1ra-689/21 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-689/21 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-689/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecătorii - Toma Nadejda și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Muntean Mihail, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

21 octombrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

21 februarie 2020, în cauza penală în privința lui

Muntean Mihail XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 05.07.2017 – 21.02.2020;

Instanța de apel: 04.07.2020 - 21.10.2020;

Instanța de recurs: 05.01.2021 – 31.03.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, Muntean Mihail a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

A fost admisă acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la Muntean

Mihail în beneficiul lui Prodan Tamara, suma de 524 (cinci sute douăzeci și

patru) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 8000 (opt mii) lei cu titlu de

compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

data de 12.02.2017, aproximativ la ora 17:00, aflându-se în ocolul cu animale la

stâna din extravilanul s. Bîc, com. Bubuieci, mun. Chișinău, realizându-și scopul

vătămării intenționate a integrității corporale sau a sănătății, din motive

huliganice, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și

dorind în mod conștient survenirea acestora, în procesul derulării unui conflict

cu cet.Prodan Tamara apărut din cauza că inculpatul i-a interzis să ia din ocol

două oi care îi aparțin ultimei, în cadrul căruia inculpatul a apucat-o pe Prodan

Tamara de mâna stângă, după care a început să o învârtească și să o împingă

până când Prodan Tamara a amețit, iar la rugămintea victimei de a se opri,

1

inculpatul continua să o învârtească, iar după ce victima a amețit și mai tare,

inculpatul a îmbrâncit-o peste o groapă de gunoi înghețat, unde Prodan Tamara

a căzut pe partea stângă, ca rezultat Muntean Mihail i-a cauzat părții vătămate

fractura consolidată a coastelor VI-XI pe stânga, care condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată care conform raportului de expertiză judiciară

nr. 540/D din 29.03.2017, se califică ca vătămare medie.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Muntean Mihail a comis

infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal - vătămarea intenționată

medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață

și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de o

dereglare îndelungată a sănătății.

apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri de achitare din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii. Ulterior, inculpatul a depus cerere de apel de concretizare prin care

a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri cu aplicarea unei pedepse mai blânde,

neprivative de libertate.

3.1. În motivarea solicitărilor înaintate, inculpatul a menționat că:

- nu s-a eschivat de a se prezenta în instanța de judecată, însă a fost

internat în spital, iar după aceea nu a mai cunoscut despre data ședințelor de

judecată;

- regretă cele întâmplate atunci, conștientizând că urma să-și păstreze

calmul și prin discuții să găsească soluția corectă. Toate cele întâmplate se

datorează și faptului că la acel moment întrebuința alcool, însă după tratament

de o perioadă de doi ani nu mai întrebuințează, până la reținere s-a angajat în

câmpul muncii oficial și ducea un mod de viață sănătos;

- la fel și-a exprimat disponibilitatea de a o despăgubi pe partea vătămată

cu prima ocazie și de a-și cere scuze. Prin urmare solicitând acordarea unei

șanse prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, și anume a

prevederilor art. 901 alin. (1) Cod penal.

21 octombrie 2021, apelul inculpatului Muntean Mihail, a fost respins ca

neîntemeiat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și corect a ajuns la concluzia că inculpatul Muntean Mihail a săvârșit

infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Fiind audiat în instanța de apel, inculpatul Muntean Mihail a declarat că

susține declarațiile depuse în cadrul urmăriri penale și în prima instanță, vina

2

și-a recunoscut, însă nu este de acord cu pedeapsa stabilită, solicitând o

pedeapsă mai blândă.

Fiind audiată în instanța de apel partea vătămată Prodan Tamara a

declarat că susține declarațiile depuse în cadrul urmăriri penale și în prima

instanță, menționând că este de acord cu suma prejudiciului cauzat care i-a fost

achitat și nu are careva pretenții față de inculpat, exprimându-și acordul cu

cererea de apel declarată solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde în

privința inculpatului.

Astfel, instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate

Prodan Tamara, a martorilor Ciobanu Elena, Mursa Vasile, procesul-verbal de

confruntare din 20.05.2017 dintre inculpatul Muntean Mihail și partea-

vătămată Prodan Tamara, raportul de expertiză judiciară nr.540/D din

29.03.2017 și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte

probe, a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului

Muntean Mihail și că acțiunile inculpatului au fost corect calificate de către

prima instanță conform prevederilor art. 152 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la motivele invocate de către inculpat în cererea de apel întru

solicitarea achitării sale din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, instanța de apel a considerat inoportună expunerea asupra acestor

argumente întrucât acestea nu au fost susținute de către inculpat și apărătorul

său la judecarea cauzei în ordine de apel, în cele din urmă partea apărării

solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, neprivative de libertate.

Sub acest aspect, instanța de apel a notat că individualizarea pedepsei

este un proces personal – rezultat al propriei convingeri al instanței de

judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar, subiectiv, el

implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete

infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și

pedepsei penale.

Astfel, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, instanța ține cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de condițiile de viață ale

familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului.

Instanța de apel, la capitolul pedepsei, a reținut că sunt lipsite de suport

argumentele părții apărării cu privire la internarea în spital a inculpatului

Muntean Mihail, în măsura în care susține că nu s-a eschivat cu rea voință de la

judecarea cauzei, or, cunoscând despre derularea procesului penal în privința

sa, urma să depună diligență necesară și să se intereseze de mersul procesului

judiciar. Totodată lipsesc careva înscrisuri în susținerea afirmației inculpatului

în partea angajării oficiale în câmpul muncii, iar cu referire la achitarea

prejudiciului în mărime de 8500 lei părții vătămate Prodan Tamara, instanța de

apel a apreciat că acest aspect nu este suficient pentru o convingere că scopul

legii penale va fi atins prin aplicarea în privința inculpatului Muntean Mihail a

3

unei pedepse neprivative de libertate și că o astfel de pedeapsă va fi suficientă

pentru corectarea și reeducarea ultimului.

În concluzie, instanța de apel a statuat că prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului de pedeapsă a ținut cont de gravitatea infracțiunii

comise, care se atribuie la categoria mai puțin grave, de motivul acesteia, de

faptul că inculpatul nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog,

inclusiv, deși antecedentul penal este stins, inculpatul anterior a fost

condamnat pentru infracțiune cu aplicarea violenței fizice, fapt reținut ca

circumstanță ce agravează răspunderea penală a acestuia, circumstanțe

atenuante lipsind, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia, astfel că pedeapsa

stabilită fiind echitabilă și proporțională faptei comise.

numele inculpatului Muntean Mihail, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și a sentinței în partea stabilirii pedepsei și aplicarea în privința inculpatului

Muntean Mihail a unei pedepse în limita pedepsei de executare.

5.1. În motivarea recursului declarat, avocatul a menționat că:

- inculpatul și-a recunoscut vinovăția în cele incriminate, regretă sincer

de cele comise, a executat sentința în partea civilă, la moment a executat partea

mai mare din pedeapsa stabilită;

- potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea comisă de inculpat face parte din

categoria celor ușoare;

- inculpatul locuiește doar cu mama acestuia și, care la moment are mare

necesitate ca fiul să-i fie alături în sprijinul acesteia și care își face mari griji

despre reeducarea ultimului în locurile unde la moment își execută pedeapsa și

aceasta la fel ca și apărarea este pe poziția căci aplicarea unei pedepse

condiționate, pentru termenul rămas spre executare, va avea un mai mare efect

asupra conștientului inculpatului.

în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S.,

prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

4

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că partea apărării

a invocat în calitate de temei pentru recurs, prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând materialele cauzei, prin prisma temeiului prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, instanța de recurs a reținut că

argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul cu pedeapsa

aplicată, care în opinia recurentului este prea aspră, precum și cu modalitatea

de executare a acesteia, în opinia recurentului fiind necesară aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor

aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită

consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră -

detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluția instanței de apel, care a menținut pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executare în penitenciar de tip

5

semiînchis, aplicată de către prima instanță, Colegiul penal conchide că instanța

a motivat pe deplin și suficient necesitatea aplicării pedepsei sub formă de

închisoare cu executare în penitenciar, motivare care este corespunzătoare

practicii judiciare, ținându-se cont de toate circumstanțele prezentei cauze

penale și cele personale ale inculpatului Muntean Mihail, care potrivit

materialelor cauzei nu este la prima abatere de la legea penală, anterior fiind

condamnat prin sentința Judecătoriei Drochia din 15.12.2010 pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, la 4 ani

închisoare fără amendă, și cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiind dispusă

suspendarea executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de

3 ani (f.d. 51, vol. 1), precum și potrivit cazierului contravențional (f.d. 50 vol. 1)

acesta a comis contravenții inclusiv din domeniul vătămării integrității

corporale și cu toate acestea inculpatul a comis cu intenție o nouă infracțiune

mai puțin gravă în privința unei persoane în etate.

Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii

suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare, Colegiul penal notează

că în conformitate cu art. 901 alin. (1) Cod penal, în cazul în care instanța de

judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului,

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă

cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de

executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz,

termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a

executării pedepsei.

Astfel, Colegiul penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă posibilitatea

și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis o infracțiune

mai puțin gravă, cu intenție, și luându-se în considerație pericolul social al

infracțiunii respective și faptul că anterior a fost condamnat, instanța de apel

prin prisma respectivelor circumstanțe corect a apreciat iraționalitatea

modificării modului de executare a pedepsei stabilit de prima instanță.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 901 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea

și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de

judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social

periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau

pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

6

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum

și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura

și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în

cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația

familială și socială etc.

Aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte

de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea parțială a

executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o

facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să

o acorde.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, Colegiul penal

conchide asupra temeiniciei soluției instanței de apel privind executarea reală

a pedepsei cu închisoare stabilite inculpatului Muntean Mihail.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de

apel în latura atacată de către partea apărării, nu conține erori ce ar duce la

casarea acesteia.

Astfel, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în

susținerea recursului declarat, Colegiul penal atestă că acestea au constituit

obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus,

complet, argumentat și motivat.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din

16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca

impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de

Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării

soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit

răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în

speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă

faptelor comise.

Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că eroarea

invocată în recurs nu și-au găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală

și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

7

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Antoci Maria în numele inculpatului Muntean Mihail, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2020, în cauza

penală în privința lui Muntean Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Cobzac Elena

8