1ra-1294/2021 — art. 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

1ra-1294/2021 — art. 217/1 alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1294/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 17

noiembrie 2020 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie

2021, declarat de avocata Tatiana Lozovscaia, în numele inculpatului

Ciobanu Daniel XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 22.10.2020 – 17.11.2020,

instanța de apel: 07.12.2020 – 16.02.2021,

instanța de recurs: 21.04.2021 – 19.05.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Ciobanu

Daniel a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal la 4 ani și 10

luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare,

vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în

domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe

un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 17.11.2020,

cu includerea perioadei arestării preventive de la 17.06.2020 până la 17.11.2020.

De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de

13.580 lei.

prealabilă, de comun acord și împreună cu alte persoane, urmărind scopul punerii în

circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, a aderat la grupul criminal

1

organizat condus de persoane neidentificate la moment de organul de urmărire penală,

cu un înalt grad de coordonare între membrii săi, având un plan bine determinat de

activitate infracțională, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, a unor

acte și operațiuni concrete, cu scopul și intenția unică de a comite acțiuni în vederea

producerii și comercializării drogurilor în proporții deosebit de mari prin diferite

metode, inclusiv prin intermediul aplicațiilor electronice și ale serviciilor de mesagerie,

pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În aceste condiții, Ciobanu D., pe parcursul unei perioade îndelungate de timp,

până la data reținerii de către organul de urmărire penală, a fost un membru activ al

unei grup criminal care era alcătuit structural din mai multe trepte ierarhice, fiind

condus de un „manager general”, care dirija persoane de încredere „angajate” în

condiții confidențiale, care racolau și controlau persoanele numite „курьер”

(traducere: curier), „фасировщик” (traducere: ambalator) și „варщик” (traducere:

preparator), care participau nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, prepararea

și plasarea drogurilor în diverse locații, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, incluse în „Tabelul I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope

neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1. Substanțele stupefiante”, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004.

Funcționalitatea organizației era asigurată prin intermediul grupurilor private

create în cadrul aplicațiilor electronice „Telegram”, care erau administrate din

interiorul și din afara Republicii Moldova de membri ai grupării criminale date, iar

acumularea mijloacelor bănești se organiza prin intermediul portofelelor virtuale în

sistemul de plată on-line înregistrate în baza unor cartele SIM pre-pay (fără contract)

ale operatorilor de telefonie mobilă națională și din alte state.

Prin urmare, Ciobanu D., urmărind scopul comercializării drogurilor în proporții

deosebit de mari, acționând sub formă de îndeletnicire, din motive de cupiditate,

primea substanțe stupefiante de la membrii grupului criminal, ridicându-le din locuri

din timp stabilite, fără a avea contact fizic cu persoana grupului criminal, după care

repartiza drogurile în doze mai mici, ambalându-le în pachețele de tip zip-look, după

care, în repetate rânduri, fiind contactat prin intermediul aplicațiilor electronice de către

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, personal, ascundea pachețelele

cu droguri în locuri publice, după care transmitea informația altui membru al grupului,

prin intermediul aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate, care la

rândul său, îl transmitea cumpărătorului ce cuprindea locul aflării drogurilor

(coordonatele geografice) și fotografia cu locul plasării acestora, prin intermediul

aplicațiilor electronice și mijloacelor de comunicare cifrate.

Pentru activitatea infracțională pe care Ciobanu D. o realiza în cadrul grupului

criminal, era remunerat de către capul grupului criminal, prin efectuarea achitărilor on-

line pe contul ultimului, pe mai multe portmonee electronice, cu 4 dolari SUA pentru

fiecare acțiune de plasare a drogului.

Constatând că la 28 aprilie 2020, un membru activ al grupului criminal, a fost

reținut de către organul de urmărire penală, în scopul de a ascunde implicarea sa în

comiterea infracțiunii privind comercializarea drogurilor, în perioada 30 aprilie - 06

mai 2020, a împachetat drogurile deținute la domiciliul său într-o cutie din carton și,

deplasându-se în XXXXXX, XXXXXX, în apropierea întovărășirii pomicole

2

XXXXXX unde mama acestuia, Ciobanu G. deține un imobil, le-a ascuns pentru a le

ridica ulterior.

Ca urmare a măsurilor speciale de investigație și probelor administrate, la 06 mai

2020, de către colaboratorii de poliție, din fâșia forestieră situată în marginea

întovărășirii pomicole XXXXXX a fost depistată și ridicată o cutie de carton cu

inscripția „NEW D&K DENGKE” unde s-au depistat - un pachet din polimer de tip

zip-lock cu inscripția „MXE; substanță solidă cu aspect de praf de culoare albă, într-

un pachet de tip zip-lock cu inscripția „2CF; substanță solidă cu aspect de praf de

culoare albă în patru pachete din polimer de tip zip-lock, unul cu inscripția „2CB”, unul

înfășurat cu bandă izolantă de culoare neagră și două înfășurate cu bandă izolantă de

culoare bej cu inscripția „2C7T; substanță solidă cu aspect de praf de culoare albă în

zece pachete din polimer de tip zip-lock; substanță solidă cu aspect de praf de culoare

roz, în șase pachete din polimer de tip zip-lock; 6 pastile de culoare albastră într-un

pachet din polimer de tip zip-lock; 20 de capsule de culoare bej cu câte o substanță

solidă de culoare gălbuie, în două pachete din polimer de tip zip-lock cu inscripția „2-

C-T-2”; substanță solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, într-un pachet de tip zip-

lock; masă vegetală, uscată, mărunțită culoare verde, în cinci pachete din polimer de

tip zip-lock, o folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare albastră și o

râșniță din metal de culoare neagră; 83 timbre de culoare verde-albastru într-un pachet

din polimer de tip zip-lock; 69 de timbre de culoare verde-galben, în două pachete de

tip zip-lock; 53 de timbre multicolore într-un pachet din polimer de tip zip-lock; 41

timbre de culoare preponderent galben cu ilustrații multicolore, în două pachete din

polimer de tip zip-lock: pachet din polimer de tip zip-lock cu mai multe pachete din

polimer fără conținut; tub din metal de culoare gri cu depuneri de substanță de culoare

albă; râșniță din polimer transparent cu particule unice de masă vegetală de culoare

verde; semințe de formă elipsoidală, de culoare verzi-cafenii într-un pachet de tip zip-

lock; folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare neagră, fără conținut;

dispozitiv din sticlă cu depuneri de substanță de culoare cafenie; substanță solidă cu

aspect de praf de culoare alb-gălbuie în două pachete de tip zip-lock; substanță solidă

cu aspect de praf de culoare bej într-un pachet din polimer de tip zip-lock.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/-1-R 1680 din

25.05.2020, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, prezentată în cinci

pachete din polimer de tip zip-lock, o folie de staniol înfășurată cu bandă izolantă de

culoare albastră și o râșniță din metal de culoare neagră, precum și particulele unice de

masă vegetală de culoare verde de pe suprafața interioară a râșniței din polimer

transparent, ridicate la 06.05.2020 în rezultatul cercetării la fața locului, efectuată în

apropiere de Î.P XXXXXX amplasată în XXXXXX, XXXXXX, reprezintă marihuană,

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante

- marihuană constituie în total 22,368 gr. (masă uscată).

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora,

supuse controlului, cu modificările și completările ulterioare, substanța marihuană este

inclusă în Tabelul I „Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în

scopuri medicale”. Lista nr. 1 „Substanțele stupefiante”. Conform Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul

ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii

3

Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele modificări, marihuana 22,368 gr. (masă

uscată) constituie proporții mari.

Depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața dispozitivului din

sticlă transparentă, cu inscripția de culoare roșie „D&K DENGKE”, ridicat în aceleași

circumstanțe, reprezintă rășină de cannabis, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - rășină de cannabis, constituie 0,146 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, rășina de cannabis 0,14 gr. constituie proporții mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată într-un pachet din

polimer de tip zip-lock cu inscripția „MXE” ridicată în aceleași circumstanțe,

reprezintă methoxetamine, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante - methoxetamine, constituie 0,093 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, methoxetamine 0,093 gr. constituie proporții mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată într-un pachet din

polimer de tip zip-lock cu inscripția „2CF”, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă

2C-I (2,5-dimethoxy- 4-iodphenethylamine), care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-I, constituie 1,088 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 2C-I (2,5-dimethoxy-4-iodphenethylamine) 1,088 gr. constituie proporții

mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare bej, din conținutul celor 18 capsule

de culoare bej, precum particulele unice de substanță de culoare bej din cele două

capsule de culoare bej, prezentate în două pachete din polimer de tip zip-lock cu

inscripția „2-C-T-2”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă 2C-T-2 (2,5

dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine), care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-T-2, constituie în total 0,85 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 2C-T-2 (2,5 dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine) 0,85 gr. constituie

proporții mari.

Cele 53 de timbre multicolore, prezentate într-un pachet din polimer de tip zip-

lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanța LSD, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - LSD, constituie

în total 53 timbre (doze).

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 53 timbre (doze) LSD, constituie proporții deosebit de mari.

4

Cele 83 timbre cu ilustrații de culoare preponderent verde-albastru asemănătoare

cu chipul unei femei, prezentate într-un pachet din polimer de tip zip-lock, ridicate în

aceleași circumstanțe, conțin substanța 2C-I-NBOMe, care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - 2C-I-NBOMe, nu este

posibil de determinat din motive tehnice.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată în patru pachete

din polimer de tip zip-lock, unul cu inscripția „2CB” , unul înfășurat cu bandă izolantă

de culoare neagră și două înfășurate cu bandă izolantă de culoare bej cu inscripția

„2C6”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă 2C-B (4-bromo-2,5-

dimetoxyphenetylamin), care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope.

Cantitatea substanței psihotrope - 2C-B, constituie în total 2,227 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 2C-B (4-bromo-2,5-dimetoxyphenetylamin) 2,227 gr, constituie proporții

deosebit de mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, prezentată într-un pachet

din polimer de tip zip-lock, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă DMT, care se

atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - DMT,

constituie 0,282 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 0,282 gr. - DMT, constituie proporții deosebit de mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare alb-gălbui, prezentată în două

pachete din polimer de tip zip-lock, ridicată în aceleași circumstanțe, reprezintă MDA

(3,4-methylenedioxy amphetamine), care se atribuie la categoria substanțelor

psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - MDA, constituie în total 3,416 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 3,416 g. - MDA, constituie proporții deosebit de mari.

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare galbenă, prezentată într-un pachet

din polimer de tip zip-lock, precum și urmele de substanță de culoare albă de pe

suprafața tubului din metal de culoare gri, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă

mephedrone, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței

psihotrope - mephedrone, constituie 3,538 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, mephedrone 3,538 gr. constituie proporții deosebit de mari.

Cele 41 de timbre de culoare preponderent galben cu ilustrații multicolore,

prezentate în două pachete din polimer de tip zip-lock, ridicate în aceleași circumstanțe,

conțin substanța DOM (2,5-Dimethoxy-4-methylamphetamine), care se atribuie la

categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - DOM, nu este

posibil de determinat din motive tehnice.

5

Substanța solidă cu aspect de praf de culoare albă, prezentată în 10 pachete din

polimer de tip zip-lock, substanța solidă cu aspect de praf de culoare roz, prezentată în

șase pachete din polimer de tip zip-lock, precum și cele șase pastile de formă cilindrică,

de culoare albastră, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă amfetamină, care se

atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope -

amfetamină constituie în total 45,118 gr.

Conform Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 cu ulterioarele

modificări, 45,118 gr. de amfetamină constituie proporții deosebit de mari.

Cele 69 de timbre cu ilustrații de culoare preponderent verde-galben

asemănătoare cu chipul unui bărbat, prezentate în două pachete din polimer de tip zip-

lock, ridicate în aceleași circumstanțe, conțin substanțele 25D-NBOMe, 2C-B-

NBOMe și 2C-N-NBOMe, care nu sunt incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din

05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul republicii

Moldova.

Pe suprafața celor zece pachete din polimer de tip zip-lock fără conținut, precum

și pe suprafața foliei de staniol înfășurată cu bandă izolantă de culoare neagră fără

conținut, nu s-au depistat careva substanțe stupefiante, psihotrope și sau precursorii

acestora din biblioteca NIST MS 2017.

Semințele de formă elipsoidală, ușor comprimate, netede, de culoare verzi-

cafenii, cu dimensiuni de 2-3 mm., în cantitate de 1,88 gr., ridicate în aceleași

circumstanțe, reprezintă semințe mature ale plantei de cannabis (cânepă). Conform

literaturii de specialitate, semințele plantei de cannabis, nu conțin careva substanțe

stupefiante, psihotrope și/sau precursorii acestora.

De asemenea, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Ciobanu D., la

17.06.2020, pe adresa XXXXXX, XXXXXX XX, XXX, au fost depistate și ridicate

patru pachețele de tip zip-look goale; două pastile de culoare roz; șase capsule de

origine vegetală, un telefon mobil de model „Xiaomi” cu numerele IMEI:

861742046087636 și 861742046567637, telefonul mobil de model „Samsung” cu

numărul de IMEI: 359041085773597/01 și un card bancar cu nr. 5574840278580281,

eliberat de către BC „Moldindconbank” SA pe numele Cuspleac T.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-2405 din 24.07.2020,

particulele unice de masă vegetală, de pe suprafața interioară a celor patru pachete din

polimer incolor de tip zip-lock, depistate și ridicate la 17.06.2020, reprezintă particule

unice de marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Masa vegetală de culoare verde cu aspect de măciulii, depistată și ridicată în

aceleași circumstanțe, reprezintă pai de mac, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Masa substanței stupefiante, pai de mac, constituie 0,45gr.

În pastilele de culoare roz-pal (1,02 gr.) și roz-intens (0,33 gr.), depistate și

ridicate în aceleași circumstanțe, careva substanțe stupefiante, psihotrope sau

precursori ai acestora existente în biblioteca de spectre NIST MS - 2017, nu s-au

depistat.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și vina în comiterea acestora, solicitând examinarea cauzei penale în baza

6

probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are

obiecții.

Dat fiind că aceste probe demonstrează vinovăția inculpatului, instanța i-a

încadrat acțiunile pe art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, ca prepararea, prelucrarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni

ilegale cu droguri săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

La stabilirea pedepsei, instanța a statuat că circumstanțele atenuante sunt -

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins

vârsta de 21 de ani, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința sinceră,

atitudine critică față de fapta săvârșită, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite,

că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, anterior nu a fost condamnat,

conform art. 3641 Cod de procedură penală beneficiază de reducerea cu o treime a

limitelor de pedeapsă cu închisoare.

Or, sancțiunea art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal prevede pedeapsă cu

închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar noile limite ale pedepsei

vor fi de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani închisoare.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către persoanele

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de

către instanța de judecată drept circumstanță excepțională.

Deoarece, inculpatul a comis cu intenție directă o infracțiune deosebit de gravă,

cu scop de înstrăinare, în principal din interes material, în complicitate, luând în

considerație și consecințele negative asupra societății vizând operațiunile ilegale cu

droguri în proporții deosebit de mari, săvârșirea infracțiunii de către persoana care a

atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani nu constituie circumstanță

excepțională, această situație fiind reținută doar ca circumstanță atenuantă.

În același timp, circumstanțele atenuante ale cauzei legate de scopul și motivele

faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportamentul inculpatului

în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de contribuirea activă a acestuia

la descoperirea infracțiunii și de faptul săvârșirii infracțiunii de către o persoană care a

atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 de ani duc la aplicarea pedepsei mai

aproape de limita minimă.

Deci, ținând cont de împrejurările comiterii infracțiunii, de pericolul social al

faptei, de personalitatea și vârsta fragedă a inculpatului, că a manifestat căința sinceră,

de prezența circumstanțelor atenuante, acestuia urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 4 ani 10 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare, transportare, vânzare a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa funcții în domeniul

farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe un termen

de 5 ani, pedeapsa stabilită fiind în măsură să ducă la atingerea deplină a scopului legii

penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a

careva încălcări a ordinii de drept.

Totodată, potrivit art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

7

Prin urmare, plata cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de

constatare nr. 34/12/-1-R 1680 din 25.05.2020 în sumă de 6300 lei, nr. 34/12-1-R-1624

din 08.05.2020 - 1680 lei, nr. 34/12/1-R-1609 din 07.05.2020 - 2800 lei și raportului

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-1644 din 08.05.2020 - 2800 lei, în sumă totală de

13.580 lei urmează a fi puse în sarcina inculpatului care a comis infracțiunea imputată,

vina acestuia fiind dovedită indubitabil, or, rapoartele efectuate reprezintă obiectul de

studiu, au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința inculpatului să fie

aplicate prevederile art. 79 Cod penal, cu excluderea din sentință a dispoziției de

încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului.

Apelantul a invocat că, potrivit art. 79 alin. (3) Cod penal, la condamnarea

persoanei adulte pentru comiterea infracțiunii deosebit de grave, instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, poate aplica pedeapsă sub limita

minimă prevăzută de legea penală, dar nu mai puțin de 2/3 ale minimului stabilit.

Circumstanțe excepționale ale cauzei pot fi considerate: scopul și motivele

infracțiunii; rolul vinovatului, comportamentul acestuia în timpul și după consumarea

infracțiunii; contribuția activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la

descoperirea acesteia; alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecinței.

Or, inculpatul, din momentul reținerii, a recunoscut benevol cele comise, și-a

exprimat acordul la contribuirea descoperirii infracțiunii, a dat declarații, care au fost

verificate la ieșirea la fața locului, în cadrul efectuării acțiunilor procesuale și în cadrul

cercetării judecătorești, din ce rezultă sinceritatea acestuia în exprimarea regretului față

de cele săvârșite. Iar modul în care inculpatul a fost recrutat nu denotă intenția directă

de a deveni membru al acestei grupări, or, având vârsta de 19 ani la momentul comiterii

infracțiunii, nu a conștientizat în deplină măsură seriozitatea și gravitatea acțiunilor

sale.

Instanța de fond nu a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 79 Cod

penal, ignorând circumstanțele stabilite drept excepționale, limitându-se la aprecierea

lor ca fiind atenuante, ce au servit temei de apropierea sancțiunii penale de minimul

prevăzut, dar nu sub limita acestui minim.

Astfel, aprecierea circumstanțelor stabilite ca fiind atenuante și nu excepționale

rezultă din interpretarea eronată a normelor de drept material și a influențat la stabilirea

pedepsei penale.

Totodată, acuzarea nu a probat faptul că efectuarea expertizei a fost necesară

anume pentru învinuirea inculpatului, inclusiv pentru buna desfășurare a procesului

penal și că raportul de expertiză nu este destinat pentru alte cauze similare cu alți

participanți, împrejurări în care, potrivit art. 227, 228 Cod de procedură penală, acesta

nu poate fi obligat să compenseze cheltuielile judiciare.

2021, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață

8

ale acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod

penal, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5

ani, iar în condițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite minime și

maxime de pedeapsă fiind de la 4 ani și 8 luni până 10 ani închisoare.

Deci, prin prisma scopului pedepsei penale, ținând cont de personalitatea

inculpatului și prevederile legale menționate, instanța de fond corect i-a stabilit

inculpatului, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani și 10 luni cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de păstrare,

transportare, vânzare a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, de a ocupa

funcții în domeniul farmaceuticii și alte activități legate de gestionarea substanțelor

narcotice pe un termen de 5 ani, aceasta fiind mai aproape de limitele pedepsei minime

de 4 ani și 8 luni, limita maximă fiind de 10 ani.

Astfel, la numirea pedepsei, prima instanță a ținut cont de faptul că au fost

stabilite circumstanțe atenuante și că lipsesc circumstanțe agravante, că infracțiunea

este una deosebit de gravă, fiind săvârșită cu intenție, că inculpatul anterior nu a fost

condamnat și nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru.

Totodată, este nefondată afirmația apărării că în privința inculpatului urmau a fi

aplicate prevederile art. 79 Cod penal, deoarece acesta a comis infracțiunea neavând

împlinită vârsta de 21 de ani și urma a-i fi stabilită o pedeapsă mai blândă sub limita

minimă.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal, ținând cont de circumstanțele excepționale

ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea

infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte

circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și

de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea

acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de

legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândâ, de altă categorie, ori

poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a

săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Săvârșirea infracțiunii de

către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate

fi apreciată de către instanța de judecată drept circumstanță excepțională.

Or, norma legală prevede expres că săvârșirea infracțiunii de către persoanele

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de

către instanța de judecată drept circumstanță excepțională, însă instanța nu este obligată

să o aplice.

Însă, aplicarea unei sancțiuni mai blânde sub limita minimă nu va fi în

concordanță cu scopul legal al pedepsei penale.

Fiind efectuată o analiză complexă a circumstanțelor cauzei, a personalității

inculpatului și a comportamentul acestuia în viața socială, precum și cel înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, se atestă că alegațiile apărării privind aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde sub limita minimă

sunt neîntemeiate.

9

Deci, pedeapsa stabilită inculpatului a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia,

precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane.

În același timp, potrivit art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

Prin urmare, instanța de fond just a conchis că cheltuielile judiciare în sumă de

13.580 lei, suportate la efectuarea expertizelor, urmează a fi încasate din contul lui

inculpatului.

parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului

să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

Recurenta a invocat că instanța de apel incorect a considerat că motivele invocate

de apărare nu și-au găsit confirmare.

Or, apărarea, în instanța de fond corect a solicitat aplicarea prevederilor art. 79

cod penal, deoarece inculpatul a recunoscut vina și anterior nu a fost condamnat.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 (1 p. 6 CPP.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. În

corespundere cu art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că, recursul avocatei este fondat pe art. 427 (1 p. 6

CPP, avându-se în vedere, probabil temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, care ar fi erorile de drept concrete și esența că instanța de apel nu s-ar fi

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă

10

de fapt, dar raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, fiind omisă

în totalitate argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul vizat nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor atacate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând

corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

În consecutivitatea enunțată, instanțele de fond și de apel just au concluzionat

că, în cazul care inculpatul a recunoscut vina și s-a căit, anterior nu a fost condamnat,

dar a comis o infracțiune deosebit de gravă, care se pedepsește în exclusivitate cu

închisoare de la 4 ani și 8 luni până la 10 ani, în condițiile prescrise de 3641 alin. (8)

11

Cod de procedură penală, chiar și în prezența circumstanțelor atenuante invocate de

recurent, aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal ar reprezenta o soluție de pedeapsă

penală prea blândă, inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului și a scopului pedepsei

penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării ultimului, prevenirii

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele

au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 79 alin. (1) Cod penal, 27, 101 alin. (2) și

(3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, instanța de judecată poate aplica

o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care

îl propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârile

atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului

pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

12

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Tatiana Lozovscaia,

împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 17 noiembrie 2020 și deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2021, în privința inculpatului Ciobanu

Daniel XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 18 iunie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

13