1ra-869/2021 — art. 152 alin. 4, art. 287 alin. 3 CP

1ra-869/2021 — art. 152 alin. 4, art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-869/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020 declarat de

avocatul Beruciașvili Andrei, în numele inculpatului

Pruteanu Valeriu XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.09.2019 – 10.01.2020;

Instanța de apel: 24.01.2020 – 03.11.2020;

Instanța de recurs: 01.02.2021– 26.04.2021.

Asupra recursului ordinar, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

2020 Pruteanu Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (3), și art. 151 alin. (4) Cod penal, și condamnat:

-în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la închisoare pe un termen de 6 ani;

-în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la închisoare pe un termen de 14 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost numită pedeapsa definitivă închisoare pe un

termen de 16 ani, în penitenciar de tip închis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a dispus încasarea din contul

inculpatului în beneficiul lui Țurcan Mihail a prejudiciului moral în sumă de 400

000 lei precum și încasarea, din contul inculpatului în beneficiul statului, a

cheltuielilor judiciare – 46524 lei.

jurul orelor 22:40, aflându-se în mun. Chișinău, str. Andrei Doga 24, acționând cu

intenție, încălcând grosolan ordinea publică, s-a apropiat de Țurcan Igor, după care

exprimând o lipsă vădită de respect față de societate, fiind în loc public, fără careva

motive întemeiate i-a aplicat ultimului mai multe lovituri în regiunea capului cu o

bârnă din lemn, de la care acesta a căzut jos și a pierdut cunoștința, ulterior fiind

internat în Spitalul de Urgență cu leziuni corporale grave. Imediat după ce l-a

agresat fizic pe Țurcan Igor, Pruteanu Valeriu cu bâta din lemn pe care o avea în

1

mână i-a aplicat lui Lungu Denis trei lovituri pe spate de la care acesta a căzut jos.

În continuare, ridicându-se de la pământ, Lungu Denis a alergat până la automobil și

s-a încuiat în acesta, după care a plecat de la fața locului pentru a avea posibilitate să

telefoneze la poliție și salvare. Ca urmare a acțiunilor infracționale ale lui Pruteanu

Valeriu, lui Lungu Denis i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de contuzia

țesuturilor moi ale capului, feței, toracelui, iar lui Țurcan Igor leziuni corporale

grave de la care acesta ulterior a decedat în spital.

Tot Pruteanu Valeriu la 27.01.2018, în jurul orei 22:40, aflându-se în mun.

Chișinău, str. Andrei Doga 24, în timp ce a comis un act de huliganism, acționând

cu intenție, urmărind scopul vătămării intenționate grave a integrității corporale sau

a sănătății, i-a aplicat lui Țurcan Igor mai multe lovituri în regiunea capului cu o

bârnă din lemn, de la care ultimul a căzut jos și a pierdut cunoștința, ulterior fiind

internat în Spitalul de Urgență. În rezultatul acțiunilor intenționate ale lui Pruteanu

Valeriu, victimei Țurcan Igor i-au fost cauzate leziuni corporale grave sub formă de

traumă cranio-cerebrală deschisă, cu otoragie pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, fractură înfundat-cominutivă a bolții și bazei craniului, lezarea durei

mater, revărsate sanguine subarahnoidale și intraparenchimatoas, de la care acesta a

decedat la 04.02.2018.

În drept, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal – huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra a două persoane, cu

aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale și sănătății și în baza

art. 151 alin. (4) Cod penal – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul

victimei.

Andrei, în numele inculpatului, și inculpatul.

3.1. Avocatul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Pruteanu Valeriu.

În motivarea apelului avocatul a invocat că prima instanță a încălcat dreptul la

apărare prin respingerea cereri de audiere a expertului Bulgaru Ivan și de numire a

expertizei psihiatrico-psihologice complexă în comisie în privința inculpatului,

acțiuni necesare justei calificări a faptelor infracționale incriminate.

În acest sens s-a indicat că prin raportul de expertiză judiciară nr.

201803D0060 din 29 august 2018 nu s-a concluzionat că leziunile corporale cauzate

victimei au fost incompatibile cu viața, prin urmare, el putea fi salvat, dacă i se

acorda la timp ajutor medical calificat, or cum rezultă din declarațiile succesorului

victimei, ambulanța a venit cu mare întârziere și fără aparatura necesară.

Totodată, raportul de expertiză judiciară nr. 201936S0080 din 01 august 2019 a

fost efectuat în lipsa materialelor parvenite de la autoritățile germane, potrivit cărora

Pruteanu Valeriu s-a tratat în staționar în legătură cu diagnosticarea cu tulburări

afective. De asemenea, atât inculpatul cât și martorul Coguteac Anatol au indicat că

în timpul și după săvârșirea faptelor incriminate primul avea un comportament

inadecvat, lacune în memorie, fiind dezorientat.

2

Astfel, acuzarea nu a analizat acțiunile medicilor în cadrul acordării asistenței

medicale urgente, iar prima instanță nu a dat apreciere actelor medicale parvenite de

la autoritățile germane.

Un alt temei de casare a sentinței rezultă din faptul că Pruteanu Valeriu a fost

supus dublei condamnări, prima instanță ignorând practica judiciară constanță

conform căreia violența aplicată în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii

publice, impune calificarea în baza art. 145, 151 sau 152 Cod penal și art. 354 Cod

contravențional, fiind inadmisibilă calificarea în baza art. 145, 151 sau 152 Cod

penal și art. 287 Cod penal.

Mai mult ca atât, deși, în învinuire se menționează că leziunile au fost cauzate

cu o bâtă din lemn, nici la urmărirea penală și nici în prima instanță nu a fost stabilit

faptul ce fel de bâtă a fost, de unde a apărut, cine a adus-o și unde a dispărut de la

fața locului.

3.2. Inculpatul prin apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe capătul de acuzare

adus în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și de recalificare a acțiunilor de la art. 151

alin. (4) Cod penal la art. 146 Cod penal cât și respingerea acțiunii civile înaintate de

succesorul victimei și a cerinței acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare.

Apelantul a indicat argumente identice cu ale apărătorului și suplimentar a

indicat că, la urmărirea penală a fost supus relelor tratamente de către procurorul

Bazatin Ion, fiind agresat psihologic și moral și propunându-i-se recunoașterea

vinei.

noiembrie 2020 au fost respinse ca nefondate apelurile avocatului.

4.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță a

stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că,

inculpatului Pruteanu Valeriu a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 287 alin. (3)

și art. 151 alin. (4) Cod penal.

Astfel, vinovăția inculpatului și-a găsit confirmare prin declarațiile

succesorului victimei Țurcan Mihail, părții vătămate Lungu Denis, martorilor

Coguteac Anatolie, Munteanu Ivan, Popelnic Nicolae, Gatman Vladimir, Bulgaru

Oleg cât și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 27.01.2018, înștiințarea

903 din 28.01.2019; raportul de expertiză judiciară nr. 201802P0347, din

29.01.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 201803D0060, din 29.08.2018,

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 03.05.2018, procesul-verbal de

confruntare din 03.05.2018, raportul de expertiză judiciară nr. 201936S0080 din

01.08.2019.

Argumentul apărării referitor la dubla condamnare nu și-a găsit confirmare, or,

potrivit jurisprudenței naționale constante, omorul intenționat sau vătămarea

intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să

reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a

ordinii publice, în acest caz, calificarea făcându-se în temeiul art. 145, 151 sau 152

Cod penal.

La caz, fapta infracțională de huliganism s-a realizat prin încălcarea ordinii

publice și aplicarea violenței fizice nu doar în privința victimei Țurcan Igor, dar și

nemijlocit asupra părții vătămate Lungu Denis. Astfel, s-a constatat că inculpatul a

3

fost persoana care a organizat întâlnirea cu Țurcan Igor și tot el este inițiatorul

aplicării multiplelor lovituri, inclusiv cu bâtă din lemn, victimei și părții vătămate,

iar atunci când ultimul a reușit să fugă, Pruteanu Valeriu l-a urmărit pentru a-și duce

intenția până la capăt. Atât partea vătămată cât și martorul Coguteac Anatolie au

declarat că inculpatul era conștient în acțiunile sale și că a fost somat să se oprească.

Totodată, afirmația apărării că inculpatul ar suferi de careva maladie psihică a

fost respinsă deoarece conform raportului de expertiză judiciară nr. 201936S0080

din 01.08.2019 s-a stabilit că atât la momentul săvârșirii infracțiunilor cât și în

prezent, Pruteanu Valeriu avea/are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și

le-a putut/le poate dirija, acționând cu discernământ. În cazul în care Pruteanu

Valeriu va fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, i se recomandă

supravegherea psihiatrului din penitenciar și nu necesită internarea la tratament prin

constrângere într-o instituție psihiatrică.

Drept neîntemeiate au fost apreciate și afirmațiile apărării potrivit cărora viața

victimei ar fi putut fi salvată în cazul în care ultimul primea la timp asistență

medicală calificată, or, conform materialelor cauzei penale s-a atestat că instituțiile

abilitate cu funcții de acordare a asistenței medicale urgente au acționat imediat

după ce au fost solicitate. În cazul în care se constatau careva abateri în acțiunile

medicilor care au venit la fața locului, aceste împrejurări puteau fi constatate de

către expertul medico-legist. Pe faptul neacordării asistenței medicale la timp cât și

alte circumstanțe de acest gen, nu a fost depusă vreo plângere către organele de

ocrotire a normelor de drept, lipsind necesitatea investigării pretinselor fapte.

În continuare, instanța de apel a conchis că prima instanță a ținut pe deplin cont

de prevederile art. 6, art. 7, art. 61, art. 75 – art. 77 Cod penal, individualizarea

pedepsei fiind argumentată.

De asemenea, soluția primei instanțe la capitolul încasării cheltuielilor judiciare

în cuantum de 46 524 de lei este una întemeiată. La acest capitol, instanța de apel a

reținut că, inculpatul, fiind conștient de fapta infracțională comisă la 28.01.2018, în

aceiași zi a părăsit teritoriul RM, plecând în Germania, unde a fost reținut la

14.02.2019 și extrădat autorităților din RM, astfel corect s-a constatat că, cheltuielile

date urmează a fi puse în sarcina nemijlocită a inculpatului, care a cunoscut cu

certitudine că faptele sale vor duce inevitabil la urmărirea penală, și în cele din urmă

obligativitatea prezentării acestuia, și deferirii organelor de drept, și instanțelor

judecătorești.

La fel, s-a notat și că fapta infracțională comisă de către Pruteanu Valeriu a

atras efectuarea acțiunilor de urmărire penală și nemijlocit a expertizei medico-

legale, cât și psihiatrice în comisie, acestea impunându-se de necesitatea stabilirii

tuturor împrejurărilor cauzei, atât sub aspectul faptei infracționale comise, cât și

nemijlocit sub aspectul stabilirii motivelor survenirii decesului victimei, dar și a

stării inculpatului în momentul comiterii infracțiunii și ulterior acesteia.

Instanța de apel a considerat justificată și concluzia privind dispunerea încasării

doar a prejudiciului moral în cuantum de 400 000 lei în beneficiul succesorului

victimei, deoarece Țurcan Mihail nu a prezentat careva acte/chitanțe, bonuri de

plată, sau ordine de plată, ce ar confirma cuantumul prejudiciului material.

în numele inculpatului.

4

Recurentul indică că, judecând cauza, instanța de apel a admis eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală potrivit căreia instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că se impune soluția de

dispunere a rejudecării cauzei de către instanța de apel, or erorile de drept nu pot fi

corectate în procedura de recurs.

În susținerea celor invocate, se motivează că sentința fost atacată cu apel atât

de către apărător cât și nemijlocit de către inculpat, iar din conținutul deciziei

recurate se constată că instanța de apel nu s-a expus asupra apelului inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a omis să se expună asupra argumentului

referitor la comiterea infracțiunii în stare de afect și nu i-a asigurat lui Pruteanu

Valeriu posibilitatea de a prezenta probe în susținerea poziției sale (numirea unei

expertize psihiatrico-psihologică complexă în comisie a inculpatului).

Mai mult ca atât, în cazul în care instanța de apel a considerat că fapta de

huliganism a fost comisă în privința părții vătămate, urma a exclude mențiunea

referitoare la comiterea huliganismului și în privința victimei.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință depune procurorul care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat, instanța de

apel adoptând o soluție în conformitate cu prevederile legale.

or pronunțarea integrală a deciziei a avut loc la 17 decembrie 2020, iar recursul

datează cu 15 ianuarie 2021.

Penal lărgit (în continuare Colegiul) concluzionează că acesta urmează a fi admis,

casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală).

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează

să le soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri

precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a

rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar,

art. 6 CoEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că apărarea

invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la criticele

recurentului, Colegiul constată că instanța de apel la adoptarea soluției de

respingere, ca nefondate, a apelurilor declarate de avocat în numele inculpatului, cu

menținerea sentinței, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele

legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, eroare de drept ce nu poate fi

corectată în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de

5

a judeca cauza în fond, substituind autoritatea care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor legii procesual-penale.

Astfel, potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de

apel și în conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în cazul în

care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea

trebuie să primească o rezolvare proprie.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. al

prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

interpretându-le eronat.

În acest context, se menționează că potrivit materialelor dosarului instanța de

apel a fost sesizată cu doua apeluri: la 14 ianuarie 2020, de către inculpat (f.d. 176-

184, vol. IV) și, la 20 ianuarie 2020, de către avocatul Beruciașvili Andrei, în

numele inculpatului (f.d. 185-187, vol. IV).

Din procesul-verbal al ședinței de judecată, a cărui conținut nu a fost obiectat

în conformitate cu prevederile art. 335 alin. (6) Cod de procedură penală, rezultă că

inculpatului nu i s-a acordat cuvânt în vederea expunerii asupra apelurilor declarate,

avocatul a indicat că susține apelul depus de inculpat pe motive invocate în acesta,

iar procurorul Sîli Radu a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate (f.d. 55, vol.

VII).

Analizând partea introductivă și descriptivă a hotărârii recurate se constată că

instanța de apel a judecat doar „apelurile avocatului Beruciașvili Andrei declarate

în numele inculpatului” și potrivit părții dispozitive, doar asupra acestora a enunțat

soluția „Respinge ca nefondate apelurile avocatului în numele inculpatului…” (f.d.

60-85, vol. VII).

Așadar, se statuează că instanța de apel nu a judecat apelul declarat de inculpat

și a omis să-l soluționeze, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului apelului.

Invocarea motivelor similare în cele două apeluri declarate în cauza penală ce-l

vizează pe Pruteanu Valeriu, nu acordă dreptul instanței de a aprecia că au fost

depuse două apeluri de către un singur apelant, or așa cum s-a arătat mai sus apeluri

au declarat inculpatul și avocatul acestuia, fiecare semnând cererea de apel făcută.

Mai mult ca atât, apelul inculpatului conține și afirmația de supunere la rele

tratamente, care nu se conține în apelul avocatului și care nu a fost obiect de discuții

în prima instanță, instanța de apel omițând a întreprinde măsuri adecvate de

verificare a acestor circumstanțe prin intermediul procurorului și a se expune după

exercitarea întru totul a obligației pozitive a statului, circumstanță ce ar putea genera

o viitoare condamnare a statului de către CtEDO, or argumentarea instanței de apel

că „…în condițiile în care chiar dacă s-ar afirma caracterul veridic al acestor

alegații, nu sânt de natura de a distorsiona starea reală a lucrurilor și de a descrie

nevinovăția inculpatului sau reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza unei

norme mai blânde din Codul penal…” nu poate fi apreciată ca corespunzând

exigențelor art. 3 și 6 CoEDO.

În continuare, Colegiul menționează că în lumina jurisprudenței CtEDO, deși

instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a fiecărui

argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu sunt scutite

6

de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive invocate și de

a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Conform prevederilor art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și se

pronunță argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, deoarece ele

constituie fondul apelului și în viziunea apelantului, motivele invocate ar putea

răsturna soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia hotărârii.

La caz, atât prima instanță cât și instanța de apel au fost sesizate de partea

apărării referitor la acționarea în stare de afect, indicându-se la starea sănătății

inculpatului și la declarațiile acestuia susținute și de martorul Coguteac Anatol, și la

dubla condamnare, prin prisma practicii judiciare naționale constante.

Lecturând textul ambelor hotărâri, cu referire la primul argument Colegiul

conchide că instanțele nu s-au expus în nici un mod asupra acestor afirmații, or

motivarea asupra pertinenței, concludentei, utilității și veridicității probei – raportul

de expertiză judiciară nr. 201936S0080 din 01 august 2019 nu echivalează cu o

motivare a lipsei/prezenței stării de afect în acțiunile inculpatului.

Cât privește cel de-al doilea argument Colegiul constată că art. 113 Cod penal

stipulează că prin calificare a infracțiunii se înțelege determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală și că, aceasta se

efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează

urmărirea penală și de către judecători.

Din jurisprudența națională constantă se desprinde că vătămarea intenționată

gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența,

care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în

acest caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art. 145, 151 sau 152 Cod penal și

art. 354 Cod contravențional (huliganismul nu prea grav). În cazuri de acest gen, nu este

admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 Cod penal.

Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte (non bis in idem),

garantat de art. 7 Cod penal, art. 22 Cod de procedură penală și art. 4 al Protocolului

7 la CoEDO, interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași

faptă, în cazurile de acest gen, violența fiind desemnată prin sintagma „aceeași

faptă”.

În speță, instanțele de judecată fără a ține cont de cele enunțate supra, au făcut

o motivare prin fraze de ordin general cum ar fi „…urmând raționamentele sus-

expuse, audiind participanții la proces, cercetând probele prezentate din punct de

vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, reieșind din limitele învinuirii înaintate, instanța

de judecată consideră că în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine vinovăția

inculpatului Pruteanu Valeriu, în comiterea infracțiunii de huliganism, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra a două persoane, cu aplicarea unui obiect pentru vătămarea

integrității corporale și sănătății, precum și a infracțiunii vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață,

acțiuni care au provocat decesul victimei, care au fost just încadrate în baza art.287

7

alin. (3) și art.151 alin. (4) Cod Penal…” și doar descriind ambele componențe ale

infracțiunilor incriminate, fără a indica de ce este prezent concursul real și nu cel

ideal.

Totodată instanța de apel în decizia sa, a menționat că în ședința de judecată a

cercetat declarațiile martorilor Munteanu Ivan și Gatman Vladimir (f.d. 72-73, vol.

VII), însă raportând conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată la textul

hotărârii rezultă că la judecarea apelurilor aceste probe nu au fost cercetate prin

prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii, încălcându-se dispozițiile

imperative ale art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală potrivit cărora instanța

de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și ea nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

De asemenea, instanța de apel a admis cererea apărării și a audiat expertul

Bulgaru Ivan anexând declarațiile acestuia la f.d. 1, vol. VII, care nu își găsesc

reflectare în conținutul părții descriptive a hotărârii și cărora nu le-a fost dată o

apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul conchide că instanța de apel

nu a judecat apelul inculpatului, nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin

discutarea și soluționarea tuturor chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins

argumentat toate alegațiile invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importantă decisivă în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

În consecință, aceasta a admis încălcarea art. 6 § 1 CoEDO, potrivit căruia „...

orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către

o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa” și decizia

instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru

rejudecare în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în

decizia adoptată, iar în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție

a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a

CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

8

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Beruciașvili Andrei, în numele

inculpatului Pruteanu Valeriu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Pruteanu

Valeriu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 26 mai 2021.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

9