1re-118/2021 — art. 70 alin. 3-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 70 alin. 3-1 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-118/2021 — art. 70 alin. 3-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1re-118/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
02 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Victor Boico,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 06
noiembrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11
februarie 2021, declarat de condamnatul
Tulbu Aurel xxxx,
Penitenciarul nr. 9 - Pruncul.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 17.03.2020 – 06.11.2020,
instanța de recurs
ordinar: 26.11.2020 –11.02.2021,
în anulare: 24.05.2021 – 02.06.2021.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea din 06 noiembrie 2020, Judecătoria Chișinău a dispus: „Se
respinge ca fiind neîntemeiată cererea condamnatului Tulbu Aurel cu privire la
ușurarea pedepsei stabilite ultimului, prin sentința Judecătoriei Strășeni sediul
Călărași din 22 martie 2019, prin care Tulbu Aurel, a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal și condamnat
la 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, în temeiul adoptării
unei legi care are efect retroactiv, conform prevederilor art. 10, 10/1 Cod penal”.
Instanța a statuat că astfel de norme sunt aplicabile exclusiv la etapa
examinării cauzei în fond, nefiind pasibile aplicării retroactiv la etapa executării
pedepsei.
Avocatul Iurie Mihalache a declarat recurs ordinar, solicitând casarea
acestei încheieri și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie redusă
condamnatului Tulbu A. pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 22
martie 2019.
1
Recurentul a invocat că, potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care
înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,
ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se
extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în
vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au
executat pedeapsa, dar au antecedente penale.
Totodată, conform art. 469 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, la
executarea pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la
liberarea de pedeapsă sau ușurarea pedepsei în temeiul adoptării unei legi care are
efect retroactiv.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11
februarie 2021, recursul a fost respins ca nefondat.
Instanța de recurs a reținut că, concluzia instanței de fond este întemeiată or,
lipsesc temeiurile legale de ușurare a pedepsei sau ameliorării situației
condamnatului, în baza principiului retroactivității legii penale.
În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au
devenit irevocabile.
La 27 aprilie 2021, condamnatul a declarat recurs în anulare, solicitând
casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie redusă
pedeapsa de executare stabilită prin sentința Judecătoriei Strășeni din 22.03.2019.
Recurentul a indicat că hotărârile contestate sunt neîntemeiate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, apărătorul poate declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești
irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de
procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare
în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care
un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.
Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat
sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel,
dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data
adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În
desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării
cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate
cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de
încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept
de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
2
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 3. din decizie).
Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod
de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs
trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării
sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea
judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a
declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia
în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele
admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a
pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele
și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta
constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și
motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data
pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau
respingerii apelului, nefiind în genere, utilizată calea de atac apelul, conținutul și
motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 5. din decizie).
Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că
acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3)
Cod de procedură penală, Colegiul Penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Tulbu Aurel
xxxx, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău din 06 noiembrie 2020 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2021, pe motiv că nu
îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Victor Boico
3