1ra-1078/2021 — art. 217 alin. 2 CP

Prima instanță: 11.09.2018 – 08.07.2019;

Instanța de apel : 10.12.2019 – 18.11.2020;

Instanța de recurs ordinar : 09.03.2021 – 20.04.2021. Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 8 iulie 2019, în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Glebco Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 100 (o sută) ore. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul Glebco Igor la data de 05 iulie 2018, aproximativ la orele 18:30, aflându-se în incinta Sectorului de poliție nr. 3, situat pe str. Tudor Vladimirescu 1, mun. Chișinău, angajații IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, au ridicat de la cet. Glebco Igor, un pachet din polietilenă, în care se afla o masă vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1 -R-3194 din 17 iulie 2018, s-a stabilit că în masa vegetală uscată și mărunțită de culoare galbenă ridicată în condițiile indicate supra, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N) - 2201. Cantitatea masei vegetale în care s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N) - 2201 constituie 0.092 grame. Potrivit Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin 1 Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, masele vegetale care conțin AB- PINACA-CHM, în proporții de la 0,01 grame până la 0,25 grame, constituie cantități mari. În cadrul urmăririi penale s-a constatat că Glebco Igor păstra substanțele stupefiante indicate fără autorizație corespunzătoare și fără scop de înstrăinare. Acțiunile lui Glebco Igor au fost încadrate de către prima instanță conform prevederilor art. 217 alin. (2) Cod penal - circulația ilegală a analogilor drogurilor, manifestată prin păstrarea analogilor drogurilor. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Pavlovschi Octavian, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a încasa din contul inculpatului cheltuielile de judecată în mărime de 1980 lei. În motivarea cererii de apel s-a indicat că în procesul urmăririi penale, pentru constatarea, clarificarea și evaluarea circumstanțelor ce aveau importanță probatorie pentru cauza penală a fost efectuată expertiza judiciară nr. 34/12/1-R-3194 din 17 iulie 2018, pentru care au fost suportate cheltuieli în mărime de 1680 lei, actele confirmative fiind la materialele dosarului penal. Acuzatorul de stat a solicitat în susținerile verbale încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare suportate, în cuantumul indicat supra, în pofida acestui fapt, instanța de judecată, nu s-a expus asupra cererii de încasare a cheltuielilor de judecată de la Glebco Igor, suma indicată nefiind încasată de la inculpat. La emiterea sentinței, instanța de judecată nu a apreciat dispozițiile art. 227 Cod de procedură penală, care atribuie cheltuielile pentru plata experților la categoria cheltuielilor judiciare, dar și dispozițiile art. 229 Cod de procedură penală, care prevede că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat, nefiind identificate motive pentru a trece aceste cheltuieli în contul statului. Astfel că instanța de judecată urma să încaseze de la Glebco Igor suma de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, a fost admis apelul acuzatorului de stat, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Pavlovschi Octavian, casată sentința în partea cheltuielilor judiciare și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a încasat din contul inculpatului Glebco Igor în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1680 (o mie șase sute optzeci) lei. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Glebco Igor a săvîrșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și anume, cea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, aplicîndu-i o pedeapsă proporțională faptei comise. 2 Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că deși inculpatul a recunoscut în totalitate vinovăția în comiterea faptei imputate prin rechizitoriu, culpa acestuia se mai probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi: declarațiile martorului Ghenciu Grigore (f.d. 25); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1 - R - 3194 din 17 iulie 2018 (f.d. 15-18); procesul-verbal de cercetare la fața locului, din 05 iulie 2018 (f.d. 9-10); copia scrisorii Dispensarului Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017 (f.d. 19); corpul delict masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care se păstrează la materialele cauzei penale. Instanța de apel analizînd și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor le-a apreciat ca fiind dobîndite cu respectarea normelor de procedură, pertinente, concludente, utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile inculpatului, din care indubitabil rezultă că inculpatul Glebco Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal. La acest capitol, instanța de apel a relevat că nici unul din participanții la proces nu au avut careva obiecții în ședința instanței de apel vis-a-vis de fapta incriminată inculpatului, de vinovăția acestuia. În continuare, instanța de apel a reținut că la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La caz, instanța de apel a indicat că instanța de fond a apreciat corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatului și a stabilit o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. Inatanța de apel a menționat că în apelul depus procurorul a solicitat și încasarea din contul inculpatului Glebco Igor a cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei, pentru efectuarea expertizelor, cerință care a fost admisă. Instanța de apel a menționat că conform art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele: plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte; care urmează a fi plătite pentru 3 acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. De asemenea, conform art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. În cazul condamnării cîtorva persoane în aceeași cauză, cheltuielile judiciare se repartizează în dependență de vinovăția, gradul de răspundere și situația materială a fiecăreia din ele. În cazul încetării urmăririi penale în urma împăcării părții vătămate cu învinuitul, inculpatul, instanța de judecată poate trece cheltuielile judiciare în sarcina părții vătămate, a învinuitului, inculpatului sau numai a uneia din părți. În caz de deces al condamnatului pînă la intrarea în vigoare a sentinței, cheltuielile judiciare nu pot fi puse în sarcina succesorilor lui. În cazul condamnaților minori, pot fi obligați la achitarea cheltuielilor judiciare părinții sau tutorii minorului condamnat dacă se constată că ei au avut neajunsuri serioase la îndeplinirea obligațiilor lor față de minor. Subsecvent, instanța de apel a considerat necesar de a încasa din contul inculpatului suma de 1680 lei, sumă care rezultă din cheltuielile suportate pentru efectuare expertizei în speță. Astfel, instanța de apel raportînd prevederile legale evidențiate supra, la materialele cauzei, a considerat că plata cheltuielilor judiciare urmează a fi puse în sarcina inculpatului atîta timp cît Glebco Igor a recunoscut că a comis o infracțiune, vina acestuia fiind dovedită indubitabil, or, efectuarea expertizei care reprezintă obiectul de studiu al instanței de apel, au avut la geneză comportamentul infracțional al inculpatului. Prin urmare, cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei, în legătură cu efectuarea expertizei judiciare a fost admisă.

Împotriva hotărîrilor judecătorești a declarat recurs ordinar avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Glebco Igor, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 11) Cod de procedură penală, a solicitat casarea 4 hotărîrilor atacate, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri prin care procesul penal de învinuire a lui Glebco Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal să fie încetat, deoarece a intervenit termenul de prescripție. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - potrivit art.427 alin.(l) pct. 6), 11) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de apel în cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și în cazurile cînd există o cauză de înlăturare a răspunderii penale; - prin pct. 14 al deciziei, instanța de apel corect a constatat că acțiunile inculpatului Glebco Igor cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, iar în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea respectivă se califică ca infracțiune „ușoară”; - instanța de apel corect a stabilit că fapta imputată inculpatului Glebco Igor, a fost comisă la data de 05.07.2018 (pct. 5,16 a deciziei contestate); - conform art. 60 alin.(l) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat termen de 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare; - deci, potrivit prevederilor art. 409, 415 alin.(l) pct. 2) Cod de procedură penală în baza art. 60 Cod penal, instanța de apel era obligată să dispusă încetarea procesului penal, deoarece a intervenit termenul de prescripție, or la momentul adoptării Deciziei, adică la data de 18.11.2020, a expirat termenul de 2 ani din momentul comiterii infracțiunii ușoare; - soluția instanței de apel de a încasa din contul inculpatului Glebco Igor în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1680 (o mie șase sute optzeci) lei nu a fost motivată, fiind incorect aplicată legea, iar soluția nu corespunde prevederilor art.227 alin.(l) și (2) Cod de procedură penală și contrară constatărilor din textul deciziei atacate; - contrar celor indicate, din materialele cauzei rezultă că nu a fost efectuată nici o expertiză, iar raportul nr.34/12/l-R-3194 din 17 iulie 2018, fiind de constatare tehnico-științifică și nu poate fi considerat ca efectuat în cadrul expertizei.

La recursul ordinar declarat, având ca temei art. 431 alin. (1 ) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru admisibilitatea acestuia, din motiv că a fost omis de instanța de apel aspectul privind intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală în prezenta speță.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial 5 hotărârea, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația condamnatului. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului. Colegiul penal lărgit menționează că recurentul drept temeiuri pentru declararea recursului indică prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 11) Cod de procedură penală, sub aspectele că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, și că există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, prevăzută de art. 60 Cod penal. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că există o cauză de înlăturare a răspunderii penale. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, corect a menținut soluția primei instanțe prin care a fost constatată vinovăția inculpatului Glebco Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, aceasta fiind dovedită prin cumulul de probe administrat în faza de urmărire penală, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, analizat și apreciat corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, la fel, întemeiat a pronunțat o nouă hotărîre prin care a dispus încasarea din contul inculpatului Glebco Igor în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1680 lei, însă instanța de apel nu a ținut cont de intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal. Colegiul penal lărgit notează că din materialele cauzei, din rechizitoriu (f.d. 54- 55), și fapta constatată în sentința primei instanțe (f.d. 82), rezultă că Glebco Igor a fost recunoscut vinovat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. 6 De asemenea, Colegiul penal lărgit indică că infracțiunea de comiterea căreia a fost recunoscut vinovat și condamnat Glebco Igor prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, prin prisma art. 16 alin. (2) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare. Potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. La fel, conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că inculpatul Glebco Igor prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 08 iulie 2019, a fost condamnat legal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, infracțiune ce potrivit acestei sentințe a fost comisă la 05 iulie 2018. Prin urmare, se atestă că în speță prescripția de tragere la răspundere penală a inculpatului Glebco Igor, a curs de la data săvîrșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, sancțiunea căreia prevede posibilitatea aplicării pedepsei cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an. Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță întemeiat l-a recunoscut vinovat pe inculpatul Glebco Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i-a stabilit o pedeapsă echitabilă și legală, pedeapsa fiind menținută întemeiat și de către instanța de apel, însă fără a se lua în considerație că a expirat termenul de prescripție. Colegiul penal lărgit constată că termenul de prescripție de tragere la răspundere penală de 2 ani în prezenta speță, a curs din 05 iulie 2018 și a expirat la 05 iulie 2020, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 noiembrie 2020, deja după expirarea termenului de prescripție. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a omis să verifice chestiunea privind intervenirea în speță a termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, contrar prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3), 409 alin. (2) Cod de procedură penală, fapt ce afectează soluția primei instanțe și a instanței de apel în partea stabilirii pedepsei și determină incidența în prezenta speță a temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, sub aspectul că există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, și anume a intervenit termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat urmează a fi admis, casate sentința primei instanțe și decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, rejudecată cauza în această parte, cu pronunțarea unei noi hotărâri, conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, de liberare de pedeapsă 7 penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție, în rest a fi menținute hotărârile atacate ca legale și întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Glebco Igor, casează parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 iulie 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în partea stabilirii pedepsei, în cauza penală privindu-l pe Glebco Igor Xxxxx, rejudecă cauza în această parte, cu pronunțarea unei noi hotărîri. Glebco Igor Xxxxx recunoscut vinovat în baza art.217 alin. (2) Cod penal, se liberează de pedeapsa stabilită potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 iulie 2019, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În rest, se mențin prevederile hotărîrilor atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Cobzac Elena Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Guzun Ion 8