1ra-1207/21 — art. 290 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1207/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ursu Andrei, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2021,

în cauza penală privindu-l pe

Ursu Andrei Xxxx, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în or. xxxxx, str. xxxx nr. x, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Ursu Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

130 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

De asemenea, a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Ursu Andrei și a fost soluționată

soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 10.12.2019 în

intervalul de timp 08:35-09:00, de către organul de urmărire penală Strășeni în

cadrul cauzei penale 2019330464, a fost efectuată acțiunea de urmărire penală

„Percheziția” la domiciliul lui Ursu Andrei din or. xxxx, str. xxx ap. xxx, unde a

fost depistat, ridicat și sigilat: un cartuș, pe capsa fiind inscripționat cu numărul

325/06.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-5150 din

31.12.2020 s-a stabilit: un cartuș depistat și ridicat în cadrul percheziției la

domiciliul lui Ursu Andrei, locuitor al or. Strășeni, str. xxxx, ap. xxx, se referă la

1

categoria munițiilor letale și este cartuș militar de calibrul 7,62x39 mm, cu lovitura

centrală, cu glonț cu miez din metal dur (oțel), confecționat industrial în România

în anul 1990. Cartușul este destinat pentru efectuarea tragerilor din pistoalele-

mitralieră de tipul AK-47, AKM, AKMS, puștile-mitralieră de tipul RPK, RPKS,

și din carabine de tipul ”CZ 858 TACTICAL-4P”, CKC, ”SAIGA", ”VEPR” etc.

Cartușul de calibrul 7,62x39mm, este util pentru trageri.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Ursu Andrei în baza art. 290

alin. (1) Cod penal - adică, purtarea, păstrarea, procurarea, munițiilor fără

autorizația corespunzătoare.

solicitat casarea parțială a acesteia în parte soluției privind cheltuielile judiciare, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea cheltuielilor judiciare în mărime

de 2100 lei din contul inculpatului.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- s-a ținut cont de faptul că în procesul de examinare a infracțiunii, organul

de urmărire penală pentru a-i stabili toate circumstanțele producerii faptei sesizate,

a achitat în avans din contul statului și a dispus executarea raportului de constatare

tehnico – științifică nr. 34/12/1-R-5150 din 31.12.2020, iar executorul a indicat că

costul investigațiilor științifice efectuate, constituie 2 100 lei;

- prima instanță eronat a interpretat prevederile Codului de procedură penală,

incorect a aplicat regula privind concursul dintre normele generale și speciale, de

altfel în coraport cu prevederi din alte legi organice, urmând a fi aplicate

prevederile art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală;

- instanța doar a respins solicitarea privind încasarea de la inculpat a

cheltuielilor judiciare de la inculpat, dar nu a indicat de la cine acestea urmează să

fie încasate;

- efectuarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea urmăririi și judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale, ca urmare cheltuielile judiciare sunt

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii;

- temei de scutire a inculpatului de la plata cheltuielilor judiciare lipsește.

2021, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea ce ține de

cheltuielile judiciare și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea din contul

inculpatului Ursu Andrei în beneficiul statului, cheltuielile judiciare suportate în

cadrul procesului penal, în sumă de 2100 lei. În rest, sentința a fost menținută fără

modificări.

2

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Ursu Andrei a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și

anume, cea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă

proporțională faptei comise.

Totodată, instanța de apel în temeiul prevederilor art. 227, 229 Cod de

procedură penală a conchis că plata cheltuielilor judiciare, sumă care rezultă din

cheltuielile suportate pentru efectuarea raportului de constatare tehnico – științifică

nr. 34/12/1-R-5150 din 31.12.2020 și urmează a fi pusă în sarcina inculpatului or

Ursu Andrei a recunoscut că a comis o infracțiune, vina acestuia fiind dovedită

indubitabil, iar efectuarea expertizei care reprezintă obiectul de studiu al instanței

de apel, a avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ursu Andrei, care fără a indica vreun

temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel în partea soluției cheltuielilor judiciare, cu

menținerea fără modificări a sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel greșit a dispus încasarea din contul inculpatului Ursu

Andrei în beneficiul statului cheltuielile judiciare, or potrivit art. 6 par. 2 al

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului, sarcina probațiunii este pusă pe

seama organului de urmărire penală, iar persoana acuzată de un delict beneficiază

de prezumția nevinovăției, astfel rezultă obligația pozitivă a statului de a colecta

probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și

implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului;

- inculpatul nu a solicitat personal numirea și efectuarea raportului de

expertiză, aceasta a fost solicitată de organul de urmărire penală în vederea

administrării probelor. Astfel, cheltuielile de efectuare a expertizei urmează să fie

achitate din bugetul de stat, conform prevederilor art. 143 alin. (2) Cod de

procedură penală;

- instanța de apel nu a respectat întocmai principiile de bază care

reglementează desfășurarea unui proces echitabil și ilegal a dispus încasarea

cheltuielilor judiciare de la inculpat.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că instanța

de apel judecând cauza a adoptat această soluție în conformitate cu modificările

operate la art. 143 Cod de procedură penală, prin Legea pentru modificarea și

completarea unor acte legislative nr. 316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09

3

februarie 2018, potrivit cărora, a fost exclusă plata expertizelor judiciare efectuate

în cazurile prevăzute la alin. (1) din contul mijloacelor bugetului de stat.

Astfel, indică că s-a stabilit că raportul de constatare tehnico-științifică nr.

34/12/1-R-5150 din 31.12.2019 a fost întocmit după data de 09 februarie 2018,

adică după operarea modificărilor la art. 143 Cod de procedură penală, și instanța

de apel just a dispus încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpatul Ursu Andrei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul

cu motivarea instanței de apel în partea soluției de dispunere a încasării

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, critici ce cad sub incidența temeiului

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, în sensul

că „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d.

124-125) Colegiul penal conchide că instanța de apel a examinat minuțios toate

chestiunile esențiale supuse atenției sale, fără a comite în acest sens vreo eroare de

drept ce ar afecta legalitatea deciziei atacate.

Ce ține de criticele recurentului în privința soluției "de admitere a încasării

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică

din contul inculpatului, or acesta nu a solicitat numirea unei expertize, aceasta

fiind solicitată de organul de urmărire penală în vederea administrării probelor,

iar în cazurile când expertiza a fost dispusă de organul de urmărire penală, plățile

pentru efectuarea expertizei, urmau a fi efectuate din contul mijloacelor bănești

din bugetul statului conform prevederilor art. 143 alin. (2) Cod de procedură

4

penală, dar nu a inculpatului", Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate, or

raportul de constatare tehnico-științifică a fost efectuat la 31 decembrie 2019 și

cheltuielile suportate pentru efectuarea examinărilor balistice conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr. 194 din 24.03.2017 "Pentru aprobarea

tarifelor la serviciul de expertiză judiciară și extrajudiciară" anexa nr. 1),

constituie 2100 lei (f.d. 16-18). Astfel, acest raport a fost efectuat după data de 09

februarie 2018, când au intervenit modificări în art. 143 alin. (2) Cod de procedură

penală, care a fost abrogat prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din

09.02.2018, și care până la această dată prevedea că plata pentru efectuarea

expertizelor judiciare prevăzute la alin. (1) art. 143 Cod de procedură penală, se

face din contul mijloacelor bugetului de stat.

În acest sens, Colegiul penal invocă că după intrarea în vigoare a acestor

modificări, plata cheltuielilor judiciare se determină de instanțele de judecată

conform prevederilor art. 227-229 Cod de procedură penală, ținând cont de starea

materială a inculpatului sau a persoanelor care se află la întrenținerea acestuia,

după cum s-a procedat corect și în prezenta speță, or inculpatul Ursu Andrei nu a

prezentat probe că s-ar afla în insolvabilitate sau că plata cheltuielilor judiciare

poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea sa, este tânăr, capabil de a munci și a achita cheltuielile judiciare.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei,

consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței

de apel, ce este legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor

instanței ierarhic inferioare în motivarea soluției inclusiv în partea cheltuielilor

judiciare, și în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile,

conchide că o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

5

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Ursu Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Ursu

Andrei Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Cobzac Elena

6