1ra-297/2021 — art. 329 alin. 2 lit. b CP

1ra-297/2021 — art. 329 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-297/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

24 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Victor Boico,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020,

în cauza penală în privința lui

Tacu Liliana XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 08.05.2019 până la 09.07.2019;

Instanța de apel de la 14.08.2019 până la 20.07.2020;

Instanța de recurs de la 14.10.2020 până la 24.05.2021.

a c o n s t a t a t :

Liliana a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (2) lit. b) Cod penal pe motiv, că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

Prin aceiași sentință a fost încetat procesul penal în privința lui Andronic Elena,

în privința căreia hotărârile nu se contestă.

Liliana i se încriminează comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b)

Cod penal, astfel ultima fiind numită în funcția de director în baza Ordinului nr. 211-

b din 15.12.2009 emis de Direcția Generală Învățământ Tineret și Sport Hîncești, și

activând în această funcție la Grădinița de copii nr. XXXXX ,,XXXXX", cu sediul în

XXXXX, în baza contractului individual de muncă încheiat cu Primăria orașului

Hîncești la 14.12.2016, având calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea

prevederilor art. 123 Cod penal, neîndeplinind corespunzător obligațiile sale de

serviciu prevăzute în fișa de post a directoarei de grădiniță aprobat prin ordinul nr.

211-b din 15.12.2009 potrivit căreia, ,,directorul poartă răspundere pentru asigurarea

securității vieții și sănătății copiilor, răspunde de respectarea condițiilor și a exigentelor

privind normele de protecție și securitate in muncă. de protecție civilă și de pază contra

incendiilor în unitatea de învățământ” cât și a prevederilor Regulamentului sanitar

1

pentru instituțiile de educație timpurie, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1211

din 04.11.2016, ce impune ca, ,,în instituțiile de educație timpurie să se respecte siguranța

în exploatare care presupune protecția tuturor copiilor împotriva riscului de accidentare în

timpul exploatării normale a spațiului din interiorul clădirilor, precum și a spațiului aferent

acestora", ca rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase față de ele, la data

de 28.09.2018, aproximativ ora 11:30, în grupa medie, în timp ce se desfășurau

activități cu copiii, a căzut un dulap peste Popa Ariana, născută la XXXXX (3 ani), în

rezultatul căreia ultima a suferit, conform Raportului de expertiză medico- legală nr.

201822lD0214 din 11.12.2018, traumă cranio-cerebrală acută cu comoție cerebrală,

fractură denivelată a osului parietal pe stânga cu înfundare de 2 mm, plagă a pielii

păroase a regiunii parietale pe stângă capului, leziuni ce se califică ca vătămări

corporale grave. Acțiunile lui Tacu Liliana au fost calificate de către acuzatorul de stat

în baza art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal după semnele ,,neîndeplinirea corespunzătoare

de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente și

neconștiincioase față de ele, care au provocat urmări grave”.

parțială a acesteia, rejudecare cauzei în partea achitării inculpatei Tacu Liliana, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Tacu Liliana să fie recunoscută culpabilă de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestui

articol a-i numi pedeapsa de 3 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 5 ani și în corespundere cu prevederile art. 90 Cod

penal de suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de

3 ani.

În motivarea celor solicitate, procurorul a indicat că sentința în privința achitării

inculpatei Tacu Liliana este ilegală și necesită a fi casată, deoarece instanța de judecată

nu a ținut seama la justa apreciere a calității subiectului infracțiunii de neglijență în

serviciu prevăzut de dispozițiile art. 329 Cod penal, statuând că inculpata Tacu Liliana

este persoană cu funcție de răspundere, având atribuții organizatorico-economice, dar

potrivit art. 329 Cod penal, ca subiect al răspunderii penale este persoana publică.

fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către procuror, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a subliniat că, instanța de

fond a pronunțat o sentință motivată și în corespundere cu probele administrate în

respectiva cauză penală.

Examinând probatoriul prezentat și reieșind din specificul survenirii

prejudiciului, instanța de apel a constatat că nu s-a probat că Tacu Liliana, nu și-ar fi

2

îndeplinit corespunzător obligațiile de serviciu ce-i revin în exclusivitate din normele

Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie, aprobat prin

Hotărârea de Guvern nr. 1211 din 04.11.2016, ce impune ca, ,,în instituțiile de educație

timpurie să se respecte siguranța în exploatare care presupune protecția tuturor copiilor

împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării normale a spațiului din interiorul

clădirilor, precum și a spațiului aferent acestora", precum și obligațiunile de serviciu

prevăzute în fișa de post a directoarei de grădiniță aprobat prin ordinul nr. 211-b din

15.l2.2009 potrivit căreia, ,,directorul poartă răspundere pentru asigurarea securității vieții

și sănătății copiilor, răspunde de respectarea condițiilor și a exigentelor privind normele de

protecție și securitate in muncă, de protecție civilă și de pază contra incendiilor în unitatea de

învățământ”.

În cadrul examinării cauzei s-a constatat că, Tacu Liliana în calitatea de director,

a atras atenția educatoarelor, care nemijlocit supraveghează copiii în grupe despre

faptul, că două dulapuri nu sunt prinse de podea și ca să fie prudente. În ședința de

judecată, prin declarațiile martorului Golban Natalia, Cociorvă Stela, cât și prin

declarațiile inculpatei Andronic Elena acest fapt a fost dovedit. Incidentul s-a produs

pe motivul imprudenței educatorului din grupa copilului, care, deși știa că este

interzis primirea covoarelor de la persoane, a acceptat două covoare dăruite de o

bunică a unui copil din grupa respectivă și, fără știrea directoarei grădiniței, adică a

lui Tacu Liliana, le-a așternut la podea, ridicând dulapurile, despre care au fost

prevenite de către directoare și astfel, încălcând siguranța acestora.

La caz, inculpata a executat corespunzător toate obligațiile ce îi revin. În mod

normal (atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv), inculpata a întreprins toate

acțiunile corespunzătoare. Nu a cunoscut despre aducerea covoarelor și nici nu putea

să știe și nu a cunoscut despre ridicarea dulapurilor. În situația respectivă (când au fost

aduse covoarele și ridicate dulapurile fără știrea sa și fără să existe posibilitatea reală ca să

cunoască), nu se impuneau alte acțiuni suplimentare.

Prin urmare, încriminarea inculpatei Tacu Liliana a faptului, că ea nu și-a

îndeplinit în mod corespunzător ca o persoană publică a obligațiunilor de serviciu ca

rezultat al unei atitudini neglijente și neconștiincioase fală de ele, care au provocat

urmări grave, nu și-a găsit confirmare în ședința de judecată.

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu remiterea cauzei

spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul subliniază că, instanța de fond a indicat

că inculpata nu este subiect al infracțiunii incriminate, iar instanța de apel menținând

sentința de achitare susține că ultima în calitatea sa de director nu se face vinovată de

3

comiterea infracțiunii, deoarece a instruit educatoarele, astfel incidentul s-a produs

din imprudența educatorului.

Astfel, decizia este una contradictorie și insuficient motivată contrar rigorilor art.

6 al Convenției.

de expusă în referință de către avocatul Bordei Teodor în numele inculpatei, Colegiul

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru considerentele de

drept și de fapt expuse în contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursului declarat, în drept, se întemeiază pe dispoziția

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanță, la

această etapă a procedurilor.

Din conținutul recursului deferit judecății se constată că procurorul își

întemeiază recursul pe temeiurile de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, criticând decizia instanței de apel prin aceea că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit subliniază că, recurentul critică soluția adoptată de către

instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate

în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură

penală.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

4

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe atenuante

și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate

mai sus, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit deciziei recurate instanța de apel a

menținut sentința primei instanțe prin care Tacu Liliana a fost achitată de sub

5

învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. b) Cod penal pe

motiv, că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

Analizând sentința pronunțată de către prima instanță, Colegiul penal lărgit

constată că instanța de judecată a invocat temeiul de achitare precum că fapta nu a

fost săvârșită de inculpată, însă în partea descriptivă a sentinței a indicat concluzii din

care rezultă și alt temei de achitare, de rând cu cel indicat în dispozitiv.

Așadar, instanța de recurs consideră esențial de elucidat următorul aspect, prin

prisma conținutului deciziei.

Potrivit sentinței de achitare, instanța de apel a indicat un șir de concluzii cum

ar fi ,,(…) în acțiunile inculpatei lipsește și componența de infracțiune din motivul lipsei

subiectului (…) lipsește legătura cauzală între acțiunile/inacțiunile lui Tacu Liliana și

consecințele produse (…)”, ceia ce semnalează temeiul de achitare prevăzut la pct. 3)

alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, sentința de achitare

se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, concluzie

enunțată în partea descriptivă a sentinței (vezi f.d. 1-18, vol. II).

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, deși instanța de apel a conchis că

inculpata urmează a fi achitată de sub învinuirea înaintată din motivul că fapta nu a

fost săvârșită de către inculpată, în urma sintezei concluziilor evocate de către prima

instanță în hotărârea pronunțată și menționate supra, se observă o inadvertență în

stabilirea temeiului ce stă la baza achitării lui Tacu Liliana, fiind constatate concluzii

cu temeiuri de achitare diferite „fapta nu a fost săvârșită de inculpată” și „fapta inculpatei

nu întrunește elementele infracțiunii”, temeiuri prevăzute de art. 390 alin. (1) pct. 2) și 3)

Cod de procedură penală.

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit atestă că, menționarea concomitentă

a două temeiuri de achitare care se exclud una pe alta, în aceeași hotărâre

judecătorească este o eroare de procedură, fapt ce în viziunea Colegiului semnalează

prezența temeiului pentru recurs „motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii”,

care este prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reamintește că, rolul unei decizii motivate este

să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta

argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta,

în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (a se vedea cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

6

Rezumând cele menționate mai sus, încălcările enunțate determină

incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia

instanței de apel care a menținut o decizie viciată, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate,

minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul

lor, să țină cont de jurisprudența națională, de hotărârea Curții Constituționale nr.24

din 17.10.2019, de cele expuse în prezenta decizie legate de justa apreciere, sub toate

aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în recurs și în dependență de datele obținute, să pronunțe

o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Tacu Liliana

XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia pronunțată integral la 24 iunie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

Victor Boico

7