1ra-547/2021 — art. 190 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 190 alin. 1, art. 217 alin. 2, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b si art. 186 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 190 alin. 1, art. 217 alin. 2, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b si art. 186 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-547/2021 — art. 190 alin. 1, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 190 alin. 1, art. 217 alin. 2, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b, art. 186 alin. 2 lit. b si art. 186 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-547/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie
2020, în cauza penală privindu-l pe
Cazacu Alexandru XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
instanța de fond: 15.01.2018-27.12.2019;
2 .instanța de apel: 09.06.2020-09.09.2020;
instanța de recurs: 08.12.2020-19.05.2021.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 decembrie 2019, a
fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Cazacu Alexandru în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit.
d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, în temeiul art. 109 alin. (1) Cod
penal, pe motivul împăcării cu părțile vătămate Moțar Olga, Cojocari Mariana,
Zagorodniuc Veaceslav, Ursu Mihail și Malîșev Anton.
Cazacu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), art. 190 alin. (1), art. 190 alin. (1), art. 217 alin. (2)
Cod penal, fiind condamnat în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, la o depseapsă, după cum urmează:
- în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal – la 2 ani închisoare;
- în baza art. 190 alin. (1) Cod penal – la 1 an și 6 luni închisoare;
- în baza art. 190 alin. (1) Cod penal – la 1 an și 6 luni închisoare;
- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal – la 6 luni închisoare.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor aplicate, lui Cazacu Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă
1
definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea stabilită
inculpatului Cazacu Alexandru s-a dispus de a fi suspendată condiționat pe un
termen de probațiune de 3 ani, cu oblibarea acestuia ca în termenul de probațiune să
nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului de
probațiune și să repare prejudiciul material cauzat părților civile și părților vătămate,
în termen de 1 an din data rămînerii definitive a sentinței.
S-a dispus admiterea integrală a acțiunilor civile înaintate de către părțile civile
Raileanu Dmitri și Damaschin Vladislav, cu încasarea din contul lui Cazacu
Alexandru în beneficiul lui Raileanu Dmitri suma de 7 000 lei, cu titlu de prejudiciu
material, precum și încasarea din contul lui Cazacu Alexandru în beneficiul lui
Damaschin Vladislav suma de 17 999 lei, cu titlu de prejudiciu material.
S-a pus în sarcina lui Cazacu Alexandru repararea pagubei materiale cauzate
părților vătămate Tabac Maxim, în sumă de 14 000 lei și Lefter Artur, în sumă de 44
600 lei.
S-a dispus încasarea din contul lui Cazacu Alexandru cheltuielile de judecată în
sumă de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Cazacu Alexandru a
comis furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile; escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a
unei fapte mincinoase, acțiune care a produs daune considerabile; precum și circulația
ilegală a analogului drogurilor fără scop de înstrăinare, și anume procurarea,
transportarea și păstrarea ilegală a analogului drogurilor, săvîrșite în proporții mari și
fără scop de înstrăinare, în următoarele circumstanțe:
Astfel, la 18 august 2017, acționând în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, aflîndu-se pe adresa - mun. Chișinău, str. Belgrad 27, prin înșelăciune și
abuz de încredere, sub pretextul de a se folosi pe parcursul unei ore de telefonul
mobil, a dobîndit ilicit de la cet. Damaschin Vladislav un telefon mobil de marcă
„Lenovo S 850” în valoare de 6 000 lei. Inclusiv, în aceiași zi, prin înșelăciune și abuz
de încredere, 1-a convins pe Damaschin Vladislav să ia în credit de la magazinul
„Darwin” un girbord în valoare de 11 999 lei, asumîndu-și obligațiunea ca el să achite
creditul pentru acesta.
Ulterior, Cazacu Alexandru, eschivîndu-se de la executarea angajamentelor
asumate nu a restituit telefonul proprietarului, precum nici nu a achitat creditul, dar a
însușit atît telefonul mobil, cît și girbordul. Astfel, a cauzat părții vătămate -
2
Damaschin Vladislav o daună materială considerabilă în sumă totală de 17 999 lei
MD.
Tot Cazacu Alexandru, la data de 30 septembrie 2017, aproximativ ora 08:00
min., acționând în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în
curtea blocului locativ de pe adresa - mun. Chișinău, str. Belgrad 19/2, prin
înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul de a efectua un apel telefonic, a
dobîndit ilicit de la cet. Răileanu Dmitrii un telefon mobil de marcă „Samsung Galaxy
A3” cu nr. de IMEI 1: XXXXX și IMEI 2: XXXXX, în valoare de 7 000 lei, în care era
activată cartela SIM cu nr. XXXXX.
Ulterior, Cazacu Alexandru, eschivîndu-se de la executarea angajamentului
asumat, nu a restituit telefonul proprietarului, dar 1-a însușit, a părăsit locul comiterii
infracțiunii, înstrăinînd telefonul altei persoane. Astfel, a cauzat părții vătămate -
Răileanu Dmitrii o daună materială considerabilă în sumă totală de 7 000 lei MD.
Tot el, la 28.11.2017, în perioada de timp de la 06:00 până la 20.00, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane și acționând cu intenție directă prin
culegere de chei, a pătruns în apartamentul XXXXX, care aparține cet. Teodorovici
Zoia, de unde pe ascuns a sustras un televizor de model ”Philips” în valoare de 8860
lei și o plapumă în valoare de 1000 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul
comiterii infracțiunii, prin ce a cauzat părții vătămate Teodorovici Zoia, o daună
materială în proporții considerabile, în sumă totală de 9860 lei.
Tot Cazacu Alexandru la 03 mai 2018, aproximativ la ora 17:00, aflându-se în
cafeneaua ”Cofe Burgher” amplasată pe str. Sarmisegetusa 17, mun. Chișinău,
urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare
a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința
actului juridic, încheierea căruia este determinată de comportamentul dolosiv sau
viclean, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, sub pretextul efectuării
unui apel telefonic, a însușit de la Tabac Maxim telefonul mobil de model ”iPhone 7”,
la preț de 14 000 lei, care se afla într-o carcasă metalică de culoare neagră, cu nr. de
IMEI XXXXX, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX, după care, cu bunul
însușit a părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzându-i astfel părții vătămate Tabac
Maxim daune în proporții considerabile.
Tot el, urmărind scopul întrebuințării drogurilor, etnobotanicelor și analogilor
acestora, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, a procurat
analogul substanței stupefiante AB-PINACA-CHM - masă vegetală care conține
cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201. ulterior, neavând autorizația corespunzătoare,
a transportat și a păstrat substanța respectivă la sine până la 05.06.2018 ora 04.00 min.,
adică până în momentul cînd de către colaboratorii de poliție, au fost depistate și
ridicate de la acesta un tub din plastic și două pachețele improvizate din bancnote cu
3
nominalul a 1 leu, în care se afla o masă vegetală mărunțită, de culoare gălbenă, pe
adresa - mun. Chișinău, str. Sarmizegetusa 24.
Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-2603 din
17.07.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-10
Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, s-a stabilit că pe suprafața bancnotei cu
nominalul de 1 leu „BNM” răsucită sub formă de cilindru cât și pe suprafața tubului
din plastic, predate benevol la 05.06.2018 aproximativ la ora 04.00 de către cet. Cazacu
Alexandru, s-au depistat urme de PVP - care se atribuie la categoria substanțelor
stupefiante. Masa vegetală, uscată, mărunțită, de culoare cafeniu-gălbuie din
bancnota cu nominalul de 1 leu „BNM”, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă
produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care constituie
analog al substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Tabelul I. Substanțe
stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004. Cantitatea
produsului etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 constituie
0,069g.
Cantitatea substanței stupefiante și analogilor acestor substanțe depistate la cet.
Cazacu Alexandru, potrivit prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006,
privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, reprezintă
proporții mari.
Tot el, acționînd în scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 27
septembrie 2018 aproximativ ora 03.30, aflîndu-se pe adresa - XXXXX, pe ascuns, a
sustras din acest apartament un telefon mobil de marcă ”Nokia 3.1” cu nr. IMEI
XXXXX, în care era introdusă cartela SIM cu nr. XXXXX, în valoare de 3 400 lei, bun
care aparține cet. Malîșev Anton, după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii
infracțiunii, însușindu-l, cauzându-i astfel părții vătămate - Malîșev Anton, daune în
proporții considerabile, în sumă de 3 400 lei MD.
Tot el, la 11 octombrie 2018, aflându-se în apartamentul nr. XXXXX, unde s-a
aflat în ospeție la cunoscutul său Lefter Artur în perioada 06-11 octombrie, urmărind
scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod
conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenție directă, a sustras un telefon
mobil de model „Samsung A5 2017”, la preț de 11000 lei, un telefon mobil de model
„Samsung A8+ 2018”, la preț de 14000 lei, în care a fost instalată cartela SIM cu nr.
XXXXX, un pawerbank de marcă necunoscută la preț de 2000 lei, un set compus din
lănțișor cu pandantiv, o pereche de cercei toate din aur la preț de 11000 lei, un set
compus din lănțișor cu cruciuliță din aur la preț de 4000 lei, un ceas de mână pentru
4
bărbați la preț de 2000 lei, un ceas pentru dame la preț de 600 lei, după care cu
bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiuni, cauzându-i părții vătămate o
daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 44600 lei.
Tot el, la 15.02.2019 în jurul orei 09:00 min., urmărind scopul sustragerii pe
ascuns a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în ospeție la cet. Cojocari Mariana
pe adresa XXXXX, profitînd de faptul că nu este văzut de nimeni, a sustras din
apartamentul menționat, un laptop de model „ASUS” în valoare de 2 500 MDL și o
tabletă PC în valoare de 1 000 MDL, după care cu bunurile sustrase a plecat de la locul
faptei, astfel prin acțiunile sale cauzîndu-i părții vătămate Cojocari Mariana o daună
în proporții considerabile, în valoare totală de 3 500 MDL.
Tot Cazacu Alexandru, la data de 25 martie 2019 în intervalul de timp de la ora
11:00 și 16:00 min., având scopul sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor
ulterioare, a pătruns în apartamentul nr. XXXXX de unde pe ascuns a sustras un
laptop de model ”ACER” în valoare de 11590 lei , bun care aparținea cet. Ursu Mihail,
cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 11590
lei.
Tot el, la 13.07.2019 în jurul orelor 07 și 00 min., aflîndu-se în apartamentul nr.
XXXXX, a sustras din geanta lui Zagorodniuc Veaceslav bani în sumă de 1200 lei și un
pistol de marca ”TM” seria TP4628 calibrul 9x18 mm, cu încărcător cu 5 cartușe de
luptă calibrul 9mm, în valoare de 5600 lei, cu care a părăsit locul comiterii infracțiunii,
cauzînd părții vătămate Zagorodniuc Veaceslav un prejudiciu material considerabil în
sumă totală de 6800 lei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea
parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, din motivul blândeții, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare parțială a 3 ani din pedeapsă în
conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, iar restul pedepsei de 2 ani, de a o
suspenda condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.
În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că la emiterea sentinței,
instanța de judecată nu a ținut cont în deajuns de criteriile generale de individualizare
a pedepsei penale stabilite de Codul penal, în special de faptul că lui Cazacu
Alexandru i s-a incriminat comiterea a 9 infracțiuni, de personalitatea inculpatului,
care nu este angajat oficial în cîmpul muncii, deși are la întreținere un copil minor. La
fel, pe parcursul examinării cauzelor penale inculpatul a creat impedimente în mersul
normal al examinării lor, prin eschivarea sa.
5
La fel, a indicat că, inculpatul nu a întreprins nici o măsură în vederea
recuperării prejudiciului material față de părțile vătămate, care se prezentau periodic
la ședințele de judecată numite, întâlnind dificultăți în întreruperea orelor de muncă.
Prin urmare, procurorul a concluzionat că, prin pedeapsa prea blândă aplicată
de către instanța de judecată nu au fost realizate scopurile legii penale reflectate în
conținutul art. 2 Cod penal, deoarece, având la bază circumstanțele sus menționate,
există riscul comiterii de către acesta a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei
blânde care i-a fost numită.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișină din 09 septembrie
2020, a fost respins apelul ca fiind nefondat, cu menținerea fără modificări a hotărârii
atacate.
4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a
stabilit în mod corect situația de fapt, just a aplicat în speță normele de procedură
penală și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,
dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator
administrat.
Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare
amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și
apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin
rechizitoriu inculpatului Cazacu Alexandru, astfel fiind în corespundere cu exigențele
articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
Astfel, instanța de apel a indicat că, în prima instanță s-a analizat obiectiv
cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc
fără echivoc vinovăția inculpatului Cazacu Alexandru în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 190 alin. (1), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 190 alin. (1), art. 217 alin. (2),
art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit. d), art. 186 alin. (2) lit.
d) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.
Cu referire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că,
instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și,
în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Prin urmare, instanța de apel a menționat că, scopul educativ al pedepsei poate
fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, acordându-i o șansă acestuia de a se
reabilita în fața societății, pentru care fapt s-a suspendat condiționat executarea
6
pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. La stabilirea unei pedepse cu aplicarea
art. 90 Cod penal, instanța de judecată a acordat o pondere importantă atitudinii
inculpatului, comportamentului în timpul procesului penal, din care rezultă
conștientizarea faptei comise și a consecințelor acesteia și faptului conlucrării active
cu organul de urmărire penală.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că, inculpatul a recunoscut vina, iar cauza
s-a examinat în procedură simplificată, Cazacu Alexandru a manifestat căință față de
infracțiunile comise. Astfel, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a
Republicii Moldova cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură
penală de către instanțele judecătorești nr. 13 din 16.12.2013, alin.(8) al art.3641 Cod de
procedură penală, prevede că inculpatul care a recunoscut săvîrșirea faptelor
imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în
faza urmăririi penale beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare și de reducerea cu o pătrime a
limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă ori cu muncă
neremunerată în folosul comunității.
Analizînd sintagma “limitelor de pedeapsă prevăzută de lege” instanța de apel
a dedus că legiuitorul a avut în vedere că pedeapsa, în cazul în care este închisoarea,
se reduce cu o treime din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-
se noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei
inculpatului. Or, în acest sens, a respins alegațiile acuzatorului de stat cu referire la
solicitarea unei pedepse maximale.
Cât privește soluția instanței de fond în partea suspendării condiționate a
executării pedepsei, instanța de apel a conchis că aceasta își va atinge scopul de
corectare și reeducare a inculpatului Cazacu Alexandru, or aplicarea unei pedepse
penale sub formă de închisoare cu suspendare condiționată pe un termen de
probațiune, va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu tragerea
unor concluzii corecte inclusiv, ce ține de comportamentul său și relațiile sociale
referitoare la posesia și deținerea bunurilor mobile. De asemenea, la stabilirea
pedepsei s-a luat în calcul amploarea și pericolul pentru sănătatea publică și
conviețuirea sociale, pe care îl generează păstrarea și consumul de droguri. Asemenea
fapte în mod cert afectează relațiile din societate menite să protejeze dreptul la
sănătate al fiecărei persoane, inclusiv la un mediu de conviețuire agreabil. Prin
urmare, modalitatea de executare a pedepsei trebuie să fie în măsură să asigure
reeducarea inculpatului și exercitarea unui control din partea statului ce vine să
prevină antrenarea viitoare în activități de același gen, raportat la fapta comisă, gradul
de pericol social sporit al acesteia, conduita bună a inculpatului anterior și pe
parcursul cercetărilor.
7
Cu referire la argumentele procurorului expuse în cererea de apel, și anume că
nu este de acord cu sentința instanței de fond, în partea ce ține de stabilirea pedepsei
și pe care o consideră prea blândă, instanța de apel a reținut că, chiar dacă procurorul
a solicitat de a-l condamnat pe Cazacu Alexandru la o pedeapsă definitivă sub formă
de închisoare, pe un termen de 5 ani, acesta a propus instanței de apel să dispună
executarea parțială în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, a 3 ani din
pedeapsă, în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei numite, să fie
suspendată parțial pe un termen de probațiune de 2 ani. Respectiv, instanța de apel a
menționat că procurorul nu a argumentat în ce mod soluția propusă de el va contribui
la atingerea scopului pedepsei penale.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care
în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea
parțială a deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță în alt
complet de judecată.
În susținerea cerințelor sale, procurorul menționează că, instanța de apel
verificând sentința instanței de fond sub aspectul legalității pedepsei stabilite, urma să
dea un răspuns dacă aceasta a fost aplicată în limitele prevăzute de legea penală,
avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci toate prevederile
care relegementează pedeapsa penală.
Astfel, autorul cererii de recurs susține că, în speță, instanța incorect a ajuns la
concluzia stabilirii unei pedepse nonprivative de libertate, aplicând eronat institutul
suspendării condiționate a executării pedepsei, conform prevederilor art. 90 Cod
penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit
neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Autorul recursului indică ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
8
de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocând în acest context următoarele.
Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că instanța de apel nu s-
a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal menționează că
este unul declarativ, deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă
că, pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-
se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima
instanță, cercetate suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma
art. 101 Cod de procedură. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea
acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat
și corect asupra motivelor relevante din cererea de apel și pentru a evita repetări
inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert
vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o
instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin
alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Cu referire la temeiul invocat de către procuror precum că, hotărârea instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de
instanțele de fond ori de apel, atunci când instanța de apel a aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10
Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că, recurentul critică decizia în
partea stabilirii cuantumului pedepsei cu închisoare, precum și suspendării
condiționate a executării pedepsei penale, or, în situația în care conform
rechizitoriului circumstanțe agravante pentru inculpat nu au fost stabilite, instanțele
de fond just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 61, 75, 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei
infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu
dispozițiile legii.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și
a altor persoane.
9
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a
solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege
în cazul pedepsei cu închisoare.
La stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru
infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată ținând cont de circumstanțele
cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta
să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate vinovatului.
Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată
inculpatului în corespundere cu prevederile legale (4.1. din decizie).
Subsecvent, cu referire la temeiul invocat în cererea de recurs precum că
„instanța incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse nonprivative de libertate,
aplicând eronat institutul suspendării condiționate a executării pedeisei”, Colegiul penal
constată că, pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel și recurs, acuzarea
manifestă o poziție inconsecventă în partea stabilirii pedepsei inculpatului, precum și
modului de executare a acesteia, or, deși în instanța de apel, procurorul a solicitat
aplicarea unei pedepse cu suspendarea parțială a executării conform art. 901 Cod
penal, în orine de recurs, ultimul critică decizia instanței de apel în această latură,
considerând că corectarea inculpatului poate fi realizată doar prin izolarea acestuia de
societate, motiv din care, Colegiul penal apreciază critic acest argument și însușește
motivarea instanței de apel în sensul vizat.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua
o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația
motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca
10
impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO
Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).
De asemenea, Colegiul penal remarcă că instanța de apel s-a expus motivat și
detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată
condiționat executarea pedepsei inculpatului pe o perioadă de probațiune de 3 ani,
motivare pe care instanța de recurs o însușește și nu se va expune repetat asupra
acesteia.
În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de
drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă
aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este
echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acesteia și pericolul
social al infracțiunii săvârșite.
Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au
confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune
soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către procurorul, ca fiind vădit
neîntemeiat.
7 În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cazacu
Alexandru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
11