4-1re-182/2020 — art. 42, 46, 187 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 04.01.2019, Cristea David a fost recunoscut vinovat în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. Conform art. 901 Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei pe un termen de 4 ani în penitenciar tip semiînchis și a fost suspendată parțial executarea pedepsei pentru o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 1

Prin aceiași sentință au fost recunoscuți vinovați și condamnați și Dejmari Radu, Dejmari (Draguțan) Veronica și Panța Marius, actele judecătorești în privința cărora nu sunt obiect de studiu în prezenta procedură, nefiind atacate cu recurs în anulare. Reieșind din aceasta, în continuare, Colegiul penal se va expune numai cu referire la situația juridică a lui Cristea David.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cristea David, la 04.06.2018, aproximativ la 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și comun acord și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator și autor, Panta Marius, având rolul de coautor și Dejmari Veronica, care avea rolul de complice, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model „Toyota Prius”, n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului „La Plăcinte”, unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, unde ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model „Iphone 7” în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model „Iphone 6s” în valoare de 8000 lei, în care era inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, 2 săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de procurorul Cherpec Mariana și avocații Mihalache Iurie și Modval Ion. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, în partea ce se referă la aplicarea pedepsei penale inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Cristea David, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului s-a indicat că, prima instanță urma să aplice la stabilirea cuantumului pedepsei lui Cristea David, prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, dat fiind faptul că inculpatul la data săvârșirii infracțiunii avea atinsă vârsta de 18 ani, însă nu avea vârsta de 21 de ani, iar instanța, la aplicarea pedepsei în limitele generale, nu a argumentat această limită. Avocații Mihalache Iurie și Modval Ion, în apelurile declarat în numele inculpatului Cristea David, au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cristea David să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În motivarea apelurilor s-au indicat următoarele temeiuri de fapt și de drept: - reîncadrare juridică expusă de acuzator și reținută de instanța de judecată contravine circumstanțelor faptice, cât și noțiunilor de „grup criminal organizat” și „complice la infracțiune” prevăzute de legislație; - nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul instanței de judecată, Cristea David nu și-a recunoscut vina în faptele incriminate, indicând că recunoaște nedenunțarea jafului, deoarece i-a fost frică; - constatarea că părțile s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva infracțiuni de sustragere, astfel constituind o grupare criminală, este neîntemeiată, or 3 din materialele cauzei penale rezultă că Cristea David, până în seara zilei de 03.06.2018, se cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat în prealabil pentru a ieși în oraș, iar cu Dejmari Radu și Veronica a făcut cunoștință în acea seara conflictului; - din învinuire și sentința nu s-a constatat nici o acțiune a inculpatului care s-ar putea încadra în noțiunea de complicitate la săvârșirea infracțiunii, partea acuzării prin actul de învinuire înaintat limitându-se doar la atribuirea acestuia a rolului de complice fără a indica care au fost acțiunile acestuia care s-ar încadra prin prisma prevederilor art. 42 alin. (5), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Instanța de judecată a indicat că rolul de complice se confirmă prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de a-l caută pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept. Cristea David, l-a rugămintea inculpatului Panta Marius s-a coborât din automobil pentru al caută pe Dejmari Radu. Însă acest fapt nu poate fi calificat ca complicitate la infracțiune, în condițiile în care infracțiunea a fost deja săvârșită, acesta neputând contribui în asemenea mod la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, prestare de informație și înlăturarea de obstacole așa cum indică instanța de judecata, cât și prin faptul ca i-ar fi promis dinainte ca îl va favoriza pe infractor; - toți inculpați au menționat că telefoanele mobile care se aflau în geanta sustrasă, au fost aruncate de Panta Marius de pe viaductul care duce spre CC ,,Malldova”, banii care se aflau în geanta în sume de 900 dolari SUA, 300 euro și în jur de 100 lei au fost împărțiți între Panta Marius și Dejmari Radu, iar celelalte obiecte, bijuterii, ochelari au fost puse într-un pachet și au rămas în apartamentul în care locuiau Dejmari Radu și Veronica. Ulterior, Panta Marius a schimbat banii care i-au revenit și i-a transmis lui Blisceac Ștefan suma de 700 lei pentru folosirea automobilului „Toyota Prius” și lui Cristea David suma de 5000 lei, drept achitare a datoriei pe care o avea față de acesta ca rezultat al unor împrumuturi acordate anterior în mai multe etape. 4 Astfel, banii care i-au fost transmiși lui Cristea David nu au fost transmiși de Panta Marius că o contribuție la comiterea infracțiunii, doar fiind o restituire a datoriei pe care o avea față de acesta, fapt confirmat atât de inculpatul Cristea David, cât și de inculpatul Panta Marius, ori careva probe care ar confirma contrariul nu au fost prezentate; - în acțiunile inculpatului Cristea David nu este prezenta latura obiectivă a infracțiunii care se realizează prin complicitate la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, și nici latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează prin intenție directă și scop de profit.

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia din 24 aprilie 2019 a decis: a respinge ca nefondate apelurile avocaților, în numele inculpatului, și a admite apelul procurorului, a casa parțial sentința și a pronunța o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cristea David, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, în penitenciar de tip semiînchis. 5.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că: - prima instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Cristea David, în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate; - în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf; - instanța de fond corect și legal a ajuns la concluzia că fapta infracțională a fost săvârșită de un grup criminal organizat, or, deși, în cadrul cercetării judecătorești, 5 inculpați Dejmari Veronica și Cristea David nu au recunoscut vinovăția incriminată, instanța a considerat că vina acestora privind participarea în calitate de complice la comiterea infracțiunii de jaf a fost confirmată pe deplin, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată; - Cristea David a cunoscut cu certitudine despre faptul că Dejmari Radu și Panta Marius au ieșit din automobil, anume pentru a comitere jaf, prealabil identificând eventuala victimă, care se deplasa pe stradă, reclamând în acest sens „Iat-o!”; - Cristea David a participat la comiterea infracțiunii în calitate de complice, fapt ce se atestă prin acțiunile întreprinse după săvârșirea infracțiunii; - potrivit declarațiilor inculpatului Dejmari Radu, Cristea David a scos din geantă părții vătămate o cutie în care se afla un pachet cu bani și a zis „uite câți bani sunt” și că o parte din banii părții vătămate au revenit și lui Cristea David. Faptul că Cristea David a primit suma de 5000 lei, nu este negat însăși de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, or, acestea mijloace bănești au provenit anume în urma atacului de jaf, fapt cunoscut de inculpat, iar faptul pretins precum că Panta Marius ar fi avut datorie față de Cristea David, instanța de apel a apreciat-o ca fiind declarativă - afirmația că nu există „grupare criminală organizată” a fost respinsă, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că inculpați au acționat cu înțelegere prealabilă de a comite jaful. Cristea David a cunoscut cu certitudine despre acțiunile ce urmează a fi efectuate de Panta Marius și Dejmari Radu și nu a reacționat nici într-un fel, ba mai mult, Cristea David l-a depistat într-un copac pe Dejmari Radu și toți patru au părăsit locul comiterii infracțiunii. Existenta grupului criminal organizat a fost confirmat și prin faptul că bunurile sustrase de la partea vătămată au fost împărțite între inculpați, fapt confirmat și de martorii Ganja Mihail și Blișceac Ștefan; - prima instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal în privința lui Cristea David, or, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, se identifică săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar 6 circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, nu au fost stabilite. În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Potrivit materialelor cauzei penale, Cristea David nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, așa dar corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis. Or, în cazul respectiv, nu poate aplica prevederile art. 901 Cod penal, având în vedere că inculpatul nu a recunoscut vina incriminată.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de avocatul Mihalache Iurie, în numele inculpatului. În recursul ordinar declarat au fost indicate temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, și s-a solicitat casarea hotărârilor judecătorești cu adoptarea unei hotărâri prin care lui Cristea David să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate, invocând în argumentare că: - în mod eronat în privința inculpatului nu au fost aplicate prevederile art. 79 alin. (1) și 90 Cod penal, or la data comiterii infracțiunii Cristea David avea vârsta de 18 ani 3 luni și 3 zile; - motivarea soluției nu corespunde criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 alin. (4) Cod penal poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, iar în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept; 7 - instanța de apel a expus o concluzie ce nu corespunde situației reale de fapt, și anume: la pct. 29 din decizia sa, instanța a menționat că inculpatul Cristea David nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate. Concluzia respectivă specificată de instanța de apel este combătută prin f.d. 133 în care există recipisa semnată la data de 10.07.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia, în care se declară primirea sumei de bani de la Cristea David și lipsa pretențiilor materiale sau morale; - în motivarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, decizia nu cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția, fiind aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel a admis o eroare gravă cu privire la calificarea penală a faptei, care a afectat soluția instanței, prin preluarea concluziilor de primă instanță; - pedeapsa stabilită lui Cristea David este prea severă, fiind una disproporțională faptei săvârșite. Instanța de apel, soluționând chestiunea referitoare la modul de executare a pedepsei stabilite, nu a ținut cont de faptul că Cristea David este la o vârstă fragedă și că de la 04.01.2019 până la momentul actual se află în detenție, astfel având posibilitatea reală de a conștientiza inadmisibilitatea unui comportament infracțional pe viitor, exprimând dorința fermă să stea pe calea corijării, fără să fie izolat real de societate; - aprecierile privitor la apartenența lui Cristea David la grupul criminal organizat este o apreciere greșită. În doctrina dreptului penal grupul criminal organizat este caracterizat prin următoarele trăsături: este alcătuit din două sau mai multe persoane; este un grup stabil; scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni; aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt a activității infracționale, între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate. Niciuna dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat nu pot fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte, și Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile lui Dejmari Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, se deduce că acesta l-a văzut pe Cristea David pentru prima dată în acea seară. În declarațiile din cadrul ședinței de judecată, 8 Cristea David a afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru prima dată și nu a existat înțelegeri între ei în vedera comiterii de infracțiuni. Faptul că Cristea David nu a anunțat organele de drept privitor la acțiunea infracțională comisă de celelalte persoane se explică prin starea de frică pe care o avea. În cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat care sunt acele acțiuni ale lui Cristea David ce duc la încadrarea sub noțiunea de complicitate. Cristea David nu a exercitat dare de informații și nici de înlăturare de obstacole.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019 s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar pe motiv că este vădit neîntemeiat. 7.1. Instanța de recurs a conchis că motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, Bujnița versus Moldova). Astfel, rolul de complice al lui Cristea David a fost confirmat prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de al căuta pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției, și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept. Sunt justificate concluziile instanței de apel, precum că scopul legii penale în cauza deferită judecării va fi atins prin executarea pedepsei reale cu închisoare de către inculpat, nefiind constatate suficiente motive pentru a aplica, la caz, art. 901 Cod penal, or, inculpatul vina nu și-a recunoscut-o, nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate și a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave în grup criminal organizat.

Recurs în anulare, în numele condamnatului Cristea David, a declarat avocatul Mihalache Iurie. 9 Prin cererea de recurs în anulare se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019 cu adoptarea unei hotărîri prin care lui Cristea David să-i fie stabilită o pedeapsa non privativă de libertate, motivând că soluția de individualizare a pedepsei stabilite lui Cristea David nu corespunde criteriilor de stabilire a pedepsei penale, art. 79 și 90 Cod penal fiind aplicabile speței și că încadrarea juridică a faptei este una greșită, reiterându-se motivele de fapt și de drept ale apelului și recursului ordinar (a se vedea pct. 4 și 7 a deciziei).

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare fiind supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art. 431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prevederile pct. 44) art. (6) Cod de procedură penală determină ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru 10 Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CoEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sânt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una din cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea atacată. Principiul securității raporturilor juridice, consfințit în articolul 6 CoEDO, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea CtEDO Brumărescu versus România). Raportând argumentele invocate în recurs la prevederile legale ale actelor internaționale și naționale, Colegiul penal reține că aceste motive nu constituie acel viciu fundamental, care ar afecta hotărârile contestate. Din textul recursului în anulare declarat, rezultă că autorul invocă încălcarea criteriilor de stabilire a pedepsei și calificarea penală greșită a faptei infracționale, reiterând temeiurile de fapt și de drept ale apelului și recursului ordinar. Instanța de recurs ordinar întemeiat și-a expus opinia asupra argumentelor invocate în recurs de către avocat, fiind respinse ca neîntemeiate și care nu sunt imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării cauzei, s-a constatat că instanța de apel a analizat obiectiv toate circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță, astfel s-a atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale, fiind legală și întemeiată. În acest sens, Colegiul reține că instanța de recurs ordinar, prin hotărârea sa a oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale recursului ordinar, care de altfel se 11 regăsesc și în textul recursului în anulare, și tot aici, e de menționat că reieșind din jurisprudența CtEDO, nu trebuie să existe un răspuns la fiecare argument avansat de părți, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față (hotărârea Ruiz Torija versus Spania). Tot aici se reține și că, cu toate că apărarea a invocat în susținerea recursului în anulare – greșita calificare a faptei infracționale – a solicitat doar aplicarea unei pedepse non privative de libertate, ceea ce denotă faptul că apărarea conștientizează temeinicia hotărârilor în partea recurată. Vădit neîntemeiat este și argumentul potrivit căruia a fost făcută o greșită individualizare a pedepsei. Se constată că instanța de apel și recurs au dat deja răspuns la toate alegațiile părții acuzării care vizează corectitudinea neaplicării față de inculpat a prevederilor art. 79 și 90 Cod penal, or este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă vârsta cuprinsă între 18 și 21 ani poate fi considerată o circumstanță excepțională și dacă scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, legea penală prin indicarea „poate”, în ambele dispoziții ale normelor penale, arată la dreptul instanței de a aplica prevederile art. 79 și 90 Cod penal, or, în formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, ceea ce la caz s-a realizat. Deci, instanța de recurs în anulare constată că hotărârile contestate nu sunt afectate de nici un viciu fundamental, fiind conforme prevederilor legale și aceste hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia, deoarece în esență motivele invocate de către recurent în recursul în anulare declarat, au constituit anterior obiect de examinare, fiind verificate minuțios, iar instanțele de judecată corect le-au apreciat și au adoptat soluțiile respective, expuse în p. 5.1. și 7.1. a prezentei decizii. 12 Având ca reper cele expuse mai sus, se impune inadmisibilitatea recursului în anulare ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4), 453 alin. (2), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019, avocatul Mihalache Iurie, în numele condamnatului Cristea David, în cauza penală privindu-l pe Cristea David XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă și publicată integral la 18 august 2020 Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Nicolae Craiu 13