4-1re-182/2020 — art. 42, 46, 187 alin. 3 lit. b CP

4-1re-182/2020 — art. 42, 46, 187 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 4-1re-182/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh și Nicolae Craiu

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Mihalache Iurie, în numele condamnatului Cristea David, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 27

noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe:

Cristea David XXXXX născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.07.2018 – 04.01.2019;

instanța de apel: 12.02.2019 – 24.04.2019;

instanța de recurs: 02.07.2019 – 27.11.2019

instanța de recurs în anulare: 04.08.2020 – 18.08.2020.

Asupra recursului în anulare declarat de avocatul Mihalache Iurie, în numele

condamnatului Cristea David, în baza materialelor cauzei, Colegiul penal

c o n s t a t ă:

Cristea David a fost recunoscut vinovat în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin.

(3) lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip

semiînchis.

Conform art. 901 Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei pe un termen de 4

ani în penitenciar tip semiînchis și a fost suspendată parțial executarea pedepsei pentru

o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va comite o nouă infracțiune și prin

comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

Radu, Dejmari (Draguțan) Veronica și Panța Marius, actele judecătorești în privința

cărora nu sunt obiect de studiu în prezenta procedură, nefiind atacate cu recurs în

anulare.

Reieșind din aceasta, în continuare, Colegiul penal se va expune numai cu

referire la situația juridică a lui Cristea David.

04.06.2018, aproximativ la 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau

mai multe infracțiuni și comun acord și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea

rolul de organizator și autor, Panta Marius, având rolul de coautor și Dejmari

Veronica, care avea rolul de complice, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de

cupiditate, deplasându-se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model

„Toyota Prius”, n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina

în regiunea restaurantului „La Plăcinte”, unde, în timp ce Cristea David și Dejmari

Veronica au rămas în automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au

coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău,

unde ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de

la care în mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în

valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000

lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului

oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model „Iphone 7” în valoare de

8000 lei și un telefon mobil de model „Iphone 6s” în valoare de 8000 lei, în care era

inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul

săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de

fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei.

Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin.

(3) lit. b) Cod penal – jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

2

săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Mihalache Iurie și Modval Ion.

Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, în partea ce se referă

la aplicarea pedepsei penale inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Cristea David,

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art.

187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal,

să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, în penitenciar

de tip semiînchis.

În motivarea apelului s-a indicat că, prima instanță urma să aplice la stabilirea

cuantumului pedepsei lui Cristea David, prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, dat

fiind faptul că inculpatul la data săvârșirii infracțiunii avea atinsă vârsta de 18 ani,

însă nu avea vârsta de 21 de ani, iar instanța, la aplicarea pedepsei în limitele generale,

nu a argumentat această limită.

Avocații Mihalache Iurie și Modval Ion, în apelurile declarat în numele

inculpatului Cristea David, au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care

Cristea David să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate.

În motivarea apelurilor s-au indicat următoarele temeiuri de fapt și de drept:

- reîncadrare juridică expusă de acuzator și reținută de instanța de judecată

contravine circumstanțelor faptice, cât și noțiunilor de „grup criminal organizat” și

„complice la infracțiune” prevăzute de legislație;

- nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul instanței de judecată, Cristea

David nu și-a recunoscut vina în faptele incriminate, indicând că recunoaște

nedenunțarea jafului, deoarece i-a fost frică;

- constatarea că părțile s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva

infracțiuni de sustragere, astfel constituind o grupare criminală, este neîntemeiată, or

3

din materialele cauzei penale rezultă că Cristea David, până în seara zilei de

03.06.2018, se cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat în prealabil pentru a

ieși în oraș, iar cu Dejmari Radu și Veronica a făcut cunoștință în acea seara

conflictului;

- din învinuire și sentința nu s-a constatat nici o acțiune a inculpatului care s-ar

putea încadra în noțiunea de complicitate la săvârșirea infracțiunii, partea acuzării

prin actul de învinuire înaintat limitându-se doar la atribuirea acestuia a rolului de

complice fără a indica care au fost acțiunile acestuia care s-ar încadra prin prisma

prevederilor art. 42 alin. (5), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Instanța de judecată a indicat că rolul de complice se confirmă prin faptul că

acesta a coborât din automobil cu intenția de a-l caută pe Dejmari Radu, care se

ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției și căruia i-a oferit informații că

nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul

săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept.

Cristea David, l-a rugămintea inculpatului Panta Marius s-a coborât din

automobil pentru al caută pe Dejmari Radu. Însă acest fapt nu poate fi calificat ca

complicitate la infracțiune, în condițiile în care infracțiunea a fost deja săvârșită,

acesta neputând contribui în asemenea mod la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi,

prestare de informație și înlăturarea de obstacole așa cum indică instanța de judecata,

cât și prin faptul ca i-ar fi promis dinainte ca îl va favoriza pe infractor;

- toți inculpați au menționat că telefoanele mobile care se aflau în geanta

sustrasă, au fost aruncate de Panta Marius de pe viaductul care duce spre CC

,,Malldova”, banii care se aflau în geanta în sume de 900 dolari SUA, 300 euro și în

jur de 100 lei au fost împărțiți între Panta Marius și Dejmari Radu, iar celelalte

obiecte, bijuterii, ochelari au fost puse într-un pachet și au rămas în apartamentul în

care locuiau Dejmari Radu și Veronica. Ulterior, Panta Marius a schimbat banii care

i-au revenit și i-a transmis lui Blisceac Ștefan suma de 700 lei pentru folosirea

automobilului „Toyota Prius” și lui Cristea David suma de 5000 lei, drept achitare a

datoriei pe care o avea față de acesta ca rezultat al unor împrumuturi acordate anterior

în mai multe etape.

4

Astfel, banii care i-au fost transmiși lui Cristea David nu au fost transmiși de

Panta Marius că o contribuție la comiterea infracțiunii, doar fiind o restituire a datoriei

pe care o avea față de acesta, fapt confirmat atât de inculpatul Cristea David, cât și de

inculpatul Panta Marius, ori careva probe care ar confirma contrariul nu au fost

prezentate;

- în acțiunile inculpatului Cristea David nu este prezenta latura obiectivă a

infracțiunii care se realizează prin complicitate la sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, și nici latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează prin

intenție directă și scop de profit.

2019 a decis: a respinge ca nefondate apelurile avocaților, în numele inculpatului, și

a admite apelul procurorului, a casa parțial sentința și a pronunța o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cristea David, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin.

(3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a

aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni,

în penitenciar de tip semiînchis.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că:

- prima instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, luând în considerație

probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința

de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Cristea David, în comiterea

faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate;

- în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf;

- instanța de fond corect și legal a ajuns la concluzia că fapta infracțională a fost

săvârșită de un grup criminal organizat, or, deși, în cadrul cercetării judecătorești,

5

inculpați Dejmari Veronica și Cristea David nu au recunoscut vinovăția incriminată,

instanța a considerat că vina acestora privind participarea în calitate de complice la

comiterea infracțiunii de jaf a fost confirmată pe deplin, atât în cadrul urmăririi

penale, cât și în instanța de judecată;

- Cristea David a cunoscut cu certitudine despre faptul că Dejmari Radu și Panta

Marius au ieșit din automobil, anume pentru a comitere jaf, prealabil identificând

eventuala victimă, care se deplasa pe stradă, reclamând în acest sens „Iat-o!”;

- Cristea David a participat la comiterea infracțiunii în calitate de complice, fapt

ce se atestă prin acțiunile întreprinse după săvârșirea infracțiunii;

- potrivit declarațiilor inculpatului Dejmari Radu, Cristea David a scos din

geantă părții vătămate o cutie în care se afla un pachet cu bani și a zis „uite câți bani

sunt” și că o parte din banii părții vătămate au revenit și lui Cristea David. Faptul că

Cristea David a primit suma de 5000 lei, nu este negat însăși de inculpat în cadrul

cercetării judecătorești, or, acestea mijloace bănești au provenit anume în urma

atacului de jaf, fapt cunoscut de inculpat, iar faptul pretins precum că Panta Marius ar

fi avut datorie față de Cristea David, instanța de apel a apreciat-o ca fiind declarativă

- afirmația că nu există „grupare criminală organizată” a fost respinsă, or, în

cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că inculpați au acționat cu înțelegere

prealabilă de a comite jaful.

Cristea David a cunoscut cu certitudine despre acțiunile ce urmează a fi

efectuate de Panta Marius și Dejmari Radu și nu a reacționat nici într-un fel, ba mai

mult, Cristea David l-a depistat într-un copac pe Dejmari Radu și toți patru au părăsit

locul comiterii infracțiunii.

Existenta grupului criminal organizat a fost confirmat și prin faptul că bunurile

sustrase de la partea vătămată au fost împărțite între inculpați, fapt confirmat și de

martorii Ganja Mihail și Blișceac Ștefan;

- prima instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia de aplicare a

prevederilor art. 901 Cod penal în privința lui Cristea David, or, în conformitate cu

prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea

penală, se identifică săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar

6

circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, nu au fost

stabilite.

În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit

infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o

treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge

la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul

pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea

penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele

generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată.

Potrivit materialelor cauzei penale, Cristea David nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat

părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave,

așa dar corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu numirea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis.

Or, în cazul respectiv, nu poate aplica prevederile art. 901 Cod penal, având în vedere

că inculpatul nu a recunoscut vina incriminată.

Mihalache Iurie, în numele inculpatului.

În recursul ordinar declarat au fost indicate temeiurile pentru recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, și s-a solicitat

casarea hotărârilor judecătorești cu adoptarea unei hotărâri prin care lui Cristea David

să-i fie stabilită o pedeapsă non privativă de libertate, invocând în argumentare că:

- în mod eronat în privința inculpatului nu au fost aplicate prevederile art. 79 alin.

(1) și 90 Cod penal, or la data comiterii infracțiunii Cristea David avea vârsta de 18

ani 3 luni și 3 zile;

- motivarea soluției nu corespunde criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece

suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 alin. (4) Cod penal

poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, iar în speță nu este nici un

impediment pentru aplicarea acestei norme de drept;

7

- instanța de apel a expus o concluzie ce nu corespunde situației reale de fapt, și

anume: la pct. 29 din decizia sa, instanța a menționat că inculpatul Cristea David nu

a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate. Concluzia respectivă

specificată de instanța de apel este combătută prin f.d. 133 în care există recipisa

semnată la data de 10.07.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia, în care se declară

primirea sumei de bani de la Cristea David și lipsa pretențiilor materiale sau morale;

- în motivarea deciziei, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în cererea de apel, decizia nu cuprinde toate motivele pe care se întemeiază

soluția, fiind aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel a admis o eroare gravă cu privire la calificarea penală a faptei,

care a afectat soluția instanței, prin preluarea concluziilor de primă instanță;

- pedeapsa stabilită lui Cristea David este prea severă, fiind una disproporțională

faptei săvârșite. Instanța de apel, soluționând chestiunea referitoare la modul de

executare a pedepsei stabilite, nu a ținut cont de faptul că Cristea David este la o vârstă

fragedă și că de la 04.01.2019 până la momentul actual se află în detenție, astfel având

posibilitatea reală de a conștientiza inadmisibilitatea unui comportament infracțional

pe viitor, exprimând dorința fermă să stea pe calea corijării, fără să fie izolat real de

societate;

- aprecierile privitor la apartenența lui Cristea David la grupul criminal organizat

este o apreciere greșită. În doctrina dreptului penal grupul criminal organizat este

caracterizat prin următoarele trăsături: este alcătuit din două sau mai multe persoane;

este un grup stabil; scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni;

aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare

spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt a activității infracționale, între

participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate.

Niciuna dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat nu pot

fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte, și Panta

Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile lui Dejmari

Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, se deduce că acesta l-a văzut pe Cristea

David pentru prima dată în acea seară. În declarațiile din cadrul ședinței de judecată,

8

Cristea David a afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru

prima dată și nu a existat înțelegeri între ei în vedera comiterii de infracțiuni. Faptul

că Cristea David nu a anunțat organele de drept privitor la acțiunea infracțională

comisă de celelalte persoane se explică prin starea de frică pe care o avea.

În cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat care sunt acele acțiuni ale lui

Cristea David ce duc la încadrarea sub noțiunea de complicitate. Cristea David nu a

exercitat dare de informații și nici de înlăturare de obstacole.

noiembrie 2019 s-a dispus inadmisibilitatea recursului ordinar pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

7.1. Instanța de recurs a conchis că motivele invocate în recurs au constituit

deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct.

20, Bujnița versus Moldova).

Astfel, rolul de complice al lui Cristea David a fost confirmat prin faptul că

acesta a coborât din automobil cu intenția de al căuta pe Dejmari Radu, care se

ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției, și căruia i-a oferit informații că

nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul

săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept.

Sunt justificate concluziile instanței de apel, precum că scopul legii penale în

cauza deferită judecării va fi atins prin executarea pedepsei reale cu închisoare de

către inculpat, nefiind constatate suficiente motive pentru a aplica, la caz, art. 901 Cod

penal, or, inculpatul vina nu și-a recunoscut-o, nu a reparat prejudiciul cauzat părții

vătămate și a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave în grup

criminal organizat.

avocatul Mihalache Iurie.

9

Prin cererea de recurs în anulare se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al

Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019 cu adoptarea unei hotărîri prin care

lui Cristea David să-i fie stabilită o pedeapsa non privativă de libertate, motivând că

soluția de individualizare a pedepsei stabilite lui Cristea David nu corespunde

criteriilor de stabilire a pedepsei penale, art. 79 și 90 Cod penal fiind aplicabile speței

și că încadrarea juridică a faptei este una greșită, reiterându-se motivele de fapt și de

drept ale apelului și recursului ordinar (a se vedea pct. 4 și 7 a deciziei).

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 Cod de procedură penală, recursul în anulare fiind

supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, astfel că, instanța de recurs

este obligată să îndeplinească actele procedurale preparatorii și să examineze

admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în conformitate cu prevederile art.

431 și 432 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Potrivit dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de judecată, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, raportat la

prevederile art. 6 pct. 44) al aceluiași Cod, art. 4§2 al Protocolului nr. 7 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prevederile pct. 44) art. (6) Cod de procedură penală determină ca viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, o

încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

10

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CoEDO, redeschiderea procesului,

conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte

noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

sânt de natură să afecteze hotărârea pronunțată.

Reieșind din prevederile legale menționate, Colegiul reiterează că una din

cerințele esențiale la declararea recursului în anulare este motivarea acestuia din punct

de vedere al prezenței erorii de drept, comise la judecarea cauzei, care cade sub

incidența noțiunii de viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat

hotărârea atacată.

Principiul securității raporturilor juridice, consfințit în articolul 6 CoEDO, cere

inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea CtEDO Brumărescu

versus România).

Raportând argumentele invocate în recurs la prevederile legale ale actelor

internaționale și naționale, Colegiul penal reține că aceste motive nu constituie acel

viciu fundamental, care ar afecta hotărârile contestate.

Din textul recursului în anulare declarat, rezultă că autorul invocă încălcarea

criteriilor de stabilire a pedepsei și calificarea penală greșită a faptei infracționale,

reiterând temeiurile de fapt și de drept ale apelului și recursului ordinar.

Instanța de recurs ordinar întemeiat și-a expus opinia asupra argumentelor

invocate în recurs de către avocat, fiind respinse ca neîntemeiate și care nu sunt

imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării cauzei, s-a constatat că

instanța de apel a analizat obiectiv toate circumstanțele cauzei și a dat răspuns la toate

motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a argumentelor de motivare

a soluției emise de prima instanță, astfel s-a atestat că decizia instanței de apel

corespunde normelor procesual-penale, fiind legală și întemeiată.

În acest sens, Colegiul reține că instanța de recurs ordinar, prin hotărârea sa a

oferit răspunsuri la argumentele esențiale ale recursului ordinar, care de altfel se

11

regăsesc și în textul recursului în anulare, și tot aici, e de menționat că reieșind din

jurisprudența CtEDO, nu trebuie să existe un răspuns la fiecare argument avansat de

părți, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față (hotărârea Ruiz Torija versus

Spania).

Tot aici se reține și că, cu toate că apărarea a invocat în susținerea recursului în

anulare – greșita calificare a faptei infracționale – a solicitat doar aplicarea unei

pedepse non privative de libertate, ceea ce denotă faptul că apărarea conștientizează

temeinicia hotărârilor în partea recurată.

Vădit neîntemeiat este și argumentul potrivit căruia a fost făcută o greșită

individualizare a pedepsei.

Se constată că instanța de apel și recurs au dat deja răspuns la toate alegațiile

părții acuzării care vizează corectitudinea neaplicării față de inculpat a prevederilor

art. 79 și 90 Cod penal, or este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă

vârsta cuprinsă între 18 și 21 ani poate fi considerată o circumstanță excepțională și

dacă scopul pedepsei poate fi atins cu sau fără executarea efectivă a acesteia, legea

penală prin indicarea „poate”, în ambele dispoziții ale normelor penale, arată la

dreptul instanței de a aplica prevederile art. 79 și 90 Cod penal, or, în formarea acestei

convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege, ceea ce la caz s-a realizat.

Deci, instanța de recurs în anulare constată că hotărârile contestate nu sunt

afectate de nici un viciu fundamental, fiind conforme prevederilor legale și aceste

hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile capătă putere de lucru judecat,

ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori

redeschiderii acesteia, deoarece în esență motivele invocate de către recurent în

recursul în anulare declarat, au constituit anterior obiect de examinare, fiind verificate

minuțios, iar instanțele de judecată corect le-au apreciat și au adoptat soluțiile

respective, expuse în p. 5.1. și 7.1. a prezentei decizii.

12

Având ca reper cele expuse mai sus, se impune inadmisibilitatea recursului în

anulare ca fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și

întemeiate.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții Supreme de Justiție din 27 noiembrie 2019, avocatul Mihalache Iurie,

în numele condamnatului Cristea David, în cauza penală privindu-l pe Cristea David

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă și publicată integral la 18 august 2020

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Nicolae Craiu

13