1ra-1165/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8,12 CPP
1ra-1165/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1165/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 mai 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Iurie DIACONU
judecători Liliana CATAN
Victor BOICO
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Cimpoi Ruslan în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe
SANDUL Radu XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 30.09.2015– 20.07.2018;
Instanța de apel: 16.08.2018 – 27.01.2021;
Instanța de recurs: 26.03.2021 – 19.05.2021.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central, din 20 iulie 2018, Sandul
Radu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.
(3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de
3 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloacele de transport pe un termen de 4 ani.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicată lui Sandul Radu s-a
suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani.
Măsura preventivă aplicată în privința inculpatului, arestul preventiv, a fost
schimbat în obligarea de a nu părăsi localitate până la intrarea în vigoare a sentinței.
S-a încasat de la Sandul Radu în beneficiul lui Baidauz Natalia din XXXXX
suma de 15.000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
S-a încasat de la Sandul Radu în beneficiul lui Surlari Violeta suma de 15.000
lei cu titlu de prejudiciu moral.
Corpurile delicte: motocicleta de model ”Viper” care se afla la păstrare la partea
vătămată, la intrarea în vigoare a sentinței s-a transmis proprietarului, iar automobilul
de modelul ”VW Golf” cu XXXXX s-a restituit la intrarea în vigoare a sentinței,
proprietarului.
1
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Sandul Radu
la 07.08.2011, aproximativ la orele 00:12, conducând automobilul de model
”Volkswagen-Golf”, cu XXXXX pe un drum secundar spre un drum cu prioritate din
XXXXX, ignorând prevederile p.10.1(b), adică să posede cunoștințe și să execute
cerințele prezentului regulament precum și să posede dexteritatea necesară de a
conduce în siguranță vehiculul pe drum; p.45.1 (a), (b), (d) - starea psihofiziologică
ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să
prevadă situațiile periculoase, situația rutieră; p.45.2 - în cazul în care limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului: p.56.3 -
în cazul virării la dreapta sau la stânga, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze
trecerea bicicliștilor și conducătorilor de ciclomotoare care traversează acest
carosabil, al Regulamentului Circulației Rutiere a R. Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, nu s-a isprăvit cu conducerea vehiculului, a ieșit
de pe drum secundar, făcând ocolire spre dreapta pe traseul principal, ieșind cu o parte
a automobilului pe contrasens, a săvârșit tamponarea cu ciclomotorul model ”Viper„
fără n/î, la volanul căreia se afla Prodan Anatol, iar în calitate de pasageri Surlari
Violeta și Baidauz Natalia, toți trei locuitori ai XXXXX.
În rezultatul producerii accidentului rutier lui Prodan Anatol i-au fost cauzate
vătămări corporale grave periculoase pentru viața și sănătatea persoanei sub formă de
fractură deschisă a ambelor oase a gambei stângi și plăgi contuze în regiunea fracturii,
lui Surlari Violeta i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății
pe un termen de scurtă durată și lui Baidauz Natalia i-a fost cauzate leziuni corporale
ușoare cu dereglarea sănătății pe un timp de scurtă durată.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către procuror și de avocatul Cimpoi Ruslan în interesele inculpatului, prin care au
solicitat casarea sentinței Judecătoriei Drochia.
3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care Sandul Radu să fie recunoscut vinovat în baza art. 264
alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de 3 ani închisoare reală și
cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis și încasarea de la acesta în folosul lui
Baidauz Natalia a sumei de 30.000 lei și lui Surlari Violeta de 30.000 lei cu titlu de
prejudiciu moral, iar corpurile delicte să fie lăsate în posesia proprietarilor.
În apel procurorul a invocat că, instanța de fond neîntemeiat a aplicat prevederile
art. 90 Cod penal ne luând în considerație faptul că, pe parcursul examinării cauzei
inculpatul s-a eschivat de la prezența în instanța de judecată, prin ce a împiedicat buna
desfășurare a examinării cauzei și a tergiversat examinarea ei la timp, cu toate că avea
cunoștință de cauza dată. A manifestat o atitudine indiferentă pe parcursul urmăririi
penale și examinării cauzei în judecată față de pretențiile părților vătămate care au
suferit prejudicii materiale și morale în rezultatul comiterii infracțiunii, ceia ce indică
2
că n-a exprimat careva regrete și n-a avut responsabilitate față de consecințele faptei
comise.
Aplicarea art. 90 Cod penal nu este suficientă pentru corectarea și educarea
inculpatului, nu va atinge nici scopul prevenirii comiterii de noi infracțiuni, nu va fi
restabilită echitatea socială și alte scopuri ale pedepsei penale nu vor fi atinse.
3.2 Avocatul Cimpoi Ruslan în interesele inculpatului a depus cerere de apel și
a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de
achitare a lui Sandul Radu din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele
infracțiunii.
În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de fond a pornit de la o
situație de fapt greșită cu privire la circumstanțele accidentului rutier și în consecință
a formulat concluzii fundamental greșite atât asupra situației de fapt cât și asupra
persoanei care se face vinovată de provocarea accidentului rutier.
Prima eroare a fost constatarea greșită a benzii unde a avut loc tamponarea dintre
autovehicule, fapt ce a avut importanță atât pentru calificarea faptei cât și a vinovăției.
Instanța de fond a constatat în mod eronat, că automobilul lui Sandul Radu a ieșit pe
contrasens, dar din materialele cauzei rezultă că ciclomotorul condus de Prodan
Anatol a ieșit pe contrasens și a tamponat automobilul condus de Sandul Radu care
se deplasa regulamentar pe banda din dreapta. Apărarea a menționat, că în acele
condiții acțiunile lui Sandul Radu nu întrunesc elementele componenței de infracțiune
prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal din motiv că lipsește latura obiectivă,
și anume, acțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației.
A doua eroare constituie aprecierea greșită a vinovăției lui Sandul Radu, or, în
acțiunile acestuia lipsește imprudența din cadrul laturii subiective, deoarece acesta n-
a prevăzut și nici nu trebuia să prevadă că ciclomotorul condus de Prodan Anatol v-a
ieși pe contrasens și-l v-a tampona. Apărătorul a invocat că anume șoferul
ciclomotorului ”Viper” Prodan Anatolie se face vinovat de comiterea accidentului
rutier și de consecințele acestuia.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 27 ianuarie 2021,
apelurile procurorului și a avocatului Cimpoi Ruslan în interesele inculpatului au fost
respinse ca nefondate cu menținerea sentinței fără modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond a respectat normele procesuale, a verificat complet sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din
punct de vedere a pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind
vinovăția inculpatului în faptele incriminate. De asemenea just a fost soluționată
chestiunea privind corpurile delicte și acțiunea civilă în partea pagubei morale.
Deși inculpatul nu a recunoscut vina în accidentul rutier și nu s-a prezentat în
ședința de judecată a instanței de fond pentru a da declarații, vinovăția acestuia a fost
confirmată prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în
3
instanța de fond.
Instanța de fond și-a motivat soluția prin declarațiile părților vătămate Violeta
Surlari, Baidauz Natalia, Anatolie Prodan, comunicarea telefonică de la salvare către
IP Drochia, procesul-verbal de cercetare la fața locului nr.1 din 07.08.2011 și schița
accidentului rutier, ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare a obiectelor
și documentelor din 07.08.2011, procesul-verbal de reținere și aducere a vehiculului
la parcarea specială din 07.08.2011, ordonanța de ridicare și procesul-verbal de
ridicare a obiectelor și documentelor din 07.08.2011, procesul-verbal de cercetare la
fața locului nr. 2 din 28.06.2012, schița accidentului rutier și planșa fotografică,
raportul de examinare medico-legală nr. 92D din 12.08.2011, raportul de examinare
medico-legală nr. 91D din 12.08.2011, raportul de examinare medico-legală nr.90D
din 12.08.2011, raportul de expertiză medico-legală nr.38D din 15.02.2012,
procesele-verbale de examinare a obiectului din 28.06.2012 și planșele fotografice,
ordonanțele de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din
28.06.2012, pe care le-a cercetat în ședința de judecată și le-a descris în sentință. Prin
comunicările de la salvare și spital din 07.08.2011 s-a confirmat faptul că în centrul
XXXXX a avut loc un accident rutier cu traumarea persoanelor Violeta Surlari,
Baidauz Natalia, Anatolie Prodan. (Vol. I f.d.53,53)
Argumentele inculpatului denotă atitudinea acestuia față de situația creată, și de
fapt sunt în contradicție cu probele cercetate. Ultimul n-a conștientizat caracterul
ilegal al acțiunilor sale, consecințele infracțiunii, n-a exprimat regrete, nu a recunoscut
vina și nu s-a căit, precum și nu a luat atitudinile necesare față de faptă.
În contextul prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și ținând cont de analiza
cumulativă a criteriilor de individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care
furnizează informațiile respective, precum și indicarea temeiurilor care
fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării infractorului, prin caracterul
retributiv al pedepsei aplicate, instanța de apel a considerat că în privința lui Sandul
Radu corect a fost aplicată pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de
a conduce mijloacele de transport pe un termen de 4 ani și stabilirea unui termen de
probă de 3 ani în baza art. 90 Cod penal.
În sarcina inculpatului au fost reținute: comiterea unei infracțiuni grave, lipsa
circumstanțelor atenuante și agravante, caracteristica pozitivă de la locul de trai, lipsa
evidenței la medicul narcolog și psihiatru, prezența daunelor nerecuperate, prezența
familiei și copilului minor la întreținere. De asemenea, instanța a remarcat, că de la
comiterea infracțiunii a trecut mai mult de 9 ani, ceea ce micșorează pericolul social
și indică la corectitudinea pedepsei care a fost aplicată de către instanța de fond.
Procurorul în apelul său a solicitat încasarea din contul inculpatului în folosul
părților vătămate a pagubei morale în sumă de câte 30.000 lei, dar fără a indica în
partea descriptivă motivele acesteia. Din materialele cauzei s-a constatat că părțile
vătămate n-au atacat sentința din 20.07.2018, fapt ce indică că au fost de acord cu
conținutul ei, inclusiv cu cuantumul pagubei morale încasate.
4
Cu privire la apelul avocatului în care s-a indicat că inculpatul a executat
regulamentar manevra de virare la dreapta de pe drumul secundar, dar probele
stabilite prin cercetarea la fața locului, audierile martorilor și expertizele judiciare au
indicat contrariul. S-a stabilit cert, că inculpatul înaintea efectuării manevrei de virare
la dreapta de pe drumul secundar pe drumul principal, nu s-a asigurat că manevra va
fi în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic. Ca rezultat,
părților vătămate le-au fost cauzate vătămări corporale, lui Prodan Anatolie vătămări
grave, iar lui Sulari Violeta și Baidauz Natalia vătămări ușoare.
Instanța de apel a considerat că atât organul de urmărire penală, cât și instanța
de fond corect au constatat locul ciocnirii automobilului cu ciclomotorul pe
contrasensul deplasării automobilului. Chiar și în ipoteza apărării că Sandul Radu se
deplasa pe partea dreaptă a direcției sale de deplasare, acesta la intrarea pe drum
principal de pe drum secundar, înaintea schimbării direcției de mers, era obligat să
cedeze trecerea și să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu
va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic, ceia ce el nu a făcut.
Nu s-a admis argumentul apărării că Sandul Radu n-a prevăzut, nu trebuia și nu
putea să prevadă deplasarea ciclomotorului, deoarece Regulamentul circulației rutiere
l-a obligat pe Sandul Radu să execute manevra de virare la dreapta de pe drum
secundar pe drum principal în siguranță, cu asigurarea cedării trecerii celor care se
deplasează pe drumul principal.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Cimpoi Ruslan în numele
inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că acțiunile
lui nu întrunesc elementele infracțiunii pentru care a fost condamnat.
În motivare recurentul a indicat că:
- instanța de apel nu a dat un răspuns cert și univoc la întrebarea cine a ieșit pe
contrasens, or nu poți stabili adevărul vis-a-vis de cine se face vinovat în rezultatul
unui accident rutier pe baza depozițiilor contradictorii ale martorilor, părților
vătămate și ale inculpatului;
- nu a clarificat în ce constă eroarea din schița întocmită la 07.08.2011 și modul
cum a fost fraudată schița accidentului rutier de către Sandul Radu, în condițiile în
care schița accidentului rutier nu a fost întocmită din spusele lui Sandul Radu după
cum eronat susține instanța de apel, ci a fost efectuată de către un specialist angajat al
MAI, în prezența unui martor asistent, Doschinescu Eugeniu;
- instanța de apel ca și prima instanță incorect au stabilit locul ciocnirii
autovehiculelor și au concluzionat absolut eronat că Sandul Radu a ieșit pe contrasens,
când în realitate pe contrasens a ieșit Alexandru Prodan care s-a tamponat în
autovehiculul condus regulamentar de către Sandul Radu;
- s-a constatat greșit vinovăția inculpatului, din motiv că în acțiunile sale lipsește
imprudența din cadrul laturii subiective;
5
- reieșind din situația de fapt reală și obiectiv constatată prin mijloacele de probă
materiale în cumul cu raportul de expertiză judiciară nr. 658-658 din 27.03.2020,
anume Prodan Anatol se face vinovat de comiterea accidentului rutier și de
consecințele acestuia, astfel încât, leziunile corporale grave provocate lui Prodan
Anatol și leziunile corporale ușoare provocate lui Baidauz Natalia și Sulari Violeta
sunt imputabile exclusiv lui Prodan Anatol;
- acțiunile lui Sandul Radu, adică manevra de virare la dreapta și deplasarea în
mod exclusiv pe banda din dreapta au fost efectuate regulamentar în conformitate cu
Regulamentul circulației rutiere.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu starea de fapt stabilită de
instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,
critică decizia instanței de apel, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6, 8, 12 Cod de procedură penală. În conținutul textului nu este specificat,
în raport cu împrejurările relevate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive
concrete invocate în apelul apărării nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi
esența circumstanțelor și erorile de drept care ar indica că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii, or acesta este expus neclar.
Într-un prim aspect, este relevant de a specifica că, raționamentele pe care se
fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului recurs, se bazează pe aceea
că, Colegiul consideră inacceptabil faptul că apărătorul inculpatului, pe calea
recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a circumstanțelor de
fapt din sentința primei instanțe și din decizia instanței de apel nu pentru a fi corectată
vreo eroare judiciară, ci doar în vederea reaprecierii probatoriului, în acest sens
instanța de recurs ordinar transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce
excede scopul pentru care aceasta a fost creată.
Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în
sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul o
consideră neîntemeiată, or instanțele de judecată, judecând cauza și verificând probele
cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o
apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al
6
pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu
certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire
la vinovăția lui Sandul Radu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)
lit. a) Cod penal, concluzie pe care instanța de recurs o însușește.
Totodată, se statuează că, critica aprecierii probelor, care la caz comportă o
solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării
cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se
pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau
material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea
fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.
Competența instanței de recurs ordinar trebuie exercitată pentru a corecta erorile
judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă apreciere a probelor.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art.
6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă
a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se
apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de
art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns
detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de
Hurk c. Țărilor de Jos).
Mai mult, activitatea instanțelor de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul,
este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei
de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,
astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei
legal. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul
de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune
rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărătorul.
Față de lucrul judecat de către instanța de apel, Colegiul consideră că o atare
modalitate de individualizare a pedepsei corespunde exigenților legii penale, iar
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, suspendată condiționat pe o
perioadă de probațiune de 3 ani, este echitabilă, raportată la scopul urmărit de
legislator în art. 61 Cod penal, care îl va descuraja de a comite pe viitor alte fapte
infracționale de același gen.
În cererea de recurs, avocatul invocă în mod repetat argumente deja examinate
minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există
7
circumstanțe cu caracter substanțial și convingător, care să justifice ingerința instanței
supreme în hotărârea instanței de apel. Invocarea formală a unor temeiuri de casare,
care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu face obiect de examinare în
procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de
procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu
argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici și care ar suplini-o din oficiu, este
contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând
situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a
respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură
penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Cimpoi Ruslan în numele
inculpatului nu și-au găsit confirmare.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cimpoi Ruslan în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
27 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe SANDUL Radu XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021.
Președinte Iurie DIACONU
Judecător Liliana CATAN
Judecător Victor BOICO
8