1ra-1515/2021 — art. 264-1 alin. 1, art. 325 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 1, art. 325 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 7, 10 CPP
1ra-1515/2021 — art. 264-1 alin. 1, art. 325 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1515/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Iurie DIACONU
judecători Liliana CATAN
Victor BOICO
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia și de inculpatul
Dolghi Vitali, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 10 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe
DOLGHI Vitali XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX,
termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.08.2019– 30.03.2020;
Instanța de apel: 07.10.2020– 10.03.2021;
Instanța de recurs: 10.06.2021 – 08.09.2021,
Asupra recursurilor ordinare declarate Colegiul Penal
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 30 martie 2020, Dolghi
Vitali a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de:
- art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă
în mărime de 750 unități convenționale în sumă de 37.500 lei, cu privarea de dreptul
de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 5 ani;
- art. 325 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 1 an cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale în sumă de
100.000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (3) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total,
i s-a stabilit lui Dolghi Vitali pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 1 an
cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100000 lei, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și cu amendă în mărime de 750
unități convenționale, echivalentul a 37500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu executarea de sine stătătoare a
pedepselor.
S-a dispus ca mijlocele materiale de probă să fie păstrate la cauza penală, iar 6
bancnote cu nominalul de 50 euro, în total 300 euro, au fost trecute în contul statului.
1
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, la 30 iulie
2018, aproximativ la ora 16:00, Dolghi Vitali în XXXXX, conducând automobilul de
model „Volkswagen Geta”, XXXXX, a fost stopat de către șeful Sectorului de Poliție
nr. 2 Corjeuți a Serviciul securitate publică al Inspectoratului de Poliție Briceni,
inspectorul superior Șmilevici Andrei, și șeful de post al Sectorului de Poliție nr. 2
Corjeuți a Serviciul securitate publică al Inspectoratului de Poliție Briceni, inspectorul
superior Țurcanu A. Însă, Dolghi Vitali a ignorat acestea cerințe, a efectuat brusc
manevra de deplasare înapoi, dar nu s-a isprăvit cu conducerea și s-a tamponat în
gardul din fortan, ce aparține gospodăriei lui Lefter Ion. Fiind supus testării
alcoolscopice cu aparatul ”Drager Alcotest”, la Dolghi Vitali s-a stabilit o
concentrație de alcool în aerul expirat în cantitate de 0,99 mg/l.
Pentru documentarea cazului, la fața locului s-a deplasat specialistul Serviciului
supraveghere tehnică și accidente rutiere al Inspectoratului de poliție Briceni,
Gumeniuc Veaceslav. În acel moment, Dolghi Vitali s-a apropiat de șeful Sectorului
de Poliție nr. 2 Corjeuți a Serviciul securitate publică al Inspectoratului de Poliție
Briceni Șmilevici Andrei, solicitând să nu fie documentat cazul conducerii mijlocului
de transport în stare de ebrietate și i-a propus pentru neîndeplinirea obligațiunilor de
serviciu de către angajații al IP Briceni care au documentau cazul, mijloacele bănești
în sumă de 300 euro.
Nefiind de acord cu sentința instanței de fond, avocatul Gordilă Vitalie în
interesul inculpatului a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, pe capătul de
învinuire în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei
noi hotărâri conform cărei Dolghi Vitali să fie achitat, iar în baza art. 2641 alin. (1)
Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității.
În motivarea apelului s-a invocat faptul, că despre hotărârea Judecătoriei Edineț,
sediul Briceni din 20.03.2020, condamnatul a aflat abia la 10.08.2020, aproximativ
ora 18:00, când a fost reținut de organele politiei, iar avocatul Gordilă Vitali a făcut
cunoștință cu sentința din 30.03.2020, abia la 14.08.2020, după semnarea contractului
de asistentă juridică, după care la 18.08.2020 a depus cerere către Judecătoria Edineț,
sediul Briceni, solicitând permisiunea de a face cunoștință atât cu sentința din
30.03.2020, precum și cu materialele dosarului penal, însă la 22.08.2020 deplasându-
se în sediul Briceni nu a fost posibil de a face cunoștință cu acestea.
A invocat, că condamnatul nu este de acord cu hotărârea adoptată, deoarece
dosarul penal a fost judecat în absența sa, susținând, că i-a fost încălcat dreptul la un
proces echitabil și dreptul de a prezenta probe.
Menționează că, prima instanță neîntemeiat i-a stabilit vinovăția lui Dolghi Vitali
în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, aplicându-i pedeapsă fără a analiza amplu și
minuțios circumstanțele reale, fără audierea martorilor apărării, astfel fiindu-i încălcat
dreptul la un proces echitabil.
2
Ulterior, la 08.12.2020 în adresa instanței de apel a parvenit un apel suplimentar
de la avocatul Gordilă Vitalie în interesul inculpatului, prin care a solicitat admiterea
apelului depus suplimentar (inițial depus la 24.08.2020), casarea sentinței privind
condamnarea inculpatului pe capătul de învinuire în baza art. 325 alin. (l) Cod penal,
cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri conform căreia Dolghi Vitali să
fie achitat, iar în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă prin
prisma prevederilor art. 90 Cod penal, cât și a prevederilor art. 901 Cod penal,
menționând de asemenea că Dolghi Vitali a fost lezat și de drepturile ce se deduc din
prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.
Apelantul a considerat că inculpatului i-a fost afectat grav dreptul cu privire la
examinarea în procedură simplificată întrucât nu a fost soluționată cererea de
examinare în procedură simplificată a cauzei de învinuire de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.
De asemenea, a considerat că din cumulul de probe existente în cauză, s-a
dovedit că acțiunile inculpatului nu întruneau elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal referitoare la coruperea activă a
colaboratorilor de politie.
A mai indicat apelantul că, Dolghi Vitali fiind audiat în calitate de învinuit la
data de 19.07.2019 pe faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 325 alin. (1) și
2641 alin. (1) Cod penal, vina nu și-a recunoscut și a refuzat să facă declarații (f.d.
167).
Efectuând o analiză a declarațiilor depuse la urmărirea penală de către Dolghi
Vitali, apelantul considera că însăși colaboratorii de politie i-au permis lui Dolghi
Vitali la 30.07.2018 să iasă din postul de poliție, să plece după bani prin sat, apoi peste
30 min. să revină cu bani iarăși la postul de politie, că el ba punea banii pe masă, ba
îi ascundea în buzunar.
Menționează că procurorul nu s-a autosesizat asupra acțiunilor abuzive și
inacțiunilor colaboratorilor de poliție admise la 30.07.2018 în localul postului de
poliție din cadrul Primăriei s. Corjeuți, r. Briceni, dar în lipsa probelor la pus sub
învinuire pe Dolghi Vitali în baza art. 325 alin. (l) Cod penal, iar prima instanță a
preluat poziția acuzării în lipsa unor probe incontestabile.
Considera că, la individualizarea pedepsei inculpatului, instanța a reținut doar
circumstanțe negative ce caracterizează inculpatul: că nu este angajat în câmpul
muncii, nu are studii, anterior a mai fost în conflict cu legea. În pofida acestui fapt,
nici apărarea și nici Procurorul ori Organul de urmărire penală, nu au anexat la
materialele cauzei, înscrisuri care demonstrează caracterizarea lui Dolghi Vitali de la
locul de trai, că suferă de diabet zaharat și de alte boli cronice și se află la evidența
medicului de familie.
3.1 În adresa instanței de apel la data de 28.01.2021 a parvenit apelul suplimentar
al avocatului Marin Vasile în interesul inculpatului, solicitând admiterea apelului,
casarea parțială a sentinței, adoptarea unei soluții noi prin care Dolghi Vitali să fie
3
achitat in baza art. 325 alin. (l) Cod penal din lipsa faptei imputate în acțiunile lui. Cât
privește condamnarea lui Dolghi Vitali în temeiul art. 2641 alin. (l) Cod penal, sentința
din 30.03.2020 să fie menținută fără modificări.
În motivarea apelului declarat a indicat că, condamnarea inculpatului în baza art.
325 alin. (l) Cod penal apărarea o consideră neîntemeiată și ilegală, și sentința în acest
capăt de învinuire și condamnarea urmează a fi casată cu adoptarea unei noi soluții de
achitare.
Instanța a indicat în sentință că la 30 iulie 2018 la ora 16:00 în s. Corjeuți, r.
Briceni, Dolghi Vitali deplasându-se cu automobilul a fost stopat de colaboratorii de
poliție, fiind supus alcooltestului ”Drager” s-a stabilit o concentrație de alcool de 0,99
mg/l. Pentru nedocumentare acestui fapt Dolghi Vitali i-a propus inspectorului de
poliție 300 Euro.
În ședința de judecată martorul Șmilevici Andrei, șef de sector al sectorului de
Poliție nr. 2 al IP Briceni a declarat că la 30.07.2018, în a doua jumătate a zilei
împreună cu colegul de lucru pe o stradă din s. Corjeuți l-au stopat, însă după ce
colegul a coborât din automobilul de serviciu pentru a se apropia de șofer, acela a dat
mașina înapoi unde peste vreo 30 m, s-a tamponat într-un gard de piatră. Când s-au
apropiat de Dolghi Vitali și i-a făcut testul la alcool ”Drager” a stabilit că acesta era
băut la volan. Pentru a documenta cazul ei au venit la Primăria Corjeuți, unde este
biroul de serviciu. Pe drum spre primărie inculpatul i-a propus o sumă de 300 Euro
pentru a nu documenta cazul. După ce s-a finisat documentarea cazului inculpatul a
semnat toate actele și a plecat. Peste un timp acesta a revenit și i-a propus 300 Euro.
După cum rezultă din cronologia evenimentelor și documentarea cazului privitor la
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, când inculpatul a adus și a
pus pe masa polițistului cei 300 Euro, documentarea faptei era finisată. Acțiunile
inspectorului de poliție erau consumate, dar inculpatul necunoscând legislația, fiind
în stare de ebrietate, n-a conștientizat despre faptul că nu mai avea pentru ce-i da cei
300 Euro. Astfel, apărarea consideră că la momentul când Dolghi Vitali a pus 300
Euro pe masă polițistului posibilitate obținerii favorului era deja consumată.
Potrivit comentariului la art. 325 Cod penal din manualul judecătorului pentru
cauze penale, răspunderea în baza alin. (1) art. 325 Cod penal nu poate fi aplicată
atunci când recompensa ilicită este promisă, oferită sau dată după îndeplinirea sau
neîndeplinirea, întârzierea sau grăbirea, îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea de
către persoana publică a funcției sale ori contrar funcției în cauză.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2021, au
fost admise apelurile avocaților Gordilă Vitalie și Martin Vasile, în numele
inculpatului, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod
procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care:
4
Dolghi Vitali s-a considerat condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la
pedeapsa amendă în mărime de 750 unități convenționale, echivalentul a 37500 lei cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.
Dolghi Vitali s-a considerat condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal la
pedeapsa închisoare pe termen de 1 an cu amendă în mărime de 2000 unități
convenționale, echivalentul a 100000 lei.
În baza art. 84 alin. (1) și 87 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor lui Dolghi Vitali i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe termen de 1 an și amendă în mărime de 2100 unități convenționale,
echivalentul a 105000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani,
pedepsele urmând a fi executate de sine stătător.
În temeiul art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei
cu închisoarea cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani.
În rest s-a menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală,
respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu-din
punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui
Dolghi Vitali în comiterea infracțiunilor incriminate.
La caz, instanța de apel a explicat că săvârșirea coruperii active prin oferire,
înseamnă o propunere însoțită de prezentarea obiectului coruperii sau punerea lui (a
obiectului) la dispoziția persoanei publice corupte (spre exemplu, arătarea plicului,
„uitarea” banilor printre unele documente transmise etc.). Oferta trebuie să pornească
din inițiativă particularului, să fie voluntară și spontană; oferta trebuie să fie reală și
să se materializeze într-o acțiune a celui care corupe activ persoana publică. Ca și în
cazul promisiunii, la oferirea de bani, bunuri nu are semnificație faptul primirii
ofertei, fiind suficientă înaintarea ei de către corupători. În cazul în care persoana
publică respinge oferta, nu are loc infracțiunea de corupere pasivă, realizându-se, însă,
fapta de corupere activă.
Totodată, pentru existenta infracțiunii în cauză nu este relevant faptul dacă
persoana publică a acceptat sau a refuzat promisiunea sau oferta, întrucât infracțiunea
se consumă odată cu acțiunea de predare, înmânare a avantajului material. De
asemenea, pentru existența infracțiunii de corupere activă nu este necesar ca darea de
bani, bunuri, avantaje să fi fost urmată de realizarea scopului urmărit de corupător; în
latura obiectivă a infracțiunii de corupere activă nu intră existența unui beneficiu
pentru corupător.
Nu poate fi reținut argumentul că, instanța de fond nu a analizat amplu și
minuțios circumstanțele reale ale cauzei, nefiind audiați martorii apărării, astfel fiind
5
încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, or, conform procesului-verbal al
ședinței de judecată în care a fost examinată cauza în fond cu cercetarea probelor (vol.
II, f.d. 1-6), la etapa demersurilor, avocatul participant Culicov Serghei în interesul
inculpatului nu a avut careva demers de a prezenta probe, fiind audiați martorii
acuzării Gumeniuc Veaceslav și Șmilevici Andrei, ulterior nefiind careva cererii fiind
dispusă finisarea cercetării judecătorești. În asemenea circumstanțe, nu a fost încălcat
dreptul inculpatului la un proces echitabil, aceștia nefiind privați de dreptul de a
prezenta probe.
Este neconsistentă invocarea apelantului cu privire la dezacordul inculpatului cu
hotărârea adoptată de instanța de fond pe motiv că judecarea cauzei a avut loc în lipsa
sa fiind lipsit de posibilitatea de a prezenta probe, or, de către instanță au fost
întreprinse toate măsurile posibile pentru asigurarea prezenței inculpatului în ședința
instanței de judecată, astfel la f. d. 202, 234, vol. I sunt anexate extrase din procese-
verbale, prin care s-a dispus aducerea forțată a inculpatului, iar din materialele
acumulate de colaboratorii de poliție rezultând faptul, că acesta este plecat peste
hotarele R. Moldova, ca ulterior, prin încheierea judecătoriei Edineț, sediul Briceni
din 04.11.2019 (f.d. 206-209, vol. I) să fie dispusă anunțarea în căutare a inculpatului
Dolghi Vitali, la data de 07.11.2019 fiind pornit dosar de căutare în privința acestuia.
Este declarativă și invocarea apelantului cu privire la faptul, că inculpatului i s-
a lezat grav dreptul cu privire la examinarea cauzei în procedură simplificată,
deoarece nu a fost soluționată cererea respectivă de examinare în baza art. 3641 Cod
de procedură penală. Inculpatul urma să se prezinte în ședința de judecată, instanța
conform procedurii a întreprins toate măsurile posibile legale pentru asigurarea
prezenței lui, ulterior fiind dispusă examinarea cauzei în lipsa acestuia.
Cu referire la invocarea precum că în acțiunile inculpatului lipsește latura
obiectivă a infracțiunii prevăzute de ar. 325 alin. (1) Cod penal, precum și intenția
acestuia de a oferi recompensă persoanei publice, în cazul din speță colaboratorului
de poliție, instanța a atestat că aceasta nu corespunde adevărului și circumstanțelor de
fapt, or, prin materialele cauzei s-a dovedit că inculpatul a oferit personal unei
persoane publice bani în sumă de 300 euro pentru ca acesta să nu îndeplinească
atribuțiile sale de serviciu de documentare a cazului de conducere a mijlocului de
transport în stare de ebrietate de către inculpat. Totodată în acțiunile reținute în
sarcina inculpatului este prezentă și latura subiectivă, adică intenția acestuia de a-l
corupe pe colaboratorul de poliție Șmilevici Andrei pentru ca acesta să nu
documenteze cazul, în sensul dat luând în contul salariului de la Povarciuc Raisa,
locuitoare al s. Corjeuți, r. Briceni suma de 300 Euro, în sensul dat fiind întocmită și
anexată la materialele cauzei și o recipisă (vol. I, f.d. 36, 83). De asemenea, pentru
existența infracțiunii în cauză nu este relevant faptul dacă persoana publică a acceptat
sau a refuzat promisiunea sau oferta, întrucât infracțiunea se consumă odată cu
acțiunea de predare, înmânare a avantajului material. De asemenea, pentru existența
infracțiunii de corupere activă nu este necesar ca darea de bani, bunuri, avantaje să fi
6
fost urmată de realizarea scopului urmărit de corupător; în latura obiectivă a
infracțiunii de corupere activă nu intră existența unui beneficiu pentru corupător.
Privitor la declarațiile invocate în apel, instanța a constatat că acestea pe lângă
faptul că au fost redate selectiv, au fost interpretate conform poziției susținute de
apărare, prioritatea instanței fiind că aceasta manifestând atitudine imparțială le
apreciază în coroborare cu celelalte materiale și probe ale cauzei penale.
Ce ține de faptul, că la 30.07.2018 însuși colaboratorul de poliție i-a permis
inculpatului să plece după bani, instanța de apel a apreciat critic acest argument, or,
fiind documentat cazul în privința inculpatului în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,
acesta nu mai putea fi reținut, astfel, această poziție, a fost apreciată ca o metodă de
apărare, iar revenirea inculpatului și oferirea banilor, fiind în totalitatea inițiativa
acestuia.
Cu privire la faptul că procurorul nu s-a autosesizat în privința acțiunilor abuzive
și inacțiunile colaboratorilor de poliție din 30.07.2018 în localul postului de poliție
din cadrul Primăriei s. Corjeuți, r. Briceni, s-a remarcat că în cazul în care ar fi avut
loc aceasta, urma a se adresa persoana ce a avut de pătimit de pe urma acestora, careva
adresări, cereri sau plângeri pe faptele invocate, potrivit materialelor cauzei nefiind
depuse.
Ce ține de eroare invocată cu privire la data audierii în calitate de bănuit indicată
în sentința instanței de fond 21.07.2018 (f.d.13 verso vol. II), corect fiind 31.07.2018,
s-a apreciat ca o eroare mecanică, ce nu duce la încălcarea cărui-va drept al
inculpatului.
Cu privire la motivul invocat de avocatul Martin Vasile, cu solicitarea emiterii
unei soluții de achitare a inculpatului pe capătul de învinuire în baza art. 325 alin. (1)
Cod penal, instanța de apel a arătat că la fel nu poate fi apreciat cu putere de
modificare a soluției în sensul solicitat, or, după cum s-a mai menționat supra, pentru
existenta infracțiunii de corupere activă nu este necesar ca darea de bani, bunuri,
avantaje să fi fost urmată de realizarea scopului urmărit de corupător; în latura
obiectivă a infracțiunii de corupere activă nu intră existenta unui beneficiu pentru
corupător, iar, consumarea infracțiunii de corupere activă are loc în momentul
săvârșirii acțiunii tipice-de promitere, oferire sau dare de bani, bunuri, avantaje etc.
incriminate prin art. 325 Cod penal.
În consecința celor descrise supra, s-a apreciat ca fiind justă poziția instanței de
fond prin care a reținut ca fiind dovedită vina inculpatului de comiterea infracțiunilor
incriminate.
Totodată instanța de apel a conchis că prima instanță a făcut o greșită
individualizare a pedepsei stabilite lui Dolghi Vitali.
În acest sens, instanța de apel a stabilit că inculpatul a săvârșit două infracțiuni
cu intenție, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune ușoară și gravă.
De asemenea, Dolghi Vitali la evidența medicilor psihiatru și narcolog nu se află
(vol. I, f.d. 42, 44), a recunoscut parțial vina și, chiar dacă este anterior judecat(vol. I,
7
f.d. 47-48), antecedentele penale sunt stinse și nu pot cauza consecințe negative
situației în care s-a pomenit inculpatul.
În continuare, instanța de apel a notat că incorect au fost aplicate prevederile art.
84 alin. (3) Cod penal, or potrivit acestuia dacă pentru infracțiunile care intră în
concurs sânt stabilite pedepse principale de diferite categorii, a căror cumulare nu
este prevăzută de art.87, și instanța de judecată nu va găsi temeiuri pentru absorbirea
unei pedepse de către alta, ele se execută de sine stătător.
La caz, pedeapsa sub formă de amendă pentru infracțiunea prevăzută de art. 2641
alin. (1) Cod penal este o pedeapsă principală, totodată art. 325 alin. (1) Cod penal
prevede ca pedeapsă închisoare de până la 6 ani cu amendă de la 2000 până la 4000
unități convenționale, astfel, ambele pedepse fiind principale.
În asemenea circumstanțe, pedepsele cu amendă pentru ambele infracțiuni, care
intră în concurs sunt de aceiași categorie, urmează a fi cumulate prin prisma
prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal.
La fel, instanța de apel a considerat că nu este rațional ca inculpatul să execute
pedeapsa cu închisoare, inculpatului, totuși, recunoscând că a transmis bani
colaboratorului poliției, prin aceasta, într-o măsură oarecare s-a căit de cele comise,
conștientizând ilegalitatea acțiunilor comise, circumstanță, care esențial micșorează
răspunderea penală.
Astfel, ținând cont de toate circumstanțele indicate supra, instanța de apel a
dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, or pedeapsa cu închisoare cu
executare reală stabilită prin sentința primei instanțe este una din cele mai aspre
pedepse, totodată, anterior în privința acestuia nu au fost aplicate prevederile art. 90
Cod penal.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul și inculpatul depun
recurs ordinar.
6.1 Procurorul prin recursul ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.
6), 7), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și menținerea sentinței.
În motivarea cererii recurentul indică că, instanța de apel în lipsa motivelor
întemeiate a repus apelurile în termen or, chiar dacă la data pronunțării sentinței, în
ședința de judecată nu a fost prezentă nici o parte, copiile sentinței au fost expediate
în adresa părților.
Astfel, instanța de apel la dispunerea soluției nu a ținut cont de jurisprudența
națională constantă potrivit căreia părțile care nu s-au prezentat la pronunțare se
consideră că au luat cunoștință cu conținutul hotărârii motivate la data pronunțării.
Cu referire la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și incorect a ajuns la concluzia
privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal cu dispunerea suspendării executării
pedepsei stabilită ultimului și stabilirea perioadei de probațiune.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel nu a ținut cont
de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,
8
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influenta
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia. De asemenea, inculpatul a fost anterior condamnat și a
fost tras la răspundere contravențională.
6.2 Inculpatul în recursul ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod
de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a sentinței instanței
de fond, adoptarea unei noi hotărâri prin care el să fie achitat pe art. 325 alin. (1) Cod
penal, pe motivul lipse faptei incriminate în acțiunile sale.
În motivarea recursului s-a invocat că:
- instanța de apel examinând apelurile avocaților Vitalie Gordilă și Vasile
Martin, a făcut referire la declarațiile inspectorilor de politie Șmilevici și Gumeniuc,
persoane cointeresate în condamnarea inculpatului, pentru a scăpa de pedeapsa penală
pentru estorcare de mită;
- aceste momente au fost declarate în ședința instanței de apel, dar instanța de
apel nu le-a luat în considerație;
- instanța a lăsat fără atenție comentariul la art. 325 Cod penal din manualul
judecătorului, în care este expres indicat că „nu poate fi aplicată răspunderea penală
atunci când recompensa ilicită este promisă, oferită sau dată după îndeplinirea,
întârzierea sau grăbirea îndeplinirii unei acțiuni în exercitarea de către o persoană
publică a funcției sale ori contrar funcției în cauză”.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza
materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
Sub acest aspect se reține că, recursul procurorului este fondat pe temeiurile din
art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) și 10) Cod de procedură penală, însă, în pofida normelor
de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea
descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept concrete ce ar indica că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o cale de
atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv, că s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
9
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care
nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se reține că împrejurările
menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, relevă în mod concludent că
instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de
drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu
prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, corect
ținând cont de prevederile art. 61, 75, 84, 87, 90 Cod penal, conform cărora persoanei
recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă
în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în speță, instanța de
apel a pus accentul și pe personalitatea inculpatului, învederând și celelalte criterii de
individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite, influența
pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului. Inculpatul a comis infracțiune
care conform art. 16 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și grave.
Mai mult ca atât, procurorul, solicitând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal
și menținerea sentinței instanței de fond, nu a invocat careva motive care ar justifica
aplicarea unei pedepse cu executare reală, or, criticile formulate de procuror au format
obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a dat
o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, iar
argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței
erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul rejudecării deciziei instanței
de apel.
Referitor la invocarea prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură
penală, recurentul nu este de acord cu faptul că au fost repuse în termen apelurile
avocaților în interesele inculpatului.
Conform materialele cauzei, aceasta a fost subiect de discuție în cadrul ședințelor
instanței de apel, și a fost indicat decizie din care considerente au fost repuse în
termen, precum că:
„... Astfel, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, urmează că în
instanța de fond, cauza a fost examinată în prezența avocatului Culicov Serghei în
interesul inculpatului, totodată în lipsa inculpatului, care a fost anunțat în căutare.
Colegiul mai arată că, la data pronunțării sentinței, în ședința de judecată nu a
fost prezentă nici o parte, copiile sentinței fiind expediate în adresa participanților la
10
proces, iar conform scrisorii cu aviz (f.d.31, 32 vol. II), inculpatul nu a recepționat
sentința.
Tot aici, e de menționat și faptul că avocatul Culilcov Serghei, nu a contestat
sentința instanței de fond.
Ulterior, la data de 10 august 2020, inculpatul Dolghi Vitali a fost reținut, fapt
confirmat prin procesul-verbal de reținere (f.d.61 vol. II).
La 14 august 2020, Dolghi Vitali a încheiat contract de asistență juridică cu
avocatul Vitalie Gordilă (mandat f.d.59 vol. II), care la 24 august 2020 a depus apel
nemotivat (f.d.50 vol. II) și repetat la 25 august 2020 (f.d.55), Colegiul concluzionând
că apelul a fost depus în termen, întârzierea fiind determinată de necontestarea
sentinței de către avocatul care a reprezentat interesele în instanța de fond, totodată
în interiorul termenului de 15 zile de la începerea executării pedepsei de către
inculpat (10 august 2020).
Cu referire la apelul avocatului Martin Vasile, Colegiul arată, că conform
mandatului, acesta a încheiat contractul de asistența juridică la 18 ianuarie 2021 și
la 28 ianuarie 2021 a depus apel suplimentar.
În asemenea circumstanțe, se concluzionează că apelurile avocaților au fost
depuse în termen...”
Conform jurisprudenței constante a CEDO, persoana judecată în lipsă are dreptul
de a cere instanței ierarhic superioare rejudecarea cauzei. Din materialele cauzei
rezultă că inculpatul nu a primit copia sentinței și despre condamnare a aflat doar la
momentul reținerii de către poliție, deci instanța de apel întemeiat a repus apelul în
termen și a examinat cauza sub aspectul de fapt și de drept.
Colegiul apreciază drept neîntemeiat argumentele invocate de inculpat în
recursul ordinar. Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurentul critică hotărârea
solicitând achitarea sa privind învinuirea pe art. 325 alin. (1) Cod penal, însă nu face
trimitere la prevederile art. 427 Cod de procedură penală.
Recurentul invocă argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul
procedurii precedente, iar în prezent nu există circumstanțe cu caracter substanțial și
convingător, care să justifice intervenția instanței supreme în hotărârea instanței de
apel. Mai mult ca atât, argumentele sale sunt bazate pe comentariul dintr-un manual
care reprezintă opinia autorului acestuia.
Nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, nu face obiect de examinare în
procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de
procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii. Mai mult, motivele invocate în recurs au
constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri
argumentate în acest sens, pe care instanța de recurs le însușește, iar o altă opinie
asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de
condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru
reexaminarea cauzei.
11
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând
situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a
respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură
penală, iar criticele din recursurile înaintat de procuror și inculpatul Dolghi Vitali nu
și-au găsit confirmarea.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți, Prisacari Lilia și de inculpatul Dolghi Vitali, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 martie 2021, în cauza penală privindu-
l pe DOLGHI Vitali XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2021.
Președinte Iurie DIACONU
Judecător Liliana CATAN
Judecător Victor BOICO
12