1ra-1886/2021 — art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 iulie 2020, Ursachi Oleg XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale, echivalentul a 40 000 (patruzeci mii) lei. În temeiul art. 64 alin. (31) Cod penal, s-a explicat inculpatului că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie, caz în care se va consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. S-a încasat din contul lui Ursachi Oleg în beneficiul părții vătămate Ciobanu XXXXX, prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 21 120 (douăzeci și unu mii una sută douăzeci) lei. 1 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că, Ursachi Oleg XXXXX, la data de 13 martie 2019, în jurul orei 10.00, aflându-se pe str. Alecu Russo 9/1, mun. Chișinău, conducând automobilul de model „Mercedes E- Classe” n/î XXXXX, din cauza unor pretinse neînțelegeri apărute în traficul rutier, a inițiat un conflict cu Ciobanu Mihail, care conducea automobilul de model „Mercedes E-Classe” n/î XXXXX. În timpul conflictului menționat, Ursachi Oleg, pe timp de zi, aflându-se în loc public, în fața martorilor oculari, nerespectând obligația de a avea un comportament decent în societate, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate l-a numit pe Ciobanu Mihail cu cuvinte necenzurate, a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în automobilul acestuia deteriorându-i oglinda retrovizoare din partea stângă, totodată amenințând victima cu aplicarea violenței fizice de către el personal, intenție care nu a fost dusă până la capăt independent de voința făptuitorului, deoarece Ciobanu Mihail a blocat ușile automobilului. Acțiunile huliganice a lui Ursachi Oleg au durat o perioadă mai îndelungată de timp și au încetat abia după ce Ciobanu Mihail a apelat poliția, iar martorii oculari au intervenit în scopul aplanării conflictului. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Ciobanu - Nițuleac Vladislav în numele inculpatului Ursachi Oleg, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Ursachi Oleg să fie achitat de sub învinuirea înaintată. Așadar, în apelul declarat apărătorul a invocat că prima instanță nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele cauza penală, dând o apreciere eronată probelor apărării și acordând prioritate probelor administrate de către acuzatorul de stat. Astfel, apelantul a susținut că comportamentul părții vătămate a provocat acțiunile violente întreprinse de Ursachi Oleg XXXXX asupra oglinzii retrovizoare. Mai mult de atât, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, deoarece acțiunile la primul semafor au durat în jur de 35 de secunde, după care, din imaginile video prezentate de apărare, este cert că însăși partea vătămată a efectuat o manevră periculoasă în adresa inculpatului. În opinia apărătorului, declarațiile martorilor audiați pe cauza dată nu sunt veridice și nu pot fi puse la baza unei hotărâri de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 2 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de probe scrise acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, și că acestea coroborează inclusiv și cu declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați pe caz. Probele în cauză, cumulate și coroborate între ele, combat declarațiile inculpatului, dar și argumentele expuse în cererea de apel, astfel că, instanța a stabilit cu certitudine comiterea de către inculpatul Ursachi Oleg a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal. În continuare, instanța de apel a ținut să remarce că infracțiunea de huliganism, prevăzută la alin. (1) art. 287 Cod penal, se poate realiza prin comiterea uneia dintre următoarele acțiuni: 1) acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de: a) aplicarea violenței asupra persoanelor; b) amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; c) opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele huliganice; 2) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism; 3) acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită. Prin ordine publică se înțelege o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosirea onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc. Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului, întreruperea temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor etc. Prin huliganism însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu 3 aplicarea unei asemenea violențe se înțelege atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. La caz, instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale din 13.03.2019, inculpatul Ursachi Oleg XXXXX, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, l-a numit pe Ciobanu Mihail cu cuvinte necenzurate, aplicând mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în automobilul acestuia, deteriorându-i oglinda retrovizoare din partea stângă, amenințând victima cu aplicarea violenței fizice de către el personal. Astfel, în cadrul examinării cauzei penale nominalizate, instanța de apel nu a stabilit careva circumstanțe, care ar pune la îndoială declarațiile părții vătămate Ciobanu Mihail, cât și a martorilor oculari Cîslaru Alina și Obrijanu Vasile, care au depus declarații sub jurământ, referitoare la acțiunile concrete întreprinse de către inculpat în ziua în care a avut loc incidentul. Astfel, aceștia au relatat instanței că Ursachi Oleg când s-a dat jos din automobil, avea un comportament agresiv, a încercat să deschidă ușa automobilului, văzând că e încuiat, a început să lovească cu pumnii în geam și a aplicat lovituri în oglinda retrovizoare, deteriorând-o. Totodată, martorul Obrijanu Vasile, a relatat că a văzut cum unul dintre șoferi a lovit în oglinda celuilalt șofer, fiind enervat și vorbind necenzurat, iar al doilea șofer nu înjura, stătea în mașină fiind în stare de șoc. De asemenea, instanța de apel a acordat o apreciere critică argumentelor inculpatului în partea în care a invocat că partea vătămată l-a provocat, or argumentul dat vine în contradicție cu probele administrate în ședința de judecată. La fel, au fost apreciate critic declarațiile martorului apărării, Grajeanu Serghei cu referire la faptul că, inculpatul Ursachi Oleg a fost provocat de către partea vătămată, din motiv că este parte cointeresată, fiind coleg de serviciu și subordonat al inculpatului. Astfel, din probele cercetate în prezenta cauză penală, instanța a statuat că se atestă intenția, motivul și scopul comiterii huliganismului de către Ursachi Oleg XXXXX, care a manifestat un comportament obraznic, încălcând grosolan ordinea publică și amenințând prin aplicarea violenței asupra persoanelor. Cât privește individualizarea pedepsei penale stabilită inculpatului Ursachi Oleg XXXXX, instanța de apel a reiterat că prima instanță a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 76, 77, 75 Cod penal și anume: de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori 4 agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și, de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, aplicând o pedeapsă în limite legale, echitabilă și proporțională faptei comise.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către inculpatul Ursachi Oleg XXXXX, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea sa de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal. În argumentarea recursului declarat, recurentul invocă faptul că instanța de apel nu a motivat din care cauză nu a luat în considerare Raportul de expertiză nr. 11 din 25 iunie 2019, or instanța de judecată, în decizia adoptată s-a expus printr-o frază generică precum că această probă nu este necesară, deoarece opinia unui asemenea specialist nu are tangență în constatarea împrejurărilor din ziua cu pricina. La fel, consideră inculpatul că în acțiunile sale nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, deoarece acțiunile de la primul semafor au durat în jur de 35 secunde. După care, din imaginele video prezentate de apărare este cert că partea vătămată a efectuat o manevră periculoasă în adresa inculpatului. Probele date au fost prezentate în ședința de judecată, anexate la dosar, însă au fost lăsate fără nici o apreciere de către instanța de judecată. În concluzie, se afirmă că nici declarațiile martorilor audiați pe caz nu au o valoare probatorie în constatarea vinovăției de comitere a unei infracțiuni de huliganism de către Ursachi Oleg. 4.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. 5 Din conținutul cererii declarate, se atestă că inculpatul Ursachi Oleg nu a invocat nici un temei pentru recurs, însă acesta critică decizia contestată în latura penală, considerând că în acțiunile sale nu se regăsește infracțiunea de huliganism, precum și că instanțele de fond greșit au apreciat probele administrate de către partea acuzării și neîntemeiat au respins probele apărării. Analizând decizia atacată în coraport cu argumentele recurentului, instanța de recurs ordinar conchide că acestea nu și-au găsit confirmare în prezenta cauză penală. Or, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, pronunțându-se în decizia adoptată asupra tuturor motivelor invocate de apelant, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind menținerea sentinței prin care inculpatul Ursachi Oleg a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal. Având în vedere criticele expuse în cererea de recurs, Colegiul penal constată că în esență, recurentul a manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel prin prisma aprecierii probelor înfăptuită de către această instanță, abordând o apreciere proprie, care în concluzia inculpatului ar fi una justă și corectă. Însă, instanța de apel a judecat cauza vizată prin examinarea multilaterală a tuturor probelor, unele probe fiind motivat respinse, iar altele acceptate. Mai mult, la aprecierea probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul constată că la caz, nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Așadar, instanța de recurs consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei și reținerile instanței, pentru a constitui o eroare în sensul casării deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 3.1 din prezenta decizie. 6 Având în vedere cele relatate, Colegiul penal conchide că instanța de apel, la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, din care considerent se impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Ursachi Oleg XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2021, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 21 ianuarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Guzun Ion Catan Liliana 7