1re-23/2019 — art. 469 CPP

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Soroca din 02 mai 2018, a fost admisă cererea condamnatului Gîtlan Andrei privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, ultimul fiind liberat condiționat de pedeapsă înainte de termen cu 1 an, 08 luni și 27 zile. Instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile legale de aplicare a prevederilor art. 91 Cod penal.

Șeful Penitenciarului nr. 6-Soroca, Dorin Marcu, a declarat recurs ordinar, solicitând anularea acestei încheieri și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care cererea condamnatului să fie respinsă ca nefondată. Recurentul a invocat că soluția privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a condamnatului contravine circumstanțelor constatate. 1

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, recursul ordinar a fost admis, casată total încheierea și pronunțată o nouă hotărâre. Cererea condamnatului Gîtlan Andrei privind aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal, a fost respinsă ca nefondată. Instanța a statuat că instanța de fond a apreciat incorect circumstanțele cauzei, ignorând prevederile legale și personalitatea condamnatului.

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 27 decembrie 2019, avocatul Sergiu Eremei a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea încheierii instanței de fond. Recurentul a invocat că decizia este emisă cu admiterea erorilor de drept, fiind bazată pe acte neprezentate în cadrul procesului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 5. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă 2 hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 5. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Sergiu Eremei, în numele condamnatului Gîtlan Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 3