1ra-328/2021 — art.287 alin.1 CP

1ra-328/2021 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-328/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Andrușciac Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2020, în cauza penală în privința

lui,

Eșmatov Șuhrat XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.10.2019 – 18.12.2019

instanța de apel: 23.01.2020 – 28.07.2020

instanța de recurs: 17.10.2020 – 14.04.2021

A C O N S T A T A T :

decembrie 2019, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, Eșmatov Șuhrat a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Codul penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

în mărime de 160 (una sută șaizeci) ore.

Obligația de supraveghere a inculpatului Eșmatov Șuhrat s-a pus în

sarcina Biroului de probațiune unde își are domiciliul inculpatul, în baza art.

art. 184 alin. (1) și 261 alin. (1) Cod de executare.

Acțiunea civilă înaintată de Botnarenco Alexei în latura încasării

prejudiciului moral, a fost admisă integral și s-a dispus încasarea din contul

lui Eșmatov Șuhrat în beneficiul lui Botnarenco Alexei a prejudiciului moral

cauzat prin infracțiune în sumă de 30 000 (treizeci mii) lei.

Cheltuielile judiciare s-au trecut în contul statului.

16.03.2019, aproximativ la orele 20.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

timp ce se afla pe teritoriul Gării Auto Centru din mun. Chișinău, str. M.

Varlaam, 58, care constituie loc public, fără careva motive, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, din intenții huliganice, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, l-a

1

atacat pe Botnarenco Alexei aplicându-i multiple lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i acestuia conform raportului de

constatare medico-legală nr. XXXXX din 18.03.2019 leziuni corporale sub

formă de echimoză la nivelul țesuturilor moi a capului.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Eșmatov Șuhrat a comis

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganism, adică

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul

lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

- acuzatorul de stat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

parțială a sentinței în partea ce ține de soluționarea chestiunii legate de

încasarea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

dispusă încasarea de la condamnatul Eșmatov Șuhrat a cheltuielilor

judiciare suportate din contul bugetului de stat, și anume a sumei de 768 lei,

cu achitarea acesteia în contul statului;

- avocatul Andrușciac Victor în numele inculpatului Eșmatov Șuhrat,

prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

conform ordinii stabilite pentru instanța de fond, prin care, inculpatului

Eșmatov Șuhrat să-i fie stabilită o pedeapsă minimă, în condițiile art. 3641

Cod de procedură penală, cu respingerea acțiunii civile înaintate de partea

vătămată Botnarenco Alexei.

3.1. În motivarea cererii de apel procurorul a menționată:

- sentința este ilegală în partea ce ține de soluționarea chestiunii legate

de încasarea cheltuielilor de judecată și urmează a fi casată parțial, or,

cheltuielile judiciare înaintate de acuzatorul de stat, sunt formate din

efectuarea raportului de constatare nr. XXXXX din 18 martie 2019 în sumă

de 448 lei și raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 21 august 2019

în sumă de 320 lei;

- instanța de judecată a ajuns la concluzia că solicitarea procurorului,

privind încasarea cheltuielilor judiciare este neîntemeiată și a dispus

respingerea acesteia, făcând trimitere la prevederile art. 227 alin. (1) din

Codul de procedură penală, potrivit cărora cheltuielile judiciare sunt

cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că cheltuielile judiciare

se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede ală modalitate;

- mențiunea instanței de judecată, contravine prevederilor art. 227 alin.

(1) din Codul de procedură penală, care statuează expres că, cheltuielile

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

2

desfășurării a urmăririi penale, în pct. 5), alin.(2) al aceluiași articol, este

prevăzut că, cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu

efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

3.2 În motivarea cererii de apel avocatul Victor Andrușciac în numele

inculpatului Eșmatov Șuhrat a menționat că:

- Eșmatov Șuhrat a recunoscut vinovăția, se căiește sincer de cele

comise, nu are antecedente penale, însă la stabilirea pedepsei, prima instanță

nu a ținut cont de aceste circumstanțe și i-a stabilit o pedeapsă prea aspră;

- suma de 30 000 lei încasată de la Eșmatov Șuhrat, ca prejudicial moral,

este exagerată și nu reiese din probele administrate la dosar.

2020, a fost respins apelul avocatului Andrușciac Victor în numele

inculpatului Eșmatov Șuhrat.

A fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Centru, Alla Cazacu și casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 18 decembrie 2019, în partea cheltuielilor judiciare și pronunță

o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-

a încasat de la Eșmatov Șuhrat cheltuielile de judecată în mărime de 768

(șapte sute șaizeci și opt) lei în beneficiul statului.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în

privința inculpatului Eșmatov Șuhrat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal,

conform semnelor calificative: huliganism, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641

Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei

potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-

au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce

condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă

situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Instanța de apel a reținut că, deși, inculpatul Eșmatov Șuhrat a

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal, vinovăția acestuia se mai dovedește și prin probele administrate

3

legal în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și anume prin:

declarațiile părții vătămate Botnarenco Alexei(f.d.22, 67); declarațiile

martorului Tipa Sergiu (f.d.68); declarațiile martorului Jechiu Elena(f.d.52);

raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 21 august 2019(f.d.76-77);

procesul-verbal de confruntare efectuată între partea vătămată Botnarenco

Alexei și bănuitul Eșmatov Șuhrat (f.d.69).

Instanța de apel a constatat că, sentința primei instanțe a fost contestată

de avocatul inculpatului cu privire la stabilirea pedepsei, solicitând ca

inculpatului Eșmatov Șuhrat să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cât și

în partea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Botnarenco Alexei,

care a solicitat să fie respinsă, ca nemotivată.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a argumentat deplin

poziția adoptată privind încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul

Eșmatov Șuhrat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cât din punct de vedere

a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere

a prevederilor legale, prin urmare cu referire la argumentele invocate în

cererea de apel înaintată de avocatul Andrușciac Victor, în interesele

inculpatului Eșmatov Șuhrat, privind stabilirea unei pedepsei mai blânde,

ținând cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de

apel le-a respins.

Cercetând materialele cauzei, audiind participanții la proces, instanța

de apel a reținut că, inculpatul Eșmatov Șuhrat la 16.03.2019, aproximativ la

orele 20.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla pe teritoriul

Gării Auto Centru din mun. Chișinău, str. M. Varlaam, 58, care constituie loc

public, fără careva motive, încălcând grosolan ordinea publică și

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, din intenții

huliganice, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, l-a atacat pe Botnarenco

Alexei Grigori aplicându-i multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale

corpului, cauzându-i acestuia conform raportului de constatare medico-

legală nr. XXXXX din 18.03.2019 leziuni corporale sub formă de echimoză la

nivelul țesuturilor moi a capului.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, inculpatul a comis

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganism, adică

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul

lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a notat că, avocatul Andrușciac Victor, critică

hotărîrea primei instanțe și în partea ce ține de acțiunea civilă, admisă de

către instanță la cererea părții vătămate Botnarenco Alexei, prejudiciul moral

în sumă de 30 000 lei și solicită a fi respinsă, inculpatul în cadrul instanței de

4

fond fiind de acord de a achita acea mărime care v-a fi stabilită de către

instanță, iar suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral este proporțională

suferințelor cauzate în urma acțiunilor întreprinse de către inculpat .

Privitor la numirea pedepsei, instanța de apel a considerat necesar de

a respinge apelul avocatului Victor Andrușciac, în interesele inculpatului

Eșmatov Șuhrat și a reținut că prima instanță la numirea felului și măsurii

de pedeapsă a ținut cont de circumstanțele reale și personale, cum ar fi:

caracterul și gradul de pericol social și prejudiciabil al infracțiunii, conform

prevederilor art. 16 alin.(2) Codul Penal se referă la infracțiuni mai puțin

grave, de personalitatea infractorului, că nu are antecedente penale.

Circumstanțe atenuate la examinarea cauzei s-au stabilit: recunoașterea de

către inculpat a vinei și căința sinceră. Circumstanțe agravante, n-au fost

stabilite.

Instanța de apel a conchis că, la numirea pedepsei, instanța de judecată

a ținut cont de prevederile art. 75 Cod Penal ce ține de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate, asupra corectării și reeducării vinovatului și i-a numit o pedeapsă

legală în coraport cu fapta săvârșită de inculpat.

În acest context, instanța de apel a reținut că prima instanță corect i-a

stabilit inculpatului Eșmatov Șuhrat pedeapsa sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore, deoarece

sancțiunea art. 287 alin. (1) Cod penal prevede amendă în mărime de la 550

la 1050 unități convenționale sau, muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore sau, închisoare până la 3 ani, însă

coroborat cu prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată

în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă, astfel noile limite a pedepsei

se va stabili sub formă de amendă în mărime de la 500 la 787,5 unități

convenționale (art. 64 alin. (3) Cod penal) sau, muncă neremunerată în

folosul comunității de la 120 la 160 de ore, sau cu închisoare de la 3 luni până

la 2 ani (art. 70 alin. (2) Cod penal).

În așa circumstanțe, instanța de apel a conchis cu certitudine, că

pedeapsa numită de prima instanță sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 160 ore, este legală și întemeiată, fiind

stabilită în limitele de la 120 la 160 de ore și în corespundere cu prevederile

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

5

Ca concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a remarcat că la

individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de cele trei principii care urmează

a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului

Eșmatov Șuhrat, fiind legală, echitabilă și individualizată.

Analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în

apelul apărării cu referire la dezacordul cu încasarea prejudiciului moral în

mărime de 30000 lei, instanța de apel a constatat că, acesta nu își găsește

confirmarea la judecarea apelului declarat, or, prima instanță corect a admis

acțiunea civilă în mărimea solicitată de către partea vătămată Botnarenco

Alexei, or, prima instanță corect a stabilit că, suma în mărime de 30 000,00

lei solicitată de a fi încasată de la inculpatul Eșmatov Șuhrat, este echitabilă,

suficientă și proporțională fiind determinată de o evaluare pertinentă a

daunelor compensatoare, fiind în corespundere cu caracterul și gravitatea

suferințelor fizice și psihice suportate de către partea civilă în urma

acțiunilor ilicite ale inculpatului, or, o eventuală despăgubire, mai mică, ar

contraveni legislației naționale și Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și jurisprudenței CtEDO,

potrivit cărora instanța are obligația de a asigura o satisfacție morală pe baza

unor aprecieri în echitate.

Referitor la soluția emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din

18 decembrie 2019 prin care acțiunea civilă înaintată de părtea vătămată

Botnarenco Alexei privind încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial,

în sumă de 30 000 lei, instanța de apel o consideră legală, iar argumentele

avocatului Andrușciac Victor, în numele inculpatului Eșmatov Șuhrat,

expuse în cererea de apel, în această parte, la fel urmează a fi respinsă, ca

neîntemeiate, cu menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe și în partea

încasării acțiunii civile.

Instanța de apel a reținut argumentele din apelul acuzatorului de stat,

referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, și a admis această cerință, or,

potrivit materialelor cauzei cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate

pentru efectuarea raportului de constatare nr. XXXXX din 18 martie 2019 în

sumă de 448 lei și raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 21 august

2019 în sumă de 320 lei., iar în total fiind efectuate cheltuieli în suma de 768

lei, sumă care și urmează a fi admisă spre a fi încasată din contul

inculpatului, în beneficiul statului.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a reținut afirmațiile

primei instanței precum că, cheltuielile judiciare solicitate la caz de către

acuzatorul de stat, urmează a fi încasate din contul statului, or, potrivit

prevederilor Legii nr. 316 din 22.12.2017 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative, în vigoare din 09.02.2018, au fost operate modificări la

6

art. 143 Cod procedură penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143

Cod procedură penală a fost abrogat.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că, potrivit modificărilor

operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod

procedură penală, potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat,

prin urmare normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din

contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli legate de

expertiza judiciară.

avocatul Andrușciac Victor în numele inculpatului Eșmatov Șuhrat, prin

care a solicitat casarea deciziei, stabilirea lui Eșmatov Șuhrat a unei pedepse

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120

(una sută douăzeci) ore, respingerea acțiunii civile înaintate de partea

vătămată Botnarenco Alexei și respingerea cererii procurorului de a încasa

de la Eșmatov Șuhrat cheltuielile de judecată în mărime de 768 (șapte sute

șaizeci și opt) lei în beneficiul statului.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Andrușciac Victor în

numele inculpatului Eșmatov Șuhrat a menționat că:

- decizia instanței de apel în aspectul legat de pedeapsa stabilită se

caracterizează prin imprecizii cu privire la detaliile esențiale ale situației,

pedeapsa penală adusă inculpatului contravine, în mod evident, dreptului

garantat prin art. 385 Cod de procedură penală, astfel, fiind încălcat dreptul

inculpatului la sentința bine motivată și legală în aspectul legat de

individualizarea pedepsei, lipsa obiectivității primei instanțe în partea ce

ține de stabilirea pedepsei se confirmă și prin faptul că circumstanțele ce

atenuează învinuirea nu au fost apreciate obiectiv și just de către prima

instanța de judecata și Curtea de Apel Chișinău;

- prima instanță nu a examinat sub toate aspectele, complet și obiectiv

circumstanțele cauzei și a neglijat în vederea determinării admisibilității,

pertinenții, concludenții, veridicității și utilității probelor existente în cauză,

nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de partea apărării cu privire la

stabilirea pedepsei minime în condițiile art. 3641 Cod de procedură penală;

- prima instanță și instanța de apel nu au întreprins toate măsurile

procesuale necesare examinării complete și multilaterale a cazului în

aspectul legat de stabilirea/individualizarea pedepsei în privința

inculpatului, efectuând o cercetare judecătorească incompletă, urmare a

căreia a ajuns la concluzia care trezește mai multe semne de întrebare decât

dau răspunsuri, ceea ce poate fi caracterizat drept o examinare neefectivă;

7

- conform art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, părțile, din

inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul

organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată,

să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză

judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea

intereselor lor. În prezenta cauză penală ordonatorul expertizei judiciare a

fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere de la părți.

Drept urmare celor indicate, se indică că în cazurile când expertiza a fost

dispusă de organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei

vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Astfel,

cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul

statului, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate;

- cheltuielile pentru efectuarea constatărilor/expertizelor sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea

probatoriului necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și

nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or, aceste acțiuni țin de

activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în procesul de

depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică

făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat. Trecerea cheltuielilor

judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în necesitatea

desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca nici un infractor să nu

rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are

valoarea;

- instanța de apel greșit a încasat de la Eșmatov Șuhrat cheltuielile de

judecată în mărime de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei în beneficiul statului;

- suma de 30000 lei încasată de la Eșmatov Șuhrat ca prejudiciului

moral este exagerată și nu reiese din probe administrate pe această cauza

penală.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

8

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, avocatul

Andrușciac Victor își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa aplicată

inculpatului este prea aspră, precum și faptul că prejudiciul moral încasat

este exagerat de mare, iar cheltuielile de judecată eronat au fot încasate de la

inculpat, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței

de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate Colegiul penal atestă că, nu și-a

găsit confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel și-a motivat

soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 70, 79

Cod penal. La soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului nu a admis careva erori, stabilind just, în privința acestuia,

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în

mărime de 160 (una sută șaizeci) ore.

Instanța de recurs constată că, recurentul invocă dezacordul cu

individualizarea pedepsei inculpatului de către instanța de apel, însă nu

aduc argumente care ar indica la admiterea căror-va erori de către instanță

la judecarea cauzei.

Colegiul penal constată că instanța de apel a efectuat o analiză

completă și minuțioasă a personalității inculpatului, menționând totodată

că, săvârșirea faptei nu se datorează unui concurs accidental de împrejurări

și că, pedeapsa a fost aplicată pentru îndreptarea inculpatului, or, practica

judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de

ea și nu este suficientă pentru corectarea infractorului și nici pentru

prevenirea de noi infracțiuni.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată

o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului Eșmatov Șuhrat,

9

instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal,

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar,

persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip,

și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea

scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.

Colegiul reține că, în cauza dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea

infracțiunii imputate și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care

10

a fost admisă de către prima instanță, beneficiază de reducere cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori

cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

În continuare, luând în considerație faptul că inculpatul Eșmatov

Șuhrat, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta beneficiază

de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpatul Eșmatov Șuhrat, a fost

condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 (una sută

șaizeci) ore.

La caz, analizând pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității în mărime de 160 (una sută șaizeci) ore, aplicată

inculpatului Eșmatov Șuhrat, Colegiul penal a stabilit că aceasta se

încadrează în limitele prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal și art. 3641 Cod

de procedură penală, și prin urmare instanța de apel nu a comis nici o eroare

de drept la individualizarea pedepsei, iar dezacordul recurentului cu

pedeapsa stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în

sine un argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept

invocat pentru casarea hotărârii atacate.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei,

instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale

comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și

resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile recurentului privind

efectuarea contrară prevederilor legale de către instanța de apel a unei

individualizări a pedepsei în privința inculpatului, or, avocatul Andrușciac

Victor nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat aplicate și în ce

a constat concret eroarea admisă de către instanța de apel la individualizarea

pedepsei.

Totodată, instanța de recurs respinge alegațiile recurentului precum că

prejudiciul moral încasat din contul lui Eșmatov Șuhrat în beneficiul lui

Botnarenco Alexei în mărime de 30 000 lei, este exagerat de mare, or, a fost

confirmat faptul că, în urma acțiunilor inculpatului, partea vătămată

Botnarenco Alexei a suferit leziuni corporale, a fost supus stresului și

emoțiilor negative.

11

Colegiul reține că, nu și-au găsit confirmare nici alegațiile recurentului

referitor la faptul că instanța de apel eronat a încasat de la inculpatul

Eșmatov Șuhrat cheltuielile judiciare în sumă de 768 lei, în beneficiul

statului, or, potrivit materialelor cauzei cheltuielile judiciare sunt cheltuieli

suportate pentru efectuarea raportului de constatare nr. XXXXX din 18

martie 2019 în sumă de 448 lei și raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX

din 21 august 2019 în sumă de 320 lei, iar în total fiind efectuate cheltuieli în

suma de 768 lei.

În acest sens, Colegiul atestă că, instanța de apel corect a conchis că,

cheltuielile judiciare solicitate la caz de către acuzatorul de stat, urmează a fi

încasate din contul inculpatului, or, potrivit prevederilor Legii nr. 316 din

22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în

vigoare din 09.02.2018, au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură

penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală

a fost abrogat, prin urmare normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli

legate de expertiza judiciară.

Mai mult, Colegiul atestă că, rapoartele de expertiză prezente în speță

(nr. XXXXX din 18 martie 2019 și nr. XXXXX din 21 august 2019) au fost

efectuate după 09.02.2018, după intrarea în vigoare a modificărilor la art. 143

Cod de procedură penală.

Colegiul penal constată că instanța de apel în decizia recurată a indicat

și motivat pe deplin pedeapsa aplicată, a dat apreciere tuturor

circumstanțelor, inclusiv celor menționate de recurent și a luat în

considerare pericolul social al acțiunilor inculpatului și personalitatea

inculpatului, stabilind o pedeapsă în limitele Legii penale și echitabilă, ce

corespunde atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei

penale, astfel încât să asigure restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului cât și a altor persoane.

Colegiul penal, menționează faptul că pedeapsa stabilită inculpatului

Eșmatov Șuhrat corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de

Miniștri referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate,

adoptate la 19 ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și

totodată proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației

personale a făptașului.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și

pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

12

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub

aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este

legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Andrușciac Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2020, în cauza penală în privința

lui Eșmatov Șuhrat xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13