1ra-871/2021 — art.264-1 alin.4 CP

1ra-871/2021 — art.264-1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-871/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru,

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08

decembrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 15

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Dermenji Serghei xxxx, născut la xxxx,

originar în xxxxxx, și domiciliat xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04 iunie 2020 – 15 septembrie 2020;

Instanța de apel: 03 octombrie 2020 – 08 decembrie 2020;

Instanța de recurs: 01 februarie 2021 – 28 aprilie 2021.

A C O N S T A T A T :

Dermenji Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal și în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) luni.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa

închisorii aplicată lui Dermenji Serghei, fixându-i un termen de probă de 2

(doi) ani și să nu se execute această pedeapsă, dacă în termenul de probă el

nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost încasat din contul lui Dermenji Serghei suma cheltuielilor de

judecată legate de efectuarea testării alcoolscopice în mărime de 23 lei 24

bani.

Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.

1

Dermenji Serghei la 01.09.2019, în jurul orei 02:20, fără a deține permis de

conducere valabil pentru categoria de vehicul condus „B”, acționând în

mod intenționat, conștientizând caracterul social periculos al acțiunii de

conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate și al consecințelor

care pot surveni în rezultatul acestor acțiuni, încălcând prevederile pct. 10)

alin. (2) lit. a) și pct. 14) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, conform căruia,

persoana care conduce mijlocul de transport trebuie să posede și, la cererea

polițistului, este obligată să înmâneze pentru control permis de conducere

perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care

face parte autovehiculul condus, fiindu-i interzis să conducă vehiculul, în

stare de ebrietate, care provoacă reducerea reacției de natură să-i afecteze

capacitatea de conducere, intenționat s-a urcat la volanul automobilului de

model ,,Daihatsu Applause” cu numărul de înmatriculare „xxxxxx” și

deplasându-se pe drumul public, strada Ștefan cel Mare din municipiul

Cahul, a fost stopat de către colaboratorii Batalionului de Patrulare „Sud”

al Inspectoratului Național de Patrulare, Rădița Gheorghe și Voronțov

Cristian.

Drept rezultat al discuțiilor purtate cu Dermenji Serghei, s-a constat

că ultimul prezintă suspiciuni privind conducerea automobilului în stare

de ebrietate alcoolică, drept consecință, conform art. 438 alin. (2) Cod

contravențional, a fost suspus testării alcooltestului „Drager 6810”, în urma

căruia, conform testului nr. 7178 din 01.09.2019, ora 02:38, a fost stabilită

concentrația de alcool în aerul expirat de către Dermenji Serghei, ce

constituie 0,48 mg/l, care în conformitate cu prevederile art. 13412 Cod

penal, se atestă ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile lui Dermenji Serghei au fost încadrate de prima instanță în

limitele indicilor calificativi prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,

conform semnelor calificative: „conducerea mijlocului de transport de către

o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere”.

raionului Cahul, Bahnari Irina prin care a solicitat casarea sentinței în

partea stabilirii pedepsei penale, rejudecarea cauzei penale conform

ordinii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care lui Dermenji Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) din Codul penal, să-i fie stabilită

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

2

- pedeapsa stabilită inculpatului Dermenji Serghei o consideră prea

blândă și neproporțională cu pericolul social al acțiunilor criminale comise

și impactul negativ asupra succesorului părții vătămate și a rudelor;

- deși instanța de judecată a reținut, că infracțiunea imputată a fost

comisă de către inculpat, nu a ținut cont de toate circumstanțele cazului și

anume gradul și pericolul social pe care îl reprezintă infracțiunea, fiind

anterior judecat pentru infracțiuni ușoare, grave (sentința Judecătoriei

Cantemir din 12.01.2016 în baza art. 172 alin. (2) lit. a), c) Cod penal, cu aplicarea

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis), ceea ce demonstrează că se află în recidivă;

- deși inculpatul a perceput gravitatea faptei săvârșite, reeducarea și

încadrarea acestuia în societate urmează a fi efectuată prin privarea de

libertate, care în viziunea acuzării este o pedeapsă proporțională faptei

comise;

- consideră că, este inadmisibilă tolerarea unor astfel de fapte ce

privește aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Dermenji

Serghei și este contrară prevederilor art. 2 alin.(2) Cod penal, care

stipulează, că „legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni”, iar art. 75 alin.(1) Cod penal stipulează, că „persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului Penal”;

- consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului Dermenji Serghei, sub

formă de închisoare 6 (șase) luni, potrivit art. 90 Cod penal, fiind dispusă

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un

termen de probațiune de 2 (doi) ani, este prea blândă și contrară

prevederilor art. 61 din Codul penal, nu-și va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea inculpatului, cât și din partea altor persoane;

- instanța de judecată incorect a aplicat ,,termen de probă”, dat fiind

faptul că, potrivit art. 89 alin. (3) Cod penal, persoanelor liberate de

pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar militarilor - termenul de

probă, urmând la caz a fi aplicată probațiunea;

- consideră că, instanța de judecată diminuează acel factor de abținere

de la comiterea unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar

de către inculpat. Acest fapt urmează a fi apreciat și prin prisma gravității

pe care o are această infracțiune, precum și în raport cu riscul de a

transforma săvârșirea acestei în îndeletnicire, în condițiile când va fi sesizat

de către infractor faptul dezinteresului statului de a condamna asemenea

cazuri;

3

- aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal de către instanța de

judecată este neargumentată și nu are suport juridic, reieșind din probele

cercetate și faptele constatate;

- consideră că, pedeapsa aplicată lui Dermenji Serghei de către

instanța de judecată este prea blândă, datorită numărului și pericolului

social sporit al infracțiunii comise de către inculpat, comportamentului și

personalității acestuia.

2020, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de procurorul în

Procuratura raionului Cahul, Irina Bahnari și menținută sentința fără

modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului Dermenji Serghei a respectat principiile de individualizare a

pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, aplicându-i acestuia o pedeapsă

echitabilă și în limitele stabilite de sancțiunea normei de incriminare, cu

respectarea prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Instanța de apel analizând materialele dosarului, a constatat că la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Dermenji Serghei

prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familie acestuia.

Acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei, și

analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana

inculpatului Dermenji Serghei, circumstanțele care atenuează și a celor care

agravează răspunderea acestuia, pericolul social al infracțiunii comise,

instanța de apel a considerat că corectarea și resocializarea inculpatului

Dermenji Serghei, precum și restabilirea echității sociale, este posibilă doar

cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni,

nefiind posibil de a-i stabili o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității.

Analizând circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului,

circumstanțele ce atenuează și agravează răspunderea inculpatului,

instanța de apel a notat că, o pedeapsă din categoria celor mai aspre în

privința inculpatului, nu va fi capabilă să contribuie la realizarea scopurilor

legii penale cum ar fi corectarea acestuia, prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de acesta, cât și de alte persoane, totodată, o pedeapsă prea

blândă ar genera dispreț față de ea și nu va fi suficientă pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

4

Instanța de apel a considerat că, cu luarea în calcul a tuturor

criteriilor de individualizare stabilite la art.75-78 Cod penal, pedeapsa

echitabilă pentru inculpatul Dermenji Serghei pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal, poate fi rațională și-și va găsi

efectul numai prin aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 6

(șase) luni, cu suspendarea pedepsei aplicate pe un termen de probațiune

de 2 (doi) ani.

Instanța de apel a concluzionat că, stabilirea unei pedepse alternative

închisorii își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului,

pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni și va asigura

conștientizarea de către Dermenji Serghei a celor comise cu adoptarea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate.

procurorul șef al Procuraturii de circumscripție Cahul Calendari Dumitru,

prin care invocând incidența pct. 6, 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea aplicării

prevederilor art.90 Cod penal, în cauza penală privind pe Dermenji

Serghei, recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, care nu agravează situația condamnatului, prin care să fie

dispusă executarea de către Dermenji Serghei a pedepsei de 6 (șase) luni

închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- consideră că pedeapsa penală stabilită lui Dermenji Serghei, este

prea blîndă și nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul, că pedeapsa penală este o

măsură de constrângere și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- la stabilirea pedepsei, atât prima instanță, cât și instanța de apel au

interpretat eronat regulile de individualizare a pedepsei penale, au liberat

neîntemeiat pe inculpat de pedeapsa penală aplicând art. 90 cod penal;

- consideră că instanțele de judecată la individualizarea pedepsei

penale inculpatului Dermenji Serghei nu au ținut cont de pct.10 Hotărîrii

Plenului CSJ nr.8 din 11.11.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale”, deoarece de două ori au luat în

considerație faptul că inculpatul Dermenji Serghei a recunoscut vina și s-au

căit sincer de cele comise, în primul rând la stabilirea pedepsei inculpatului

(în privința inculpatului a fost aplicate prevederile art.3641 Cod de

procedură penală) și în al doilea rând la individualizarea pedepsei

5

inculpatului, ceea ce nu se permite, deoarece aceleiași situații de drept i se

acorda dubla valență;

- inculpatul Dermenji Serghei deja a beneficiat de faptul că a

recunoscut vinovăție, astfel cauza în privința lui a fost examinată în baza

probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform prevederilor

art.3641 Cod de procedură penală;

- instanța de apel, nejustificat nu a intervenit, inclusiv din oficiu în

vederea resoluționării sentinței contestate de către procuror, în condițiile în

care actul procedural ultim-indicat sentință, conține un raționament vădit

nefondat și deopotrivă inadmisibil pentru actele oficiale.

nominalizat pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul

penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în limitele invocate

de procuror, prevede eroarea de drept când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, la fel invocat de

procuror, prevede eroarea de drept când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul penal relevă că

sub aspectul acestor temeiuri de casare, procurorul consideră că instanța de

apel eronat a menținut modul de executare a pedepsei cu închisoare,

stabilită inculpatului de către prima instanță, care în opinia recurentului

este prea blândă relativ faptei comise și circumstanțelor cauzei.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului și

temeiurile de drept invocate, Colegiul penal atestă că instanța de apel a

constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea

pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de

prevederile art. 61, 75-78, 90 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură

penală.

6

Conform art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală.

Potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului

și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Dispozițiile art. 75 alin. (1) Cod penal stipulează că persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Deși acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția instanțelor de

fond în partea individualizării pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului

precum și cu modul de executare a acesteia, Colegiul penal consideră că

instanța de apel la menținerea soluției primei instanțe, corect a interpretat

și aplicat prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal și acordând deplină

eficiență prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, privind

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința

inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă și proporțională raportat la

scopul urmărit de legislator la art. 61 Cod penal, în limitele sancțiunii

articolului imputat acestuia prin rechizitoriu.

Or, din conținutul deciziei recurate, rezultă în mod clar

raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel prin care a

fost menținută sentința. Sancțiunea art.2641 alin.(4) Cod penal, în baza

căruia inculpatul a fost condamnat, prevede pedeapsă muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau închisoare

de până la 1 an, această infracțiune clasificându-se ca ușoară potrivit art.16

Cod penal.

În conformitate cu art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată

în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

7

La caz, Colegiul penal reține că, pedeapsa aplicată de instanța de

fond este legală, întemeiată și stabilită în interiorul noilor limite stabilite

prin aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

careva erori în acest sens nefiind constatate.

Astfel, prima instanță ținând cont de circumstanțele cazului, și

anume că inculpatul a recunoscut vina sa și a declarat că se căiește de cele

comise, iar faptul că anterior a mai fost condamnat pentru o infracțiune

gravă, nu constituie temei de a aplica o pedeapsă mai aspră deoarece,

inculpatul a executat pedeapsa care i-a fost stabilită și ca urmare nu are de

executat alte pedepse penale, corect a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) luni.

Cu referire la alegațiile recurentului privind aplicarea eronată de

către prima instanță a prevederilor art. 90 Cod penal în privința

inculpatului, Colegiul penal notează că pedeapsa de 6 (șase) luni, se

încadrează în condițiile art. 90 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal atestă că instanța de apel a motivat suficient soluția sa,

ținând cont de circumstanțele concrete ale cauzei, și anume: gravitatea

infracțiunii săvârșite, faptul că inculpatul s-a căit sincer de cele comise,

potrivit materialelor cauzei penale în calitate de circumstanțe agravante,

conform art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal, au fost stabilite: săvârșirea

infracțiunii de către o persoană, care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză,

precum și faptul că, potrivit răspunsului nr. 03/59-515 din 09.10.2019,

parvenit din partea Agenției Servicii Publice, Departamentul înmatriculare

a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, Secția

înmatriculare a transportului și calificare a conducătorilor auto, Dermenji

Serghei nu deține permis de conducere /f.d.29/, în privința ultimului a fost

intentată o cauză contravențională /f.d.30/, potrivit revendicării eliberată pe

numele lui Dermenji Serghei, anterior a fost condamnat /f.d.32/, la evidența

medicului psihiatru nu se află /f.d.35/ la locul de trai se caracterizează

negativ /f.d.61/, și aceste circumstanțe analizate în cumul, corect au permis

primei instanțe de a concluziona raționalitatea dispunerii suspendării

executării pedepsei cu închisoare, soluție menținută și de către instanța de

apel.

Cu privire la alegațiile acuzatorului de stat precum că la

individualizarea pedepsei instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că

Dermenji Serghei a fost anterior condamnat, instanța de recurs notează că

potrivit art. 111 alin. (3) Cod penal, stingerea antecedentelor penale

anulează toate incapacitățile și decăderile din drepturi legate de

antecedentele penale.

8

Respectiv, întrucât la moment antecedentele penale pentru

infracțiunile comise anterior de către Dermenji Serghei sunt stinse,

condamnările anterioare nu mai pot fi considerate drept circumstanțe care

a justifica privarea inculpatului de libertate.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele din recurs precum că instanța

de apel în mod eronat a raportat circumstanțele prezentei cauze la normele

penale și procesual-penale, deoarece instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Colegiul menționează că prevederile legale în această privință au fost

respectate, iar criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele

indicate în apel și au format obiect de discuție la judecarea cauzei în

instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 5.1, soluție, pe care instanța de

recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale

dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au

dus la pronunțarea hotărârii recurate.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii

CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că,

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate

fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt

mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a

circumstanțelor cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia

motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această

instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor

invocate în apelul procurorului.

9

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că

erorile invocate în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată

este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul șef

al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 08 decembrie 2020

și a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central din 15 septembrie 2020, în

cauza penală în privința lui Dermenji Serghei xxxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 mai 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

10