1ra-1294/2021 — art. 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 17 noiembrie 2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Ciobanu Daniel a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 4 ani și 10 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 17.11.2020, cu includerea perioadei arestării preventive de la 17.06.2020 până la 17.11.2020. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 13.580 lei.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Ciobanu D., fiind în înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu alte persoane, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, a aderat la grupul criminal 1 organizat condus de persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală, cu un înalt grad de coordonare între membrii săi, având un plan bine determinat de activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor acte și operațiuni concrete, cu scopul și intenția unică de a comite acțiuni în vederea producerii și comercializării drogurilor în proporții deosebit de mari prin diferite metode, inclusiv prin intermediul aplicațiilor electronice și ale serviciilor de mesagerie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În aceste condiții, Ciobanu D., pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, până la data reținerii de către organul de urmărire penală, a fost un membru activ al unei grup criminal care era alcătuit structural din mai multe trepte ierarhice, fiind condus de un „manager general”, care dirija persoane de încredere „angajate” în condiții confidențiale, care racolau și controlau persoanele numite „курьер” (traducere: curier), „фасировщик” (traducere: ambalator) și „варщик” (traducere: preparator), care participau nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, prepararea și plasarea drogurilor în diverse locații, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, incluse în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1. Substanțele stupefiante”, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004. Funcționalitatea organizației era asigurată prin intermediul grupurilor private create în cadrul aplicațiilor electronice „Telegram”, care erau administrate din interiorul și din afara Republicii Moldova de membri ai grupării criminale date, iar acumularea mijloacelor bănești se organiza prin intermediul portofelelor virtuale în sistemul de plată on-line înregistrate în baza unor cartele SIM pre-pay (fără contract) ale operatorilor de telefonie mobilă națională și din alte state. Prin urmare, Ciobanu D., urmărind scopul comercializării drogurilor în proporții deosebit de mari, acționând sub formă de îndeletnicire, din motive de cupiditate, primea substanțe stupefiante de la membrii grupului criminal, ridicându-le din locuri din timp stabilite, fără a avea contact fizic cu persoana grupului criminal, după care repartiza drogurile în doze mai mici, ambalându-le în pachețele de tip zip-look, după care, în repetate rânduri, fiind contactat prin intermediul aplicațiilor electronice de către persoane neidentificate de organul de urmărire penală, personal, ascundea pachețelele cu droguri în locuri publice, după care transmitea informația altui membru al grupului, prin intermediul aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate, care la rândul său, îl transmitea cumpărătorului ce cuprindea locul aflării drogurilor (coordonatele geografice) și fotografia cu locul plasării acestora, prin intermediul aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate. Pentru activitatea infracțională pe care Ciobanu D. o realiza în cadrul grupului criminal, era remunerat de către capul grupului criminal, prin efectuarea achitărilor on- line pe contul ultimului, pe mai multe portmonee electronice, cu 4 dolari SUA pentru fiecare acțiune de plasare a drogului. Constatând că la 28 aprilie 2020, un membru activ al grupului criminal, a fost reținut de către organul de urmărire penală, în scopul de a ascunde implicarea sa în comiterea infracțiunii privind comercializarea drogurilor, în perioada 30 aprilie - 06 mai 2020, a împachetat drogurile deținute la domiciliul său într-o cutie din carton și, deplasându-se în XXXXXX, XXXXXX, în apropierea întovărășirii pomicole 2 XXXXXX unde mama acestuia, Ciobanu G. deține un imobil, le-a ascuns pentru a le ridica ulterior. Ca urmare a măsurilor speciale de investigație și probelor administrate, la 06 mai 2020, de către colaboratorii de poliție, din fâșia forestieră situată în marginea întovărășirii pomicole XXXXXX a fost depistată și ridicată o cutie de carton cu inscripția „NEW D&K DENGKE” unde s-au depistat - un pachet din polimer de tip zip-lock cu inscripția „MXE; substanță solidă cu aspect de praf de culoare albă, într- un pachet de tip zip-lock cu inscripția „2CF; substanță solidă cu aspect de praf de culoare albă în patru pachete din polimer de tip zip-lock, unul cu inscripția „2CB”, unul înfășurat cu bandă izolantă de culoare neagră și două înfășurate cu bandă izolantă de culoare bej cu inscripția „2C7T; substanță solidă cu aspect de praf de culoare albă în zece pachete din polimer de tip zip-lock; substanță solidă cu aspect de praf de culoare roz, în șase pachete din polimer de tip zip-lock; 6 pastile de culoare albastră într-un pachet din polimer de tip zip-lock; 20 de capsule de culoare bej cu câte o substanță solidă de culoare gălbuie, în două pachete din polimer de tip zip-lock cu inscripția „2- C-T-2”; substanță solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, într-un pachet de tip zip- lock; masă vegetală, uscată, mărunțită culoare verde, în cinci pachete din polimer de tip zip-lock, o folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare albastră și o râșniță din metal de culoare neagră; 83 timbre de culoare verde-albastru într-un pachet din polimer de tip zip-lock; 69 de timbre de culoare verde-galben, în două pachete de tip zip-lock; 53 de timbre multicolore într-un pachet din polimer de tip zip-lock; 41 timbre de culoare preponderent galben cu ilustrații multicolore, în două pachete din polimer de tip zip-lock: pachet din polimer de tip zip-lock cu mai multe pachete din polimer fără conținut; tub din metal de culoare gri cu depuneri de substanță de culoare albă; râșniță din polimer transparent cu particule unice de masă vegetală de culoare verde; semințe de formă elipsoidală, de culoare verzi-cafenii într-un pachet de tip zip- lock; folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare neagră, fără conținut; dispozitiv din sticlă cu depuneri de substanță de culoare cafenie; substanță solidă cu aspect de praf de culoare alb-gălbuie în două pachete de tip zip-lock; substanță solidă cu aspect de praf de culoare bej într-un pachet din polimer de tip zip-lock. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-1-R 1680 din 25.05.2020, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, prezentată în cinci pachete din polimer de tip zip-lock, o folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare albastră și o râșniță din metal de culoare neagră, precum și particulele unice de masă vegetală de culoare verde de pe suprafața interioară a râșniței din polimer transparent, ridicate la 06.05.2020 în rezultatul cercetării la fața locului, efectuată în apropiere de Î.P XXXXXX amplasată în XXXXXX, XXXXXX, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - marihuană constituie în total 22,368 gr. (masă uscată). Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, cu modificările și completările ulterioare, substanța marihuană este inclusă în Tabelul I „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale”. Lista nr. 1 „Substanțele stupefiante”. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii 3 Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, marihuana 22,368 gr. (masă uscată) constituie proporții mari. Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața dispozitivului din sticlă transparentă, cu inscripția de culoare roșie „D&K DENGKE”, ridicat în aceleași circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - rășină de cannabis, constituie 0,146 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, rășina de cannabis 0,14 gr. constituie proporții mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată într-un pachet din polimer de tip zip-lock cu inscripția „MXE” ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă methoxetamine, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - methoxetamine, constituie 0,093 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, methoxetamine 0,093 gr. constituie proporții mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată într-un pachet din polimer de tip zip-lock cu inscripția „2CF”, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă 2C-I (2,5-dimethoxy- 4-iodphenethylamine), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-I, constituie 1,088 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 2C-I (2,5-dimethoxy-4-iodphenethylamine) 1,088 gr. constituie proporții mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare bej, din conținutul celor 18 capsule de culoare bej, precum particulele unice de substanță de culoare bej din cele două capsule de culoare bej, prezentate în două pachete din polimer de tip zip-lock cu inscripția „2-C-T-2”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă 2C-T-2 (2,5 dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-T-2, constituie în total 0,85 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 2C-T-2 (2,5 dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine) 0,85 gr. constituie proporții mari. Cele 53 de timbre multicolore, prezentate într-un pachet din polimer de tip zip- lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanța LSD, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - LSD, constituie în total 53 timbre (doze). Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 53 timbre (doze) LSD, constituie proporții deosebit de mari. 4 Cele 83 timbre cu ilustrații de culoare preponderent verde-albastru asemănătoare cu chipul unei femei, prezentate într-un pachet din polimer de tip zip-lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanța 2C-I-NBOMe, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-I-NBOMe, nu este posibil de determinat din motive tehnice. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată în patru pachete din polimer de tip zip-lock, unul cu inscripția „2CB” , unul înfășurat cu bandă izolantă de culoare neagră și două înfășurate cu bandă izolantă de culoare bej cu inscripția „2C6”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă 2C-B (4-bromo-2,5- dimetoxyphenetylamin), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - 2C-B, constituie în total 2,227 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 2C-B (4-bromo-2,5-dimetoxyphenetylamin) 2,227 gr, constituie proporții deosebit de mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, prezentată într-un pachet din polimer de tip zip-lock, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă DMT, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - DMT, constituie 0,282 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 0,282 gr. - DMT, constituie proporții deosebit de mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare alb-gălbui, prezentată în două pachete din polimer de tip zip-lock, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă MDA (3,4-methylenedioxy amphetamine), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - MDA, constituie în total 3,416 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 3,416 g. - MDA, constituie proporții deosebit de mari. Substanța solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, prezentată într-un pachet din polimer de tip zip-lock, precum și urmele de substanță de culoare albă de pe suprafața tubului din metal de culoare gri, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă mephedrone, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - mephedrone, constituie 3,538 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, mephedrone 3,538 gr. constituie proporții deosebit de mari. Cele 41 de timbre de culoare preponderent galben cu ilustrații multicolore, prezentate în două pachete din polimer de tip zip-lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanța DOM (2,5-Dimethoxy-4-methylamphetamine), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - DOM, nu este posibil de determinat din motive tehnice. 5 Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată în 10 pachete din polimer de tip zip-lock, substanța solidă cu aspect de praf de culoare roz, prezentată în șase pachete din polimer de tip zip-lock, precum și cele șase pastile de formă cilindrică, de culoare albastră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă amfetamină, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - amfetamină constituie în total 45,118 gr. Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, 45,118 gr. de amfetamină constituie proporții deosebit de mari. Cele 69 de timbre cu ilustrații de culoare preponderent verde-galben asemănătoare cu chipul unui bărbat, prezentate în două pachete din polimer de tip zip- lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanțele 25D-NBOMe, 2C-B- NBOMe și 2C-N-NBOMe, care nu sunt incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul republicii Moldova. Pe suprafața celor zece pachete din polimer de tip zip-lock fără conținut, precum și pe suprafața foliei de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare neagră fără conținut, nu s-au depistat careva substanțe stupefiante, psihotrope și sau precursorii acestora din biblioteca NIST MS 2017. Semințele de formă elipsoidală, ușor comprimate, netede, de culoare verzi- cafenii, cu dimensiuni de 2-3 mm., în cantitate de 1,88 gr., ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis (cânepă). Conform literaturii de specialitate, semințele plantei de cannabis, nu conțin careva substanțe stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora. De asemenea, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Ciobanu D., la 17.06.2020, pe adresa XXXXXX, XXXXXX XX, XXX, au fost depistate și ridicate patru pachețele de tip zip-look goale; două pastile de culoare roz; șase capsule de origine vegetală, un telefon mobil de model „Xiaomi” cu numerele IMEI: 861742046087636 și 861742046567637, telefonul mobil de model „Samsung” cu numărul de IMEI: 359041085773597/01 și un card bancar cu nr. 5574840278580281, eliberat de către BC „Moldindconbank” SA pe numele Cuspleac T. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-2405 din 24.07.2020, particulele unice de masă vegetală, de pe suprafața interioară a celor patru pachete din polimer incolor de tip zip-lock, depistate și ridicate la 17.06.2020, reprezintă particule unice de marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Masa vegetală de culoare verde cu aspect de măciulii, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă pai de mac, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Masa substanței stupefiante, pai de mac, constituie 0,45gr. În pastilele de culoare roz-pal (1,02 gr.) și roz-intens (0,33 gr.), depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, careva substanțe stupefiante, psihotrope sau precursori ai acestora existente în biblioteca de spectre NIST MS - 2017, nu s-au depistat. Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și vina în comiterea acestora, solicitând examinarea cauzei penale în baza 6 probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții. Dat fiind că aceste probe demonstrează vinovăția inculpatului, instanța i-a încadrat acțiunile pe art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca prepararea, prelucrarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. La stabilirea pedepsei, instanța a statuat că circumstanțele atenuante sunt - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința sinceră, atitudine critică față de fapta săvârșită, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, anterior nu a fost condamnat, conform art. 3641 Cod de procedură penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă cu închisoare. Or, sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal prevede pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar noile limite ale pedepsei vor fi de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani închisoare. Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională. Deoarece, inculpatul a comis cu intenție directă o infracțiune deosebit de gravă, cu scop de înstrăinare, în principal din interes material, în complicitate, luând în considerație și consecințele negative asupra societății vizând operațiunile ilegale cu droguri în proporții deosebit de mari, săvârșirea infracțiunii de către persoana care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani nu constituie circumstanță excepțională, această situație fiind reținută doar ca circumstanță atenuantă. În același timp, circumstanțele atenuante ale cauzei legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportamentul inculpatului în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de contribuirea activă a acestuia la descoperirea infracțiunii și de faptul săvârșirii infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani duc la aplicarea pedepsei mai aproape de limita minimă. Deci, ținând cont de împrejurările comiterii infracțiunii, de pericolul social al faptei, de personalitatea și vârsta fragedă a inculpatului, că a manifestat căința sinceră, de prezența circumstanțelor atenuante, acestuia urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani 10 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, pedeapsa stabilită fiind în măsură să ducă la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept. Totodată, potrivit art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. 7 Prin urmare, plata cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de constatare nr. 34/12/-1-R 1680 din 25.05.2020 în sumă de 6300 lei, nr. 34/12-1-R-1624 din 08.05.2020 - 1680 lei, nr. 34/12/1-R-1609 din 07.05.2020 - 2800 lei și raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1644 din 08.05.2020 - 2800 lei, în sumă totală de 13.580 lei urmează a fi puse în sarcina inculpatului care a comis infracțiunea imputată, vina acestuia fiind dovedită indubitabil, or, rapoartele efectuate reprezintă obiectul de studiu, au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

Avocatul Victor Constantinov a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința inculpatului să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal, cu excluderea din sentință a dispoziției de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. Apelantul a invocat că, potrivit art. 79 alin. (3) Cod penal, la condamnarea persoanei adulte pentru comiterea infracțiunii deosebit de grave, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, poate aplica pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar nu mai puțin de 2/3 ale minimului stabilit. Circumstanțe excepționale ale cauzei pot fi considerate: scopul și motivele infracțiunii; rolul vinovatului, comportamentul acestuia în timpul și după consumarea infracțiunii; contribuția activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia; alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecinței. Or, inculpatul, din momentul reținerii, a recunoscut benevol cele comise, și-a exprimat acordul la contribuirea descoperirii infracțiunii, a dat declarații, care au fost verificate la ieșirea la fața locului, în cadrul efectuării acțiunilor procesuale și în cadrul cercetării judecătorești, din ce rezultă sinceritatea acestuia în exprimarea regretului față de cele săvârșite. Iar modul în care inculpatul a fost recrutat nu denotă intenția directă de a deveni membru al acestei grupări, or, având vârsta de 19 ani la momentul comiterii infracțiunii, nu a conștientizat în deplină măsură seriozitatea și gravitatea acțiunilor sale. Instanța de fond nu a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 79 Cod penal, ignorând circumstanțele stabilite drept excepționale, limitându-se la aprecierea lor ca fiind atenuante, ce au servit temei de apropierea sancțiunii penale de minimul prevăzut, dar nu sub limita acestui minim. Astfel, aprecierea circumstanțelor stabilite ca fiind atenuante și nu excepționale rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept material și a influențat la stabilirea pedepsei penale. Totodată, acuzarea nu a probat faptul că efectuarea expertizei a fost necesară anume pentru învinuirea inculpatului, inclusiv pentru buna desfășurare a procesului penal și că raportul de expertiză nu este destinat pentru alte cauze similare cu alți participanți, împrejurări în care, potrivit art. 227, 228 Cod de procedură penală, acesta nu poate fi obligat să compenseze cheltuielile judiciare.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață 8 ale acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar în condițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite minime și maxime de pedeapsă fiind de la 4 ani și 8 luni până 10 ani închisoare. Deci, prin prisma scopului pedepsei penale, ținând cont de personalitatea inculpatului și prevederile legale menționate, instanța de fond corect i-a stabilit inculpatului, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani și 10 luni cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, aceasta fiind mai aproape de limitele pedepsei minime de 4 ani și 8 luni, limita maximă fiind de 10 ani. Astfel, la numirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de faptul că au fost stabilite circumstanțe atenuante și că lipsesc circumstanțe agravante, că infracțiunea este una deosebit de gravă, fiind săvârșită cu intenție, că inculpatul anterior nu a fost condamnat și nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru. Totodată, este nefondată afirmația apărării că în privința inculpatului urmau a fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, deoarece acesta a comis infracțiunea neavând împlinită vârsta de 21 de ani și urma a-i fi stabilită o pedeapsă mai blândă sub limita minimă. Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândâ, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională. Or, norma legală prevede expres că săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională, însă instanța nu este obligată să o aplice. Însă, aplicarea unei sancțiuni mai blânde sub limita minimă nu va fi în concordanță cu scopul legal al pedepsei penale. Fiind efectuată o analiză complexă a circumstanțelor cauzei, a personalității inculpatului și a comportamentul acestuia în viața socială, precum și cel înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, se atestă că alegațiile apărării privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde sub limita minimă sunt neîntemeiate. 9 Deci, pedeapsa stabilită inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane. În același timp, potrivit art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Prin urmare, instanța de fond just a conchis că cheltuielile judiciare în sumă de 13.580 lei, suportate la efectuarea expertizelor, urmează a fi încasate din contul lui inculpatului.

Avocata Tatiana Lozovscaia a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. Recurenta a invocat că instanța de apel incorect a considerat că motivele invocate de apărare nu și-au găsit confirmare. Or, apărarea, în instanța de fond corect a solicitat aplicarea prevederilor art. 79 cod penal, deoarece inculpatul a recunoscut vina și anterior nu a fost condamnat. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 (1 p. 6 CPP.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. În corespundere cu art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursul avocatei este fondat pe art. 427 (1 p. 6 CPP, avându-se în vedere, probabil temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept concrete și esența că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă 10 de fapt, dar raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul vizat nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. În consecutivitatea enunțată, instanțele de fond și de apel just au concluzionat că, în cazul care inculpatul a recunoscut vina și s-a căit, anterior nu a fost condamnat, dar a comis o infracțiune deosebit de gravă, care se pedepsește în exclusivitate cu închisoare de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani, în condițiile prescrise de 3641 alin. (8) 11 Cod de procedură penală, chiar și în prezența circumstanțelor atenuante invocate de recurent, aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal ar reprezenta o soluție de pedeapsă penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării ultimului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului. Însă, pornind de la relevanțele art. 79 alin. (1) Cod penal, 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, d e c i d e: 12 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Tatiana Lozovscaia, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 17 noiembrie 2020 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, în privința inculpatului Ciobanu Daniel XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 18 iunie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Victor Boico 13