1ra-798/22 — art. 201/1 al. 1 lt. b CP

1ra-798/22 — art. 201/1 al. 1 lt. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-798/2022

1-20136230-01-1ra-2505202

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Soltan Vasile în numele inculpatului

Ursachi Vitalie, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din

21 iulie 2021 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

17 februarie 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Ursachi Vitalie xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 31.10.2020 – 22.07.2021;

instanța de apel: 22.09.2021 – 17.02.2022;

instanța de recurs ordinar: 25.05.2022 – 06.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal,

A C O N S T A T A T:

2021, Ursachi Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, a

fost condamnat la pedeapsă sub formă muncă neremunerată în folosul

comunității - 160 ore.

Ursachi Vitalie la 21.08.2020, aproximativ la ora 18:00, aflându-se la

domiciliul din s. Xxxxxx, r. xxxxx, unde locuiește împreună cu mama sa

Ursachi Raisa xxxx, care potrivit prevederilor art. 1331 Cod penal, sunt

considerați membri de familie, fiind vizibil în stare de ebrietate, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările

lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având un

comportament agresiv fizic și verbal, acționând intenționat prin intimidare

în scop de impunere a voinței și controlului personal, în urma unui

conflict apărut spontan, a aplicat violența fizică asupra mamei sale

Ursachi Raisa, manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și

1

îmbrânceli, fapt prin ce i-au fost cauzate părții vătămate Ursachi Raisa,

stări de tensiune și suferințe psihice.

Astfel, acțiunile inculpatului Ursachi Vitalie au fost încadrate juridic

în baza art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal, conform semnelor calificative -

”acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, manifestată prin maltratare și alte acțiuni violente,

soldate cu vătămare ușoară a sănătății".

numele inculpatului Ursachi Vitalie, a declarat apel, prin care a solicitat,

casarea sentinței, emiterea unei noi hotărâri potrivit modului pentru

prima instanță, cu aplicare în privința inculpatului pentru infracțiunea

imputată a unei pedepse la limita minimă stabilită de legea penală, sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100

ore.

3.1. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță a stabilit o

pedeapsă prea aspră, de 160 ore de muncă neremunerată, or, inculpatul

la faza de urmărire penală a recunoscut vina, a participat activ la

stabilirea tuturor circumstanțelor cauzei penale.

La fel, a indicat că, nu s-a ținut cont de circumstanțele atenuante și

de faptul că inculpatul a conștientizat pe deplin consecințele infracțiunii

săvârșite, regretă sincer cele comise, imediat după comiterea infracțiunii

și-a cerut iertare de la partea vătămată, s-au împăcat și locuiesc în aceiași

casă, fapta fiind doar un conflict între partea vătămată și inculpat.

A considerat că, inculpatul poate fi corectat prin aplicarea unei

pedepse mai blânde.

februarie 2022, a fost admis apelul declarat și s-a dispus casarea totală a

sentinței și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care, Ursachi Vitalie a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal, și

s-a aplicat pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității pe o

durată de 155 ore.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prima

instanță corect a încadrat fapta lui Ursachi Vitalie, în baza art. 2011 alin.

(1), lit. b) Cod penal, însă eronat a descris elementele prevăzute la art.

2011 alin. (1), lit. a) Cod penal, motivând indiciile calificative: ”acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin maltratare și alte acțiuni violente, soldate cu

vătămare ușoară a sănătății". Or, potrivit rechizitoriului învinuirea a fost

înaintată în baza art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal, conform indicilor

calificativi, ”violență în familie, acțiunea intenționată comisă de un membru

al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în

scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra victimei”, astfel,

în învinuirea înaintată lui Ursachi Vitalie, nu s-a regăsit încriminarea

maltratării și vătămare ușoară a sănătății.

La fel, prima instanță, indicând că infracțiunea săvârșită de Ursachi

Vitalie este o infracțiune materială, care s-a consumat odată cu cauzarea

vătămării sănătății părții vătămate, instanța de apel, a constatat că, la

2

materialele cauzei nu se regăsesc probe, care ar demonstra faptul cauzării

părții vătămate a careva leziuni corporale ușoare.

În acest sens a relatat că, lui Ursachi Vitalie, partea acuzării nici nu i-

a imputat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. a) Cod

penal, dar, a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal.

Astfel, în motivarea sentinței, prima instanță face concluzii și

mențiuni contradictorii celor imputate, cât și în privința probelor existente

la dosar, circumstanțe care denotă necesitatea casării totale a sentinței

contestate.

În continuare, instanța de apel, apreciind probele din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că, starea de

fapt și acțiunile inculpatului Ursachi Vitalie se încadrează potrivit

prevederilor art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal.

A menționat că, chiar dacă lui Ursachi Vitalie i se impută și

”acționarea intenționată prin intimidare în scopul controlului personal

asupra părții vătămate”, acest fapt nu a fost demonstrat.

La caz, fiind confirmată doar existența semnului calificativ –

”acționarea intenționată prin intimidare în scop de impunere a voinței, în

urma unui conflict apărut spontan”. Or, din declarațiile date de inculpat și

partea vătămată, a rezultat că, conflictul a apărut spontan, în urma unei

pretenții adresate de către inculpat, părții vătămate.

În urma examinării cauzei, instanța de apel a stabilit că, Ursachi

Vitalie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, având un comportament agresiv fizic și verbal, acționând

intenționat prin intimidare în scop de impunere a voinței, în urma unui

conflict apărut spontan, a aplicat violența fizică asupra mamei sale

Ursachi Raisa, manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și

îmbrânceli, fapt prin ce i-au fost cauzate părții vătămate, stări de tensiune

și suferințe psihice.

Astfel, din declarațiile inculpatului, cât și a părții vătămate s-a

constatat că, conflictul s-a iscat din motiv că, mama inculpatului nu a

dorit să culeagă poama și să facă vin, astfel, să nu fie gălăgie în casă. Din

aceste motive, inculpatul, a început să-și impună voința de culegere a

poamei și să facă vin, și în acest sens a aplicat și violența fizică,

manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și îmbrânceli, fapt prin ce

i-au fost cauzate părții vătămate Ursachi Raisa stări de tensiune și

suferințe psihice.

Deci, partea vătămată fiind intimidată prin acțiunile violente ale

inculpatului, manifestate în scop de impunere a voinței de culegere a

poamei pentru a pregăti din ea vin.

Aceste acțiuni, de către instanța de apel, au fost încadrate juridic la

art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal ”violența în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței”.

A relatat instanța de apel că, fapta săvârșită de Ursachi Vitalie, și

prevăzută de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal, se pedepsește cu muncă

3

neremunerată în folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu

închisoare de până la 3 ani, și în corespundere cu prevederile art. 16 alin.

(3) Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave.

Astfel, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, având

în vedere că, vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin, a constatat

că Ursachi Vitalie, se face vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, cu

stabilirea pedepsei acestuia sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității - 155 ore.

De asemenea, instanța de apel a notat că, executarea pedepsei, nu

trebuie să cauzeze suferințe fizice, nici să înjosească demnitatea persoanei

condamnate, dar să ducă la realizarea scopului prevăzut de art. 61 Cod

penal, din ce considerente, pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 155 ore, este corectă, echitabilă și legală.

ordinar, avocatul Soltan Vasile în numele inculpatului Ursachi Vitalie,

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, a solicitat, casarea deciziei și a sentinței, rejudecarea cauzei

potrivit modului pentru prima instanță, prin care Ursachi Vitalie să fie

achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

5.1. În argumentarea recursului ordinar, recurentul menționează că,

instanța de apel urma să-l achitate pe Ursachi Vitalie, învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal,

deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii și fapta a fost încadrată juridic greșit, motiv din care recursul

se întemeiază potrivit art. 427 alin. (1), pct. 8), 12) Cod de procedură

penală.

Susține că, intimidarea este o formă aparte de violență, pe care art. 2

din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007 ”Cu privire la prevenirea și

combaterea violenței în familie", o clasifică în cadrul violenței psihologice.

La fel notează că, violența psihologică este denumită și abuz

emoțional, spre deosebire de violența fizică, este un proces de lungă

durată, incluzând jigniri, terorizare, denigrarea victimei în fața celorlalți,

amenințări, intimidare și șantaj emoțional.

Menționează că, inculpatul a aplicat violența fizică asupra mamei

sale Ursachi Raisa, manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și

îmbrânceli, nu pentru a-și impune voința, ci pentru a se apăra, deoarece

aceasta a încercat să-l lovească și conflictul s-a iscat nu din nedorința

părții vătămate să culeagă poama, dar din faptul că la 21 august 2020,

aceasta a venit de la vecină în stare de ebrietate și Ursachi Vitalie i-a făcut

observație.

Astfel, consideră că, lipsește elementul constitutiv al infracțiunii

prevăzute la art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal - ”intimidare în scop de

impunere a voinței”.

431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul în secția judiciar penală, Crijanovschii Sergiu, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

Susține că, motivele invocate în cererea de recurs a constituit deja

obiect al examinării în instanța de apel. Iar hotărârea contestată conține

motivele pe care se întemeiază soluția.

penal lărgit constată că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din

următoarele considerente.

În corespundere cu prevederile art. 435 alin. (1), pct. 1) Cod de

procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, partea

apărării invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1), pct. 8) și 12) Cod

de procedură penală, în sensul că, în decizie nu au fost indicate temeiurile

de recurs sub aspectele că nu au fost întrunite elementele infracțiunii

incriminate și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

La caz, recurentul își manifestă dezacordul față de lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului în baza art. 2011 alin.

(1), lit. b) Cod penal, și anume lipsa elementului – ”intimidare în scop de

impunere a voinței”.

Consideră că, inculpatul a aplicat violența fizică asupra părții

vătămate Ursachi Larisa, manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și

îmbrânceli, nu pentru a-și impune voința să adopte un anumit

comportament inferior față de sine, ci pentru a se apăra de

comportamentul agresiv al acesteia, aceasta încercând să-l lovească.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

invocate în recursul ordinar declarat, Colegiul penal lărgit constată că,

erorile de drept nominalizate de către recurent, nu și-au găsit confirmare

la examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată, dispozitivul fiind expus clar, iar careva

erori grave de fapt care ar fi afectat soluția instanței, nu s-au stabilit.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. Prevederile art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

stabilesc că decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și

de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date.

5

Colegiul penal lărgit, referindu-se la incidența temeiului pentru

recurs prevăzut la prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură

penală, atestă că, acest temei pentru recurs se aplică când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii și

când mijloacele de probă nu au constatat elementele infracțiunii.

Analizând circumstanțele cauzei, în raport cu argumentele expuse

de recurent, Colegiul penal lărgit conchide că, alegațiile acestuia sânt

eronate, or, instanța de apel a stabilit că, ”(…) în urma examinării cauzei în

ordine de apel a fost stabilit faptul că, Ursachi Vitalie dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având un

comportament agresiv fizic și verbal, acționând intenționat prin intimidare în

scop de impunere a voinței, în urma unui conflict apărut spontan, a aplicat

violența fizică asupra mamei sale Ursachi Raisa, manifestată prin

strângerea gâtului cu mâinile și îmbrânceli, fapt prin ce i-au fost cauzate

părții vătămate Ursachi Raisa stări de tensiune și suferințe psihice. Acțiuni,

care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1), lit. b) Cod penal ”violența în familie, adică, acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței”. Și, așa cum, nu a

fost demonstrat prin nimic acționarea cu scopul controlului personal asupra

părții vătămate, acest semn calificativ nu poate fi reținut și imputat

inculpatului”.

Astfel, Colegiul penal lărgit, conchide că, decizia instanței de apel

este una argumentată și motivată, fapta imputată inculpatului,

cuprinzând toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (1), lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit, nu va reține argumentele recurentului precum

că ”(..) acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința

altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a

voinței, nu sunt, și în astfel de împrejurări, se impune necesitatea de a

pronunța o decizie de achitare, deoarece fapta lui Vitalie Ursachi nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod

penal”, or, instanța de apel, amănunțit a motivat în decizie existența

semnelor constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, și a descris

toate circumstanțele în care a avut loc fapta penală, menționând că ”(…)

conflictul a apărut spontan în urma unei pretenții adresate de către

inculpat, părții vătămate … Apoi el, a luat o greblă și a început să strângă

poama de pe casă, iar în timpul conflictului inculpatul a apucat de gât

partea vătămată”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține și declarațiile părții

vătămate Ursachi Raisa, date în ședința primei instanțe, care a relatat că,

”(…) În timpul conflictului, inculpatul m-a apucat de gât … și eu am strigat la

o vecină și ea nu mă auzea”.

Mai mult ca atât, acțiunile violente în privința părții vătămate se

confirmă prin însăși declarațiile inculpatului Ursachi Vitalie care a

declarat că,”(…) după ce am apucat-o de gât, am împins-o, jos nu a căzut”.

Astfel, instanța de apel, corect a reținut în decizie că, din declarațiile

inculpatului, cât și a părții vătămate se desprinde că, conflictul s-a iscat

6

din motiv că, partea vătămată nu a dorit să culeagă poama și să facă vin

ca să nu fie gălăgie în casă.

În aceste condiții se constată că, anume impunerea de către inculpat

față de partea vătămată a voinței de culegere a poamei pentru producerea

vinului, a și generat ulterior aplicarea violenței fizice față de aceasta,

manifestată prin strângerea gâtului cu mâinile și îmbrânceli, fapt, prin ce

i-au fost cauzate părții vătămate Ursachi Raisa stări de tensiune și

suferințe psihice, aceasta fiind intimidată prin acțiunile violente ale

inculpatului, manifestate în scop de impunere a voinței de culegere a

poamei pentru a pregăti din ea vin.

Totodată, alegația din recurs, precum că, inculpatul Ursachi Vitalie a

aplicat violența fizică față de partea vătămată cu scopul de a se apăra,

Colegiul penal lărgit o consideră una declarativă și poate fi catalogată ca o

inducere în eroare a instanței, având scopul de eschivare de răspundere

penală, or, ținând cont de vârsta înaintată a părții vătămate - 69 de ani (f.

d. 20), nu este clar cum ar fi întreprins careva acțiuni violente în privința

inculpatului, care la momentul comiterii faptei avea - 44 ani.

Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru

recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură penală,

Colegiul penal atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma

erorii invocate, o astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită, or,

instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor administrate că,

acțiunile inculpatului Ursachi Vitalie, au fost încadrate juridic în baza art.

2011 alin. (1), lit. b) Cod penal, după indici calificativi - ”violența în familie,

adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința

altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a

voinței”.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură

penală, cererea de recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele

recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările

recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în

recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în

cauza dată.

În aceste condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, recurentul

invocând ca temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de

procedură penală, acesta nu a argumentat și motivat poziția abordată,

astfel, cele descrise căpătând forma unor alegații declarative care nu pot fi

puse la baza admisibilității recursului ordinar.

Cele consemnate supra, evidențiază în mod clar că, instanța de apel

a acordat o atenție sporită materialelor cauzei, înlăturând justificat și prin

argumente temeinice versiunea părții apărării despre necesitatea

pronunțării în privința acestuia a unei sentințe de achitare.

Mai mult ca atât, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

7

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, Colegiul penal lărgit atestă că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe prevederile enunțate la

art. art. 414-419 Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre legală

și întemeiată sub toate aspectele, iar recursul ordinar declarat urmează a

fi respins ca inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către

avocatul Soltan Vasile în numele inculpatului Ursachi Vitalie, cu

menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

17 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Ursachi Vitalie xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8