, avocatul indică asupra faptului că, partea acuzării a eșuat să

demonstreze prin careva probe pertinente și concludente că inculpatul a urmărit

anume lipsirea de viață a părții vătămate Mocan Ion.

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele aduse de apărătorul inculpatului,

Istratii V., Colegiul penal constată că, cele invocate de recurent nu și-au găsit

10

confirmarea, iar vinovăția inculpatului a fost dovedită cu certitudine și în afara

oricărui dubiu de către procuror, prin probele administrate în dosar și cercetate de

instanțe.

Astfel, cu titlu introductiv, Colegiul menționează că invocarea unor pretinse erori

admise de instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare

privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se

circumscriu.

Colegiul penal respinge, ca nefondate, alegațiile apărătorului precum că hotărârea

instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și a admis o eroare gravă

de fapt prin stabilirea eronată a faptelor, or, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în

partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor expuse în art. 6 CEDO.

Deci, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei recurate,

aceasta corespunde prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și

cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la adoptarea soluției expuse în pct.

4 din prezenta decizie.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate

cu art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la

dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât

și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Ursachi Igor de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, să fie una legală și

întemeiată, care urmează a fi menținută și de instanța de recurs.

La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor

din dosar, ajungând la concluzia că sentința atacată urmează a fi casată, cu dispunerea

condamnării lui Uraschi Igor în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Totodată, soluția de condamnare a inculpatului în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod

penal, a fost motivată de instanța de apel prin elucidarea următoarele circumstanțe:

latura obiectivă a omorului se realizează prin lipsirea intenționată de viață a unei

persoane, adică prin orice activitate ilegală care cauzează decesul unei persoane, iar

potrivit declarațiilor părții vătămate Mocan Ion s-a constatat că ,,în momentul când s-a

apropiat Ursachi Igor și l-a îmbrâncit nu a observat să fi avut cuțit la el, după ce s-a ridicat a

observat că inculpatul a încercat să îl împungă cu cuțitul. Ursachi Igor a fost oprit de

Cărbunari Ion și în rezultat conflictul s-a finisat. Ursachi Igor a încercat să aplice lovitura

11

gâtului, însă nu poate spune dacă la gât era o rană mai mare în situația în care nu se ferea de

la lovitură.”

De asemenea, potrivit raportului de expertiză medico-lagală nr. 503 din

24.07.2017 la Mocanu Ion au fost depistate excoriații la cap, care au fost produse prin

acțiunea traumatică a unui corp contodent dur, precum și pe gât pe dreapta a plagă

superficială cu axa orizontală, cauzată cu un corp tăietor – înțepător. Iar conform

declarațiilor martorilor Hamurari M. și Cărbunari I. s-a constatat că, inculpatul

Ursachi Igor avea în mână un cuțit în momentul în care l-a atacat pe Mocan Ion.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs respinge ca nefondă soluția

recurentului privind reîncadrarea juridică a faptei sale din cele de la art. 27, 145 alin.

(1) Cod penal în cele ale art. 155 Cod penal, și la caz, consideră necesar de a sublinia

că, în ipoteza amenințării cu omor, făptuitorul are posibilitatea reală să-și realizeze

amenințarea și să săvârșească acțiuni concrete în direcția dorită, însă decide benevol

să nu le săvârșească, deși are pentru aceasta toate condițiile favorabile, iar în prezența

tentativei de omor, făptuitorul întreprinde toate eforturile în vederea săvârșirii

omorului, însă, din cauze independente de voința lui, aceste eforturi nu-și produc

efectul.

Astfel, după cum a fost stabilit de către instanțele de fond, acțiunea inculpatului

de a cauza cu un cuțit leziuni, ce ar putea provoca decesul părții vătămate, însă care a

fost curmată de către cel din urmă, denotă în mod evident o tentativă la comiterea

unui omor.

În continuare, cu referire la alegațiile inculpatului privind aprecierea eronată a

probelor de către instanța de apel, Colegiul penal reamintește că la etapa recursului

ordinar, instanța de judecată nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci

verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța

de fond și, după caz, de instanța de apel.

Deci, critica adusă de către recurent referitor la procedura de apreciere a

probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și careva

îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a

examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2),

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor

cererii de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat

12

în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul inculpatului, Istratii V.,

ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Istratii Vasile în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17

decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Ursachi Igor Xxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 iunie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Guzun Ion

Catan Liliana

13