1ra-1870/2021 — art.186 al. 2, lit. c, d; 179 al. 1; 155, 155, al. 2, lit. b, c CP

1ra-1870/2021 — art.186 al. 2, lit. c, d; 179 al. 1; 155, 155, al. 2, lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1870/2021

1-20163185-01-1ra-24082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Burduja Victoria în numele inculpatului Țurcan Mihail, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza

penală în privința lui

Țurcan Mihail XXXX

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.12.2020– 21.01.2021;

Instanța de apel: 19.02.2021 – 14.04.2021;

Instanța de recurs: 24.08.2021 – 24.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Țurcan Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de articolele 186 alin. (2) lit. c) și d), 179 alin. (1), 155,

155, 280 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal și, în baza acestei Legi, i s-a stabilit

pedeapsa:

- pe 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- pe art. 179 alin. (1) Cod penal – 1 (un) an închisoare cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- pe art. 155 Cod penal – 1 (un) an închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- pe art. 155 Cod penal – 1 (un) an închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- pe art. 280 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal - 8 (opt) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în

mărime de 1 000 u.c., echivalent cu 50 000 (cincizeci mii) lei.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total, lui Țurcan Mihail s-a stabilit o pedeapsă definitivă de 13

(treisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 u.c., echivalent cu 50 000

(cincizeci mii) lei.

Acțiunea civilă înaintată de către Ababii Mihaela împotriva lui Țurcan

Mihail, prin care s-a solicitat încasarea din contul lui Țurcan Mihail, în

beneficiul lui Ababii Mihaela a prejudiciului material în sumă de 1 500 lei,

prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei, prejudiciul moral estimat în mărime

de 50 000 lei cauzat minorului XXXXX, al cărui reprezentant legal este și

cheltuielile de asistență juridică suportate de partea vătămată în mărime de 2

000 lei, a fost admisă parțial.

S-a dispus încasarea de la Țurcan Mihail în contul lui Ababii Mihaela,

prejudiciul material în sumă de 311,2 (trei sute unsprezece,2) lei, prejudiciul

moral în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei, prejudiciul moral în mărime de 50

000 (cincizeci mii) lei, cauzat minorului XXXXX, cheltuielile de asistență

juridică suportate în mărime de 2 000 (două mii) lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

S-a dispus încasarea de la Țurcan Mihail în contul statului, cheltuielile

judiciare și anume: 448 lei pentru executarea raportului de expertiză judiciară

nr. 202002P3424 din 06.11.2020, 448 lei pentru executarea raportului de

expertiză judiciară nr. 202002P3460 din 10.11.2020, 448 lei pentru executarea

raportului de expertiză judiciară nr. 202002P3461 din 10.11.2020, 320 lei

pentru executarea raportului de expertiză judiciară nr. 202002D2080 din

24.11.2020, 1078 lei pentru executarea raportului de expertiză judiciară nr.

202035A0615 din 30.11.2020, 448 lei pentru executarea raportului de expertiză

judiciară nr. 202002P3425 din 06.11.2020, 448 lei pentru executarea raportului

de expertiză judiciară nr. 202002P3459 din 10.11.2020, în total 3638 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Mihail, în perioada de timp 26 - 28.10.2020, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în domiciliul lui Teaca

Constantin situat în s. Chirca, raionul Anenii Noi, de unde a sustras pe

ascuns un ferăstrău electric de model „Makita UC4003A” în valoare de 500

lei, un aparat de găurit electric de model „DWT SBM500 VS” în valoare de

700 lei, un polizor unghiular de model „РИТМ” în valoare de 700 lei, o

motocoasă de model „ProCraft T4200” în valoare de 1500 lei, un televizor în

valoare de 800 lei, o mașină de frezat de model „Panasonic” în valoare de 250

lei, o mașină de frezat de model „SURKER” în valoare de 250 lei, un telefon

mobil de model „Fly” în valoare de 300 lei, un telefon mobil de model

2

„Tolus” în valoare de 50 lei, o boxă de model „Panasonic” în valoare de 400

lei și bani în sumă de 300 lei, cauzându-i astfel lui Teaca Constantin, o daună

materială considerabilă în sumă totală de 5750 lei.

Prima instanță a statuat că prin acțiunile sale, Țurcan Mihail a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoanei, prin pătrundere în

încăpere, cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Tot el, la 05.11.2020, aproximativ la ora 0500, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a pătruns ilegal fără consimțământ, în domiciliul închiriat de Ababii

Mihaela, situat în sat. xxxxxx, raionul Anenii Noi și la cererea insistentă a

ultimei de a părăsi domiciliul, a refuzat.

Prima instanță a constatat că prin acțiunile sale, Țurcan Mihail a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, violarea de

domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei.

Tot el, în prelungirea acțiunilor sale criminale, la 05.11.2020,

aproximativ la ora 0500, aflându-se în domiciliul închiriat de Ababii Mihaela,

situat în sat. XXXXX, raionul Anenii Noi, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

a amenințat-o cu omor pe Mihaela Ababii, aplicând cuțitul la gât, cauzându-i

leziuni corporale manifestate prin plagă tăiată, excoriații la nivelul gâtului, și

la nivelul articulațiilor interfalangiene a degetului la ambelor mâini, care

conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002P3425 din 06.11.2020 se

califică ca vătămare corporală ușoară, amenințare pe care victima a sesizat-o

ca fiind reală.

Prima instanță a statuat că prin acțiunile sale, Țurcan Mihail a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, amenințarea cu omor, dacă a

existat pericolul realizării acestei amenințări.

Tot el, în prelungirea acțiunilor sale criminale, la 05.11.2020,

aproximativ la ora 0500, aflându-se în domiciliul închiriat de Ababii Mihaela,

situat în sat. XXXXX, raionul Anenii Noi, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

a amenințat-o cu omor pe Straistă Nadejda, aplicând lovitura cu cuțitul în

regiunea feței, cauzându-i leziuni corporale manifestate prin echimoze și

excoriații la nivelul feței, care conform raportului de expertiză judiciară nr.

202002P3459 din 10.11.2020, se califică ca vătămare corporală neînsemnată,

amenințare pe care victima, a sesizat-o ca fiind reală.

Prima instanță a constatat că prin acțiunile sale, Țurcan Mihail a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal, amenințarea cu omor,

dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Tot el, la 05.11.2020, aproximativ la ora 0515, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, după ce a pătruns ilegal în domiciliul închiriat de Ababii Mihaela,

3

situat în sat. XXXXX, raionul Anenii Noi și a amenințat-o pe ultima și pe

Straistă Nadejda cu moartea, i-a luat în calitate de ostatici pe minorii ce se

aflau în domiciliu, XXXXX, a.n. xxxx, XXXXX, a.n. xxxx și XXXXX, a.n. xxxx,

după care amenințând că omoară copiii, i-a cerut lui Ababii Viorel și Ababii

Mihaela să o aducă în fața lui pe soția sa Țurcan Olga, cu care este în proces

de divorț iar după ora 0530, fiind înarmat cu două cuțite, sub aceleași

amenințări că omoară copiii, declarând că le taie gâtul, a cerut angajaților

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi veniți la fața locului, să o aducă în fața

lui pe soția sa, Țurcan Olga și după mai multe ore de negocieri privind

eliberarea copiilor, Țurcan Mihail l-a scos la ușa casei pe minorul XXXXX și

ținându-l în fața sa, i-a pus cuțitul la gât și stabilind un termen de câteva

secunde, în prezența la mai mulți angajați ai poliției, îi cerea Olgăi Țurcan să-l

numească și să-l aducă în fața lui pe amantul acesteia, acțiunile lui Țurcan

Mihail luând sfârșit la ora 0850, când angajații poliției au intervenit în forță și

l-au imobilizat.

Astfel, prima instanță a stabilit că prin acțiunile sale, Țurcan Mihail a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 280 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal,

luarea de ostatici și amenințarea cu omor, cu scopul de a sili un grup de

persoane să săvârșească o acțiune în calitate de condiție pentru eliberarea

ostaticilor, săvârșită cu bună știință asupra mai multor persoane minore.

Cauza penală în privința lui Țurcan Mihail a fost examinată în prima

instanță în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

numele inculpatului Țurcan Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei penale conform ordinii stabilite pentru prima instanța, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care lui Țurcan Mihail, recunoscut culpabil

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, să

fie numită pedeapsa penală de 3 luni închisoare, art. l79 alin.(l) Cod penal – o

pedeapsă penală de 3 luni închisoare, art. l55 Cod penal – o pedeapsă penală

de 3 luni închisoare, pe art. l55 Cod penal – o pedeapsă penală 3 luni

închisoare, art. 280 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – o pedeapsă penală de 6 ani

închisoare, în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial a-i stabili pedeapsă penală definitivă sub formă de 7 ani

închisoare, fără aplicarea amenzii penale.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul a invocat că:

- sentința este pasibilă de a fi casată, deoarece au fost comise erori de

drept la individualizarea pedepsei penale în raport cu circumstanțele

săvârșirii infracțiunii, precum și faptul că, instanța de fond nu a relevat

circumstanțele de fapt și de drept;

- cauză penală a fost examinată în procedură simplificată, în baza

4

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar în cadrul cercetării

judecătorești, condamnatul a recunoscut integral fapta incriminată, nu a

negat săvârșirea infracțiunii, a conștientizat și s-a căit sincer de fapta comisă;

- la stabilirea categoriei pedepsei, instanța de fond, nu a luat în

considerație și nu a supus aprecierii circumstanțele reale ale cauzei, precum și

cele personale, cum ar fi circumstanțele atenuante în conformitate cu

prevederile art. 79, art. 78 Cod penal, precum și prevederile art. 7, 75 Cod

penal, or instanța urma să rețină contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, căința sinceră de fapta comisă, faptul că în urma comiterii

infracțiunii condamnatul a conștientizat fapta umilitoare comisă, poziția

psihică a condamnatului față de consecințele survenite, circumstanțele

personale ale inculpatului, inculpatul a manifestat o atitudine corectă față de

derularea procesului penal și a celui judiciar, vârsta inculpatului;

- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, Țurcan Mihail este

învinuit de săvârșirea a mai multor categorii de infracțiuni: ușoară - art. l79

Cod penal, mai puțin gravă - art. 186 alin. (2) Cod penal, art. 155 Cod penal,

art. 155 Cod penal și infracțiune gravă - art. 280 alin. (2) Cod penal;

- instanța urma să rețină prevederile art. 84 Cod penal, în cazul în care

persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor

infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi

stabilita și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră;

- prevederile art. 84 Cod penal, oferă dreptul instanței de a efectua un

cumul parțial al acestora;

- soluția instanței de fond privind încasarea de la Țurcan Mihail a

cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea cauzei penale în mărime de 3

638 lei, este lipsită de suport factologic și juridic.

2021 a fost respins apelul avocatului Burduja Victoria în interesele

inculpatului Țurcan Mihail, declarat împotriva sentinței ca fiind nefondat, cu

menținerea fără modificări a sentinței contestate.

4.1 Instanța de apel a constatat că judecata în instanța de fond s-a

desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, iar prima

instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) Cod de

procedură penală, în cadrul urmăririi penale nu au fost încălcate normele

imperative din Codul de procedură penală, fapt ce a condiționat concluzia

instanței de apel de menținere a situație de fapt reținute în rechizitoriu și de

către prima instanță.

Instanța de apel a stabilit că instanța de judecată corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, a respectat normele procesuale, a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

5

probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Țurcan Mihail în

baza articolelor 186 alin. (2) lit. c) și d), 179 alin. (1), 155, 155, 280 alin. (2) lit.

b) și c) Cod penal.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Țurcan Mihail prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile inculpatului depuse în prima

instanță și în instanța de apel, procesul-verbal de cercetare la fața locului din

05.11.2020, procesele-verbale de ridicare din 04.11.2020 și 05.11.2020,

procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.11.2020, raportul de

expertiză judiciară nr. 202002P3424 din 06.11.2020, raportul de expertiză

judiciară nr. 202002P3425 din 06.11.2020, raportul de expertiză judiciară nr.

202002P3459 din 10.11.2020, raportul de expertiză judiciară nr. 202035A0615

din 30.11.2020, raportul de evaluare psihologică pe numele lui XXXXX,

declarațiile părții vătămate Ababii Mihaela, declarațiile părții vătămate

Straistă Nadejda, declarațiile părții vătămate Teaca Constantin, declarațiile

martorului Țurcan Olga, declarațiile martorului Ababii Viorel, declarațiile

martorului Tarnovschi Iurie, declarațiile martorului Hartonenco Nicolai.

Instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 27 Cod de

procedură penală, verificând probele administrate prin prisma prevederilor

art. 95 Cod de procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității

lor, le-a apreciat ca fiind pertinente concludente și utile, ori în ședință nu s-au

stabilit circumstanțe care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce

ar determina neadmiterea lor.

Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de apel a

constatat că instanța de judecată, la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Țurcan Mihail a ținut cont de prevederile

articolelor 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor: ușoare (art.179 alin.(1)

Cod penal), mai puțin grave (art.186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, art. 155 Cod

penal, art. 155 Cod penal) și grave (art. 280 alin.(2) Cod penal), de faptul că

infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care

anterior a fost condamnat pentru diferite infracțiuni inclusiv pentru

infracțiune similară prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, fapt confirmat

prin revendicarea anexată la dosar.

Efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în

6

viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, instanța de apel a considerat că, în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de închisoare,

în cuantumul dispus de prima instanță.

Instanța de apel a reținut că, aplicând prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal, instanța de fond justificat și legal i-a stabilit lui Țurcan Mihail o

pedeapsa definitivă de 13 (treisprezece) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în mărime de

1 000 u.c., echivalent cu 50 000 (cincizeci mii) lei.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă este echitabilă

și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de

către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini

funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a

faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond justificat a conchis că o

pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul

legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, or, inculpatul Țurcan Mihail a comis

infracțiuni cu intenție, deși acesta nu este la prima sa abatere de la lege, fapt

ce denotă că, cele comise nu constituie un incident în biografia acestuia.

În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că, scopul

prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Țurcan

Mihail, va fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 13 (treispreze) ani, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis cu aplicarea amenzii în mărime de 1000 u.c, stabilit de instanța

de fond.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea avocatului

privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpatului Țurcan

Mihail, or, inculpatul nu este la prima sa abatere de la lege, acesta anterior a

comis alte infracțiuni, inclusiv similare, fiind condamnat la pedepse mai

blînde, însă toate acestea au fost ignorate de inculpat, care ulterior a comis

din nou o infracțiune violarea de domiciliu.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că instanța de fond și-a

argumentat riguros soluția și a motivat hotărârea pronunțată, invocând

motive clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei

pedepse mai blânde, nu va asigura atingerea scopului prevăzut la art. 61 Cod

penal.

7

A mai notat că, recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului

nu constituie circumstanțe privind aplicarea unei pedepse mai blânde decât

cea fixată de prima instanță, or, acestea circumstanțe au fost luate în

considerație de către instanța de fond la individualizarea pedepsei și grație

acestora a beneficiat de reducerea pedepsei.

În concluzie, instanța de apel a indicat că instanța de fond a luat în

considerație toate circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, dar și

gravitatea infracțiunilor săvârșite și valența relațiilor sociale prejudiciate și a

ajuns la soluția justificată de numire inculpatului Țurcan Mihail a unei

pedepse în formă de închisoare pe un termen de 13 ani.

avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Țurcan Mihail, prin care

invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și adoptarea

unei hotărâri prin care inculpatului, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial să-i fie stabilită o pedeapsă penală definitivă sub formă de 7 ani

închisoare, fără aplicarea amenzii penale.

5.1 În susținerea recursului avocatul invocă că:

- instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că inculpatul a fost

învinuit de săvârșirea mai multor categorii de infracțiuni;

- nu este de acord cu soluția instanțelor de judecată privind aplicarea

prevederilor art. 84 Cod penal prin stabilirea unei pedepse penale definitive,

pentru concurs de infracțiuni și cumul total, fiind stabilită pedeapsa de 13 ani

închisoare și nu a dispus stabilirea pedepsei definite prin absorbirea pedepsei

mai ușoare de pedeapsa mai aspră;

- nu s-a efectuat calculul și nu s-au stabilit limitele pedepsei conform

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, iar instanța urma să

stabilească următoarele limite: art. 186 alin. (2) Cod penal – termen maxim 1,3

ani, art. 179 alin. (1) Cod penal – termen maxim 6 luni, art. 155 Cod penal –

termen maximal 1 an, art. 280 alin. (2) Cod penal – termen minimal 2 ani –

maximal 8 ani;

- instanța nu a ținut cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării inculpatului;

- este lipsită de suport factologic și juridic soluția instanței de fond

privind încasarea de la inculpat a cheltuielile judiciare pentru instrumentarea

cauzei penale în mărime de 3 638 lei, atât timp cât aceste cheltuieli sunt

prevăzute de puterea executivă și legislativă a Republicii Moldova în bugetul

de stat, pentru desfășurarea bună a activității organelor procuraturii și

urmăririi penale.

8

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Se mai

menționează în referință că la caz, criteriile generale și speciale privind

individualizarea pedepsei au fost valorificate de instanța de judecată, iar

instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurent și decizia contestată conține motive clare și legale pe care se

întemeiază soluția.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din aceste considerente, Colegiul penal constată că în susținerea

recursului depus, avocatul invocă incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct.

6) și 10) Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

9

Instanța de recurs reține că argumentele recursului apărării se

concentrează asupra dezacordului cu pedeapsa închisorii aplicate, care în

opinia recurentului este prea aspră, instanța urmând să aplice prevederile art.

84 Cod penal, prin stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni

prin cumul parțial.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune

referitor la aceste aspecte.

Așadar, recurentul consideră că instanța de apel neîntemeiat a menținut

sentința prin care inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de 13 ani

închisoare.

Analizând argumentele recurentului în acest sens, în raport cu

circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal consideră că în prezenta

speță acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

deoarece, potrivit conținutului hotărârilor judecătorești, instanțele și-au

motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor

articolelor 61 și 75 Cod penal.

Cu referire la critica recurentului, precum că nu s-au stabilit limitele

pedepsei conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Colegiul

penal observă că avocatul eronat a calculat și a indicat în recurs limitele

pedepselor închisorii.

Colegiul penal reamintește că, potrivit pct. 31 și 32 al Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 13 din 16.12.2013 cu

privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele

judecătorești, analizând sintagma “limitelor de pedeapsă prevăzută de lege”

deducem că legiuitorul a avut în vedere că pedeapsa, în cazul în care este închisoarea,

se reduce cu o treime din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-

se noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei

inculpatului. Pedeapsa, în cazul în care este închisoarea, se reduce cu o treime din

maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care

trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului.

Astfel, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa incupatului, reieșind

din noile limite ale pedepselor închisorii în coroborate cu art. 3641 Cod de

procedură penală și anume:

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal: limita

maximă – 2 ani și 8 luni (4 ani - 1/3 din 4 ani);

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal: limita

maximă – 1 an și 4 luni (2 ani - 1/3 din 2 ani);

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal: de la 8 luni (1 an-

10

1/3 din 1 an) până la 2 ani (3 ani - 1/3 din 3 ani);

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 280 alin. (2) Cod penal: de la 4 ani

(6 ani - 1/3 din 6 ani) până la 8 ani (12 ani - 1/3 din 12 ani).

Instanța de apel, verificând legalitatea sentinței, a ținut cont de

gravitatea infracțiunilor comise de inculpat și de valența relațiilor sociale

prejudiciate, a analizat personalitatea inculpatului.

Colegiul penal remarcă că instanța de apel just a statuat că, grație

recunoașterii vinovăției și căinței sincere, inculpatul a beneficiat de reducerea

pedepsei, iar dezacordul recurentului cu pedeapsa definitivă aplicată este

neîntemeiată, deoarece pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde

principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale,

corectare a acestuia precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât

din partea lui, cât și a altor persoane, nefiind constatat că corectarea lui este

posibilă fără a fi supus răspunderii penale.

Colegiul penal este de acord cu afirmația recurentului, precum că

prevederile art. 84 Cod penal, oferă dreptul instanței de a efectua un cumul

parțial al acestora, deoarece așa cum prevede art. 84 alin. (1) Cod penal,

…instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte,

stabilește pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau

parțial, al pedepselor aplicate, iar în cazul în care persoana este declarată vinovată de

săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau mai puțin grave, pedeapsa

definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai

aspră.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate” oferă posibilitatea

și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, iar

lexemul „sau” presupune excluderea pe baza alegerii între două alternative,

astfel oferind instanțelor modalitatea de alegere.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal notează că instanța de apel corect a reținut că

inculpatul a comis mai multe infracțiuni de diferite categorii, cu intenție, și

luându-se în considerație pericolul social al infracțiunilor respective și

personalității inculpatului, Instanța de recurs atestă iraționalitatea

modificării pedepsei stabilit de prima instanță, menținută de instanța de

apel.

11

Instanța de recurs ordinar menționează că chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolelor din Codul

penal, în baza cărora a fost condamnat inculpatul.

Din aceleași considerente, Colegiul penal va respinge critica

recurentului, potrivi căreia instanța nu a ținut cont de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării inculpatului și va susține afirmația instanței de

apel în acest sens, precum că, anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsă

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în

contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea

inculpatului.

De asemenea, Colegiul penal consideră neîntemeiate și argumentul

recurentului care invocă că este lipsită de suport factologic și juridic soluția

instanței de fond privind încasarea de la inculpat a cheltuielile judiciare pentru

instrumentarea cauzei penale, pentru că pornind de la relevanțele art. 229 alin.

(1) și (3), 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate

cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel

pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Colegiul penal reține că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea apelului declarat de către apărătorul inculpatului și menținerea

sentinței.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite

12

răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor

cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei

(Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele inferioare

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, că inculpatului i s-au aplicat pedepse individualizate conform

prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar de pe rol

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Burduja

Victoria în numele inculpatului Țurcan Mihail, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza penală în

privința lui Țurcan Mihail XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 25 ianuarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

13