1ra-547/2021 — art. 190 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 190 alin. 1, art. 217 alin. 2, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b si art. 186 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2019, a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Cazacu Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în temeiul art. 109 alin. (1) Cod penal, pe motivul împăcării cu părțile vătămate Moțar Olga, Cojocari Mariana, Zagorodniuc Veaceslav, Ursu Mihail și Malîșev Anton. Cazacu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), art. 190 alin. (1), art. 190 alin. (1), art. 217 alin. (2) Cod penal, fiind condamnat în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la o depseapsă, după cum urmează: - în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal – la 2 ani închisoare; - în baza art. 190 alin. (1) Cod penal – la 1 an și 6 luni închisoare; - în baza art. 190 alin. (1) Cod penal – la 1 an și 6 luni închisoare; - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal – la 6 luni închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cazacu Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă 1 definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită inculpatului Cazacu Alexandru s-a dispus de a fi suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani, cu oblibarea acestuia ca în termenul de probațiune să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de probațiune și să repare prejudiciul material cauzat părților civile și părților vătămate, în termen de 1 an din data rămînerii definitive a sentinței. S-a dispus admiterea integrală a acțiunilor civile înaintate de către părțile civile Raileanu Dmitri și Damaschin Vladislav, cu încasarea din contul lui Cazacu Alexandru în beneficiul lui Raileanu Dmitri suma de 7 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, precum și încasarea din contul lui Cazacu Alexandru în beneficiul lui Damaschin Vladislav suma de 17 999 lei, cu titlu de prejudiciu material. S-a pus în sarcina lui Cazacu Alexandru repararea pagubei materiale cauzate părților vătămate Tabac Maxim, în sumă de 14 000 lei și Lefter Artur, în sumă de 44 600 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Cazacu Alexandru cheltuielile de judecată în sumă de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Cazacu Alexandru a comis furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile; escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, acțiune care a produs daune considerabile; precum și circulația ilegală a analogului drogurilor fără scop de înstrăinare, și anume procurarea, transportarea și păstrarea ilegală a analogului drogurilor, săvîrșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, în următoarele circumstanțe: Astfel, la 18 august 2017, acționând în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe adresa - mun. Chișinău, str. Belgrad 27, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a se folosi pe parcursul unei ore de telefonul mobil, a dobîndit ilicit de la cet. Damaschin Vladislav un telefon mobil de marcă „Lenovo S 850” în valoare de 6 000 lei. Inclusiv, în aceiași zi, prin înșelăciune și abuz de încredere, 1-a convins pe Damaschin Vladislav să ia în credit de la magazinul „Darwin” un girbord în valoare de 11 999 lei, asumîndu-și obligațiunea ca el să achite creditul pentru acesta. Ulterior, Cazacu Alexandru, eschivîndu-se de la executarea angajamentelor asumate nu a restituit telefonul proprietarului, precum nici nu a achitat creditul, dar a însușit atît telefonul mobil, cît și girbordul. Astfel, a cauzat părții vătămate - 2 Damaschin Vladislav o daună materială considerabilă în sumă totală de 17 999 lei MD. Tot Cazacu Alexandru, la data de 30 septembrie 2017, aproximativ ora 08:00 min., acționând în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în curtea blocului locativ de pe adresa - mun. Chișinău, str. Belgrad 19/2, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a efectua un apel telefonic, a dobîndit ilicit de la cet. Răileanu Dmitrii un telefon mobil de marcă „Samsung Galaxy A3” cu nr. de IMEI 1: XXXXX și IMEI 2: XXXXX, în valoare de 7 000 lei, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX. Ulterior, Cazacu Alexandru, eschivîndu-se de la executarea angajamentului asumat, nu a restituit telefonul proprietarului, dar 1-a însușit, a părăsit locul comiterii infracțiunii, înstrăinînd telefonul altei persoane. Astfel, a cauzat părții vătămate - Răileanu Dmitrii o daună materială considerabilă în sumă totală de 7 000 lei MD. Tot el, la 28.11.2017, în perioada de timp de la 06:00 până la 20.00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane și acționând cu intenție directă prin culegere de chei, a pătruns în apartamentul XXXXX, care aparține cet. Teodorovici Zoia, de unde pe ascuns a sustras un televizor de model ”Philips” în valoare de 8860 lei și o plapumă în valoare de 1000 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, prin ce a cauzat părții vătămate Teodorovici Zoia, o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 9860 lei. Tot Cazacu Alexandru la 03 mai 2018, aproximativ la ora 17:00, aflându-se în cafeneaua ”Cofe Burgher” amplasată pe str. Sarmisegetusa 17, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința actului juridic, încheierea căruia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, a însușit de la Tabac Maxim telefonul mobil de model ”iPhone 7”, la preț de 14 000 lei, care se afla într-o carcasă metalică de culoare neagră, cu nr. de IMEI XXXXX, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX, după care, cu bunul însușit a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămate Tabac Maxim daune în proporții considerabile. Tot el, urmărind scopul întrebuințării drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, a procurat analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM - masă vegetală care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201. ulterior, neavând autorizația corespunzătoare, a transportat și a păstrat substanța respectivă la sine până la 05.06.2018 ora 04.00 min., adică până în momentul cînd de către colaboratorii de poliție, au fost depistate și ridicate de la acesta un tub din plastic și două pachețele improvizate din bancnote cu 3 nominalul a 1 leu, în care se afla o masă vegetală mărunțită, de culoare gălbenă, pe adresa - mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa 24. Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2603 din 17.07.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-10 Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, s-a stabilit că pe suprafața bancnotei cu nominalul de 1 leu „BNM” răsucită sub formă de cilindru cât și pe suprafața tubului din plastic, predate benevol la 05.06.2018 aproximativ la ora 04.00 de către cet. Cazacu Alexandru, s-au depistat urme de PVP - care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare cafeniu-gălbuie din bancnota cu nominalul de 1 leu „BNM”, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004. Cantitatea produsului etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie 0,069g. Cantitatea substanței stupefiante și analogilor acestor substanțe depistate la cet. Cazacu Alexandru, potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari. Tot el, acționînd în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 27 septembrie 2018 aproximativ ora 03.30, aflîndu-se pe adresa - XXXXX, pe ascuns, a sustras din acest apartament un telefon mobil de marcă ”Nokia 3.1” cu nr. IMEI XXXXX, în care era introdusă cartela SIM cu nr. XXXXX, în valoare de 3 400 lei, bun care aparține cet. Malîșev Anton, după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii, însușindu-l, cauzându-i astfel părții vătămate - Malîșev Anton, daune în proporții considerabile, în sumă de 3 400 lei MD. Tot el, la 11 octombrie 2018, aflându-se în apartamentul nr. XXXXX, unde s-a aflat în ospeție la cunoscutul său Lefter Artur în perioada 06-11 octombrie, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenție directă, a sustras un telefon mobil de model „Samsung A5 2017”, la preț de 11000 lei, un telefon mobil de model „Samsung A8+ 2018”, la preț de 14000 lei, în care a fost instalată cartela SIM cu nr. XXXXX, un pawerbank de marcă necunoscută la preț de 2000 lei, un set compus din lănțișor cu pandantiv, o pereche de cercei toate din aur la preț de 11000 lei, un set compus din lănțișor cu cruciuliță din aur la preț de 4000 lei, un ceas de mână pentru 4 bărbați la preț de 2000 lei, un ceas pentru dame la preț de 600 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 44600 lei. Tot el, la 15.02.2019 în jurul orei 09:00 min., urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în ospeție la cet. Cojocari Mariana pe adresa XXXXX, profitînd de faptul că nu este văzut de nimeni, a sustras din apartamentul menționat, un laptop de model „ASUS” în valoare de 2 500 MDL și o tabletă PC în valoare de 1 000 MDL, după care cu bunurile sustrase a plecat de la locul faptei, astfel prin acțiunile sale cauzîndu-i părții vătămate Cojocari Mariana o daună în proporții considerabile, în valoare totală de 3 500 MDL. Tot Cazacu Alexandru, la data de 25 martie 2019 în intervalul de timp de la ora 11:00 și 16:00 min., având scopul sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, a pătruns în apartamentul nr. XXXXX de unde pe ascuns a sustras un laptop de model ”ACER” în valoare de 11590 lei , bun care aparținea cet. Ursu Mihail, cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 11590 lei. Tot el, la 13.07.2019 în jurul orelor 07 și 00 min., aflîndu-se în apartamentul nr. XXXXX, a sustras din geanta lui Zagorodniuc Veaceslav bani în sumă de 1200 lei și un pistol de marca ”TM” seria TP4628 calibrul 9x18 mm, cu încărcător cu 5 cartușe de luptă calibrul 9mm, în valoare de 5600 lei, cu care a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzînd părții vătămate Zagorodniuc Veaceslav un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 6800 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, din motivul blândeții, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare parțială a 3 ani din pedeapsă în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, iar restul pedepsei de 2 ani, de a o suspenda condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că la emiterea sentinței, instanța de judecată nu a ținut cont în deajuns de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale stabilite de Codul penal, în special de faptul că lui Cazacu Alexandru i s-a incriminat comiterea a 9 infracțiuni, de personalitatea inculpatului, care nu este angajat oficial în cîmpul muncii, deși are la întreținere un copil minor. La fel, pe parcursul examinării cauzelor penale inculpatul a creat impedimente în mersul normal al examinării lor, prin eschivarea sa. 5 La fel, a indicat că, inculpatul nu a întreprins nici o măsură în vederea recuperării prejudiciului material față de părțile vătămate, care se prezentau periodic la ședințele de judecată numite, întâlnind dificultăți în întreruperea orelor de muncă. Prin urmare, procurorul a concluzionat că, prin pedeapsa prea blândă aplicată de către instanța de judecată nu au fost realizate scopurile legii penale reflectate în conținutul art. 2 Cod penal, deoarece, având la bază circumstanțele sus menționate, există riscul comiterii de către acesta a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde care i-a fost numită.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișină din 09 septembrie 2020, a fost respins apelul ca fiind nefondat, cu menținerea fără modificări a hotărârii atacate. 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, just a aplicat în speță normele de procedură penală și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului Cazacu Alexandru, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Astfel, instanța de apel a indicat că, în prima instanță s-a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Cazacu Alexandru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (1), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 190 alin. (1), art. 217 alin. (2), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Prin urmare, instanța de apel a menționat că, scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, acordându-i o șansă acestuia de a se reabilita în fața societății, pentru care fapt s-a suspendat condiționat executarea 6 pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. La stabilirea unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, instanța de judecată a acordat o pondere importantă atitudinii inculpatului, comportamentului în timpul procesului penal, din care rezultă conștientizarea faptei comise și a consecințelor acesteia și faptului conlucrării active cu organul de urmărire penală. Subsecvent, instanța de apel a reținut că, inculpatul a recunoscut vina, iar cauza s-a examinat în procedură simplificată, Cazacu Alexandru a manifestat căință față de infracțiunile comise. Astfel, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești nr. 13 din 16.12.2013, alin.(8) al art.3641 Cod de procedură penală, prevede că inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă ori cu muncă neremunerată în folosul comunității. Analizînd sintagma “limitelor de pedeapsă prevăzută de lege” instanța de apel a dedus că legiuitorul a avut în vedere că pedeapsa, în cazul în care este închisoarea, se reduce cu o treime din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu- se noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului. Or, în acest sens, a respins alegațiile acuzatorului de stat cu referire la solicitarea unei pedepse maximale. Cât privește soluția instanței de fond în partea suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța de apel a conchis că aceasta își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Cazacu Alexandru, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune, va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu tragerea unor concluzii corecte inclusiv, ce ține de comportamentul său și relațiile sociale referitoare la posesia și deținerea bunurilor mobile. De asemenea, la stabilirea pedepsei s-a luat în calcul amploarea și pericolul pentru sănătatea publică și conviețuirea sociale, pe care îl generează păstrarea și consumul de droguri. Asemenea fapte în mod cert afectează relațiile din societate menite să protejeze dreptul la sănătate al fiecărei persoane, inclusiv la un mediu de conviețuire agreabil. Prin urmare, modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să prevină antrenarea viitoare în activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul de pericol social sporit al acesteia, conduita bună a inculpatului anterior și pe parcursul cercetărilor. 7 Cu referire la argumentele procurorului expuse în cererea de apel, și anume că nu este de acord cu sentința instanței de fond, în partea ce ține de stabilirea pedepsei și pe care o consideră prea blândă, instanța de apel a reținut că, chiar dacă procurorul a solicitat de a-l condamnat pe Cazacu Alexandru la o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de 5 ani, acesta a propus instanței de apel să dispună executarea parțială în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, a 3 ani din pedeapsă, în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei numite, să fie suspendată parțial pe un termen de probațiune de 2 ani. Respectiv, instanța de apel a menționat că procurorul nu a argumentat în ce mod soluția propusă de el va contribui la atingerea scopului pedepsei penale.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor sale, procurorul menționează că, instanța de apel verificând sentința instanței de fond sub aspectul legalității pedepsei stabilite, urma să dea un răspuns dacă aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de legea penală, avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci toate prevederile care relegementează pedeapsa penală. Astfel, autorul cererii de recurs susține că, în speță, instanța incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse nonprivative de libertate, aplicând eronat institutul suspendării condiționate a executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Autorul recursului indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele 8 de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că, pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându- se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante din cererea de apel și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Cu referire la temeiul invocat de către procuror precum că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că, recurentul critică decizia în partea stabilirii cuantumului pedepsei cu închisoare, precum și suspendării condiționate a executării pedepsei penale, or, în situația în care conform rechizitoriului circumstanțe agravante pentru inculpat nu au fost stabilite, instanțele de fond just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. 9 La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. La stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (4.1. din decizie). Subsecvent, cu referire la temeiul invocat în cererea de recurs precum că „instanța incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse nonprivative de libertate, aplicând eronat institutul suspendării condiționate a executării pedeisei”, Colegiul penal constată că, pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel și recurs, acuzarea manifestă o poziție inconsecventă în partea stabilirii pedepsei inculpatului, precum și modului de executare a acesteia, or, deși în instanța de apel, procurorul a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea parțială a executării conform art. 901 Cod penal, în orine de recurs, ultimul critică decizia instanței de apel în această latură, considerând că corectarea inculpatului poate fi realizată doar prin izolarea acestuia de societate, motiv din care, Colegiul penal apreciază critic acest argument și însușește motivarea instanței de apel în sensul vizat. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca 10 impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). De asemenea, Colegiul penal remarcă că instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat executarea pedepsei inculpatului pe o perioadă de probațiune de 3 ani, motivare pe care instanța de recurs o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acesteia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procurorul, ca fiind vădit neîntemeiat. 7 În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cazacu Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 11