1re-92/2021 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-92/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

petiționarii Gontar Stanislav și Gontar Vera, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020, în procedura

prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală,

C O N S T A T Ă :

fost admisă plângerea petiționarilor Gontar Stanislav și Gontar Vera, declarată nulă

ordonanța de refuz în pornirea urmării penale din 26 februarie 2020 și ordonanța de

respingere a plângerii din 11 iunie 2020, adoptate în cadrul propunerii de neîncepere

a urmăririi penale nr. 15/2018, cu obligarea procurorului de a înlătura încălcările

depistate.

2.1 Procurorului în Procuratura r-lui Hîncești, Sturzu Veaceslav prin care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri prin care

să fie respinsă plângerea petiționarilor Gontar Stanislav și Gontar Vera, declararea

drept legale a ordonanțelor Procuraturii r-lui Hîncești din 22 februarie 2020 privind

refuzul în pornirea urmăririi penale și din 11.06.2020 privind respingerea plângerii,

invocând că, probele administrate în prezenta cauză nu pot convinge un observator

obiectiv că în speță s-a comis o infracțiune ce impune o acuzație în materia penală,

or, din probele acumulate la caz nu rezultă o bănuială rezonabilă că cet. Gurgurov

Rodica este vinovată de comiterea unei infracțiuni; judecătorul de instrucție a făcut

o referire abstractă la faptul că organul de urmărire penală urma să pornească

urmărirea penală, fără a dezbate argumentele invocate în ordonanța de refuz în

pornirea urmăririi penale din 22.02.2020, cu privire la lipsa elementelor constitutive

ale infracțiunii, care au servit ca motiv pentru adoptarea soluției respective, prin

prisma art. 312 alin. (1) Cod penal, s-a constatat că executorul judecătoresc

Gurgurov Rodica nu are calitatea de subiect al infracțiunii respective, or în cadrul

litigiului civil cu nr. 25b-13/17, dânsa a avut calitate de intervenient, din motivele

respective s-a conchis că în cazul dat fapta nu întrunește elementele constitutive al

infracțiunii, și anume lipsește subiectul infracțiunii, din analiza proceselor verbale

ale ședințelor de judecată, executorul judecătoresc nici nu a fost audiat pe un blanc

separat, sub semnătură, fiind preîntâmpinat de răspundere penală în baza art. 312

Cod penal.

1

2.2 Executorul judecătoresc Gurgurov Rodica, prin care a solicitat, casarea

încheierii Judecătoriei Hîncești sediul Central din 16.07.2020 și dispunerea

respingerii plângerii prin care s-a solicitat anularea ordonanțelor prin care s-a dispus

neînceperea urmăririi penale în privința sa, invocând că, judecătorul de instrucție la

emiterea încheierii din 16.07.2020 nu a indicat ce anume a constituit încălcare, nu

impune o anumită soluție pe fondul cazului, pentru a patra oară se examinează fondul

cazului, omite să se expună de fiecare dată pe lipsa sau neîntrunirea unuia dintre

elementele componenței de infracțiune.

2020, au fost admise recursurile declarate, casată încheierea, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă plângerea petiționarilor Gontar

Vera și Gontar Stanislav privind declararea nulității ordonanțelor de refuz în

începerea urmăririi penale din 26.02.2020, emisă de către procurorul din Procuratura

raionului Hîncești, Sturzu Veaceslav și a ordonanței procurorului ierarhic superior

Moroz Remus din 11.06.2020, de respingere a plângerii.

penală și-a exercitat în mod legal atribuțiile, a administrat corect probatoriul și corect

a ajuns la concluzia de a refuza în începerea urmăririi penale din motivul că nu există

faptul infracțiunii prevăzute la art. 312 Cod penal și a clasa procesul penal.

Instanța de recurs a indicat că argumentele petiționarilor nu pot fi reținute drept

convingătoare din motiv că sunt declarative, or petiționarul nu a prezentat argumente

concrete și certe, ce ar indica la faptul că investigația în cazul sesizărilor sale și, în

special, abordarea organului de urmărire penală și a procurorului în cadrul

controlului nu ar fi corespuns cerințelor inerente, prin prisma art. 19 alin. (3), 254

Cod procedură penală.

În motivarea plângerii petiționarii nu au invocat careva vicii fundamentale care

au afectat hotărârile contestate, nu au fost invocate careva temeiuri plauzibile de

declarare a nulității ordonanțelor contestate, criticând doar acțiunile organului de

urmărire penală și deciziile procurorilor, care în opinia subiectivă a petiționarilor

sunt ilegale, neîntemeiate și nemotivate.

Instanța de recurs a conchis că, organul de urmărire penală, în cadrul

investigației a întreprins toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor expuse în sesizare fiind, emisă

ordonanța privind refuzul în pornirea urmăririi penale și clasarea procesului penal.

Astfel, s-a stabilit cu certitudine faptul că, executorul judecătoresc Gurgurov

Rodica, în cadrul litigiului civil, a avut calitatea de intervenient, așadar, Gurgurov

Rodica, în cadrul procesului civil nr.25b-13/17 nu a avut calitatea de martor, nu a

fost audiată cu depunerea jurământului sau rostirea formulei și prevenirea privitor la

răspunderea penală pentru declarații false cu mențiunea acestui fapt în procesul-

verbal.

Astfel, instanța de recurs, a stabilit că, prin prisma prevederilor art. 312 alin.

(1) Cod penal, s-a constatat că Gurgurov Rodica, nu are calitatea de subiect al

2

infracțiunii respective, astfel, din motivele menționate, s-a conchis că în cazul dat

fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, și anume – lipsește

subiectul infracțiunii.

Instanța de recurs nu a reținut alegațiile primei instanțe din încheierea recurată

ce țin faptul că organul de urmărire penală nu a elucidat toate circumstanțele cauzei,

nefiind audiat la caz și Gontar Stanislav în calitate de parte vătămată, care la fel

pretinde la un drept lezat de executorul judecătoresc Gurgurov Rodica, indicând că

din materialele cauzei rezultă contrariul, or, acesta fiind audiat de către organul de

urmărire penală în calitate de martor (f.d.65 cauza penală), iar aceste declarații au

aceeași putere juridică și valoare probantă, mai ales că decizia de ai atribui lui Gontar

Stanislav calitatea de parte vătămată, potrivit art. 59 alin. (2) Cod de procedură

penală, ține de discreția organului de urmărire penală.

petiționarii Gontar Stanislav și Gontar Vera care invocând ca viciu fundamental

faptul că au fost încălcate drepturile petiționarilor/părților vătămate garantate de

CEDO și reglementate de legislația națională prin legea procesuală și prin legea

materială, solicită admiterea recursului în anulare, casarea deciziei instanței de

recurs, cu menținerea încheierii primei instanțe, invocând că:

- completul de judecători nu a fost compus potrivit legii;

- instanța de recurs nu s-a expus asupra faptelor constatate si apreciate de

judecătorul de instrucție si asupra explicațiilor bazate pe probe, privind menținerea

Încheierii Judecătoriei Hâncești /sediul Central/ din 16.07.2020;

- motivarea hotărârii contrazice dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar;

- instanța de recurs a lăsat valabile aceleași omisiuni constatate de către instanța

de judecata și indicații stabilite de către instanță în încheierea din 12 februarie 2020

pe care procurorul urma sa le execute si să adopte o hotărâre legală, or, acesta fără a

contesta cu recurs încheierea din 12 februarie 2020, până la data expirării termenului

a adoptat in mod ilegal o alta ordonanță din 26.06.2020 care conform art. 251 alin.

(l) Cod de procedură penală, este lovita de nulitate;

- procurorul șef al Procuraturii r-lui Hâncești a remis cererea/plângerea către IP

Hâncești pentru a fi examinata in baza art. 274 Cod de procedură penală, fără a

constata în baza cărei bănuieli rezonabile trebuie efectuată investigația.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

3

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020, adoptată

în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, în procedura prevăzută

de art. 313 Cod de procedură penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, nu

cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452

Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă

de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020 în speța dată, este inadmisibil,

deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în

anulare înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarii Gontar

Stanislav și Gontar Vera, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 01 octombrie 2020, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 09 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

4