1re-17/2021 — art. 91 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 91 CP
- Temei legal
- art. 456 CPP
1re-17/2021 — art. 91 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul 1re-17/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Diaconu Iurie,
judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, declarat de către
avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Dascăl Iurii, prin care se solicită
casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 10 aprilie 2019 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020, în cauza penală în privința
lui
Dascăl Iurii XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX
Termenul de examinare a cauzei:
22.10.2020 – 31.03.2021
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă:
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 10 aprilie 2019 a fost
respins ca neîntemeiat demersul administrației Penitenciarului nr. 15 - Cricova, privind
liberarea condiționată înainte de termen a condamnatului Dascăl Iurii XXXXX cu privire
la aplicarea art. 91 Cod penal în privința celui din urmă.
Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, aceasta a fost contestată cu recurs
de către:
- condamnatul Dascăl Iurii, care a solicitat admiterea cererii declarate în temeiul art.
91 Cod penal, cu casarea încheierii contestate.
În motivarea recursului a invocat că, la momentul examinării cererii privind
liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, acesta a executat efectiv termenul
de pedeapsă care permite aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal în privința sa și
respectiv, consideră că careva impedimente în aplicarea normei prescrise nu sânt;
1
- avocatul Mihalache Iurie în interesele condamnatului Dascăl Iurii, care a solicitat
admiterea cererii declarate în temeiul art. 91 Cod penal, cu casarea încheierii contestate.
În motivarea recursului a subliniat că termenul pedepsei executate de condamnat
este suficient pentru restabilirea echității sociale și atingerea scopului pedepsei penale în
conformitate cu art. 61 Cod penal. Este convins că corijarea lui Dascăl Iurii este posibilă
fără executarea deplină a pedepsei cu închisoarea, fapt confirmat și de Comisia
Penitenciarului nr. 15 în hotărârea din 05.11.2018.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020
recursurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea încheierii contestate
fără modificări.
Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de recurs a constatat că prima
instanță corect a reținut că Dascăl Iurii este condamnat pentru o infracțiune deosebit de
gravă, săvârșită în circumstanțe agravante, contra patrimoniului persoanei, nu a reparat
prejudiciaul material, iar în rezultatul aplicării amnistiei în privința acestuia, termenul
neexecutat al pedepsei i-a fost redus cu 1 an, 5 luni și 2 zile.
În afară de aceasta, conform art. 91 alin. (1) Cod penal, liberarea condiționată
înainte de termen constituie o prerogativă a instanței de judecată de a decide conform
materialelor dosarului și potrivit intimei convingeri că corectarea condamnatului este
posibilă fără executarea deplină a pedepsei.
O atare concluzie urmează a fi trasă în baza studierii depline și obiective a datelor
referitoare la persoana condamnatului, la comportamentul lui pe tot parcursul perioadei
de executare a pedepsei cu închisoare, la respectarea regimului de executare, participarea
la muncile remunerate sau neremunerate de îngrijire sau amenajare a penitenciarului și a
teritoriului, de îmbunătățire a condițiilor de trai și medico-sanitare de detenție, la relațiile
cu alți condamnați, cu familia, la participarea la măsurile cultural-educative, la prezența
sancțiunilor disciplinare valabile la momentul soluționării demersului etc.
Astfel, instanța de recurs a conchis că perioada pedepsei efectiv executate de
condamnat nu și-a atins scopul de corijare și reeducare, iar liberarea celui din urmă
înainte de termen este prematură.
În această ordine de idei, apreciind circumstanțele și împrejurările comiterii
faptelor pentru care a fost condamnat, motivele și scopul urmărit de către condamnat, în
corelație cu perioada real executată, instanța de recurs a considerat că Dascăl Iurii nu
poate beneficia de aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal. Or, la soluționarea demersului
privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, instanța de judecată ia în
calcul inclusiv gradul prejudiciabil și gravitatea infracțiunii săvârșite de către condamnat.
Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de recurs este contestată cu recurs în
anulare de către avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Dascăl Iurii, care solicită
casarea hotărârilor adoptate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
2
stabilit pentru prima instanță prin care să fie admis demersul administrației
Penitenciarului nr. 15-Cricova.
În argumentarea celor solicitate în cererea de recurs în anulare, recurentul a invocat
că unicul motiv reținut de către instanța de recurs a fost că, Dascăl Iurii este condamnat
pentru o infracțiune deosebit de gravă, săvârșită în circumstanțe agravante, contra
patrimoniului persoanei, nu a reparat prejudiciul material, iar în rezulatul amnistiei,
termenul neexecutat al pedepsei i-a fost redus cu 1 an, 5 luni și 2 zile.
Subliniază recurentul că în privința lui Dascăl Iurii, instanța de judecată a
pronunțat o soluție de respingere a cererii în baza unei examinări superficiale a
circumstanțelor de fapt și de drept. Astfel, s-a neglijat faptul că instanța ierarhic inferioară
a emis un act de procedură confuz. La examinarea recursului, instanța de judecată a omis
să analizeze în profunzime erorile de drept comise de către prima instanță în cadrul
cercetării judecătorești.
Temeiurile instanței cu privire la motivele prin care se justifică o astfel de soluție
nu au acoperire cu ansamblul probator. Nu a fost indicată nici o circumstanță de fapt din
care să rezulte existența unor motive serioase de a nu admite demersul în cauză.
Acuzațiile care se aduc sânt simple supoziții sau suspiciuni ale instanței. Or, aceste
temeiuri rezonabile nu au fost confirmate, neexistând nici măcar o probă din care să
rezulte că persoana condamnată ar prezenta un pericol concret pentru societate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că
acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după
epuizarea căilor ordinare de atac.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării
erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental
în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea
Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii.
Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare,
poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV,
Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și
recursului ordinar.
3
Analizând dispozițiile legale expuse supra în raport cu speța dată, rezultă că
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2020 (f.d. 47-49, vol. I) a
fost adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură penală, prin care nu
a fost judecată cauza în fond, dar au fost examinate recursurile declarate de avocatul
Mihalache Iurie în interesele condamnatului și cel din urmă împotriva încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 10 aprilie 2020, prin care s-a solicitat aplicarea
prevederilor art. 91 Cod penal în privința condamnatului Dascăl Iurii.
Astfel, se atestă că decizia nominalizată mai sus nu cade sub incidența categoriilor
de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, și drept
consecință o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.
Conform art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii
ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se
efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod
corespunzător.
În concluzie, având drept reper prevederile art. 452 alin. (1) coroborate cu
prevederile art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal decide inadmisibilitatea recursului înaintat pe motiv că acesta nu îndeplinește
cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 456 alin. (1) și art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod procedură
penală, Colegiul penal
d e c i d e:
Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către avocatul Mihalache Iurie
în numele condamnatului Dascăl Iurii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 20 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Dascăl Iurii XXXXX,
deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 29 aprilie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Guzun Ion
Catan Liliana
4